6,617 matches
-
expresie recursivă, cu referire la componența tehnică din sistemul economic, nu este decât marcarea accelerării consecințelor, ca vârfuri de performanță, ca străpungere schumpeteriană, generate de ceva la fel de aleatoriu precum aleatorie este și inovarea tehnologică. Nelinearitatea inovației strică la modul practic prezumția omogenității și recursivității. Sistemul economic este descris prin diferențiale raționale și iraționale, recursive și nerecursive, a căror sumarizare oferă nu starea în sine, la un moment dat, a sistemului economic, ci starea de devenire, la un loc cu sens de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
bronșice în cavitatea restantă [55-59]. Pleurezia posttuberculoasă Pleurezia posttuberculoasă este definită ca o acumulare de lichid în cavitatea pleurală ca rezultat al localizării de leziuni specifice tuberculoase la acest nivel, ea reprezintă cea mai frecventă determinare pe seroase a tuberculozei. Prezumția diagnostică se face pe baza asocierii: sindromului pleuretic (clinic și radiologic) cu sindrom de impregnare bacilară și cu antecedentele personale ale pacientului de tuberculoză. Confirmarea diagnosticului se face prin: intradermoreacția la tuberculină: la testarea cu 2 U PPD reacția apare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
la supurații. Ca și la psorici, există tendința la diverse infecții, gripe, răceli repetate, infecții cutanate de toate felurile, furunculoze, impetigo, stafilococi, acnee datorită unui acarian, Demodex foliculorum, micoze, colibaciloze, pioreea alveolo-dentară (depunere excesivă de tartru pe dinți) este o prezumție puternică de tuberculinism. Paraziți pe piele și paraziți intestinali. 2. Noțiunea de boală anergizantă. Ușurința de a face pojar, tuse convulsivă. 3. Variabilitatea foarte mare a simptomelor. Fenomene de alternanță în timp și spațiu. Echilibru vago-simpatic instabil. Ca și la
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Diferențele de opinii citate, reflectă faptul că semnele clinice prin care se încearcă definirea stării precanceroase sunt lipsite de precizie. Cu toate acestea având în vedere gravitatea problemei, s-a perseverat mult în încercările de a aduna un mănunchi de prezumții, care să circumscrie starea de predispoziție ce precede apariția tumorii. Căci și în privința aceasta homeopații consideră că tumoarea malignă, ca și tofii, sau tuberculidele, sau calculii, nu sunt decât reacții de apărare ale unui organism amenințat de altminteri să fie
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
poate fi separată de trup (fără a interveni nici o modificare a conștiințeiă și, chiar dacă, prin absurd, acest lucru ar fi posibil, mintea nu poate rămâne neschimbată, fiind transpusă într-un mediu diferit de creier, precum mediul computațional. Aceștia aduc contraargumente prezumțiilor transumaniste că mintea umană nu ar avea nici o legătură cu suportul său original, cu întruparea și că „informația” umană imaterială poate circula nealterată în depozitul digital, al computerelor devenite noile forme corporale pentru conștiință (vezi critica adusă de Hayles, 1999
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnicile demonstrației. Nu după mult timp ți-ai putea da seama, probabil după găsirea unor contraexemple, că problema nu a fost formulată corect. Se întâmplă uneori să fie o lacună între ideea intuitivă inițială și definitivarea ei. Ai uitat câteva prezumții ascunse, ai omis un detaliu tehnic, ai încercat să fii prea general. În acel moment trebuie să revii și să perfecționezi definitivarea problemei. Ar fi o exagerare nedreaptă să spunem că matematicienii își potrivesc întrebările de așa manieră încât să
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
către căutarea puterii, a dominației; ca atare, el trăiește într-o permanentă nesiguranță, fiind marcat de o profundă neîncredere în oameni și suspiciune la adresa celorlalți. În consecință, și societățile și instituțiile create de om vor avea aceleași particularități. De la aceste prezumții pleacă și construcția realismului clasic. Gândirea politică în domeniul Relațiilor Internaționale a fost însă structurată, încă de la început, de două mari direcții de gândire filosofică, deja dezvoltate de gânditori clasici precum Thomas Hobbes, Immanuel Kant, Jean-Jacques Rousseau sau Machiavelli. Aceste
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
plăcintar de sub tutela căruia a scăpat prin cultivarea gustului pentru lectură, muzică, pictură, confort și igienă, că a devenit heraldist și genealogist din înclinație către deghizament și travesti, că avem în față un caz rarisim de telegonie ce se sustrage prezumției legale a paternității, că personalitatea mateină întrupează mitul supraomului lui Nietzche și morga marilor familii eșuate în nepăsare aristocratică și amoralism toate aceste propuneri pot fi valabile măcar parțial dar nu îndepărtează nota de mister ce guvernează existențele de excepție
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a produs mai târziu în seria finală, viteza de prag a înotătorului va fi viteza medie a seriei anterioare. Dacă abandonul s-a produs în timpul primelor două repetări ale seriei finale, viteza de prag, va fi viteza din antepenultima serie. Prezumția din spatele acestei metode de selectare a vitezei de prag a fost aceea că înotătorii care au abandonat mai târziu într-o serie, și-au depășit Maxlass-ul în timpul acelei serii. Prin urmare, viteza lor de prag a fost probabil, timpul din
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
statul în care trăiesc și care diferă de la țară la țară. Spre exemplu, în unele țări soția nu are dreptul să semneze un contract fără asentimentul soțului. În altele nu există nici o prevedere care să urmărească soțul care violează soția. Prezumția este că soțul are dreptul legal al accesului sexual la soția lui. Cercetările au descoperit că familia este una din cele mai violente instituții, depășită numai de poliție și armată, aceasta din urmă numai în caz de război. Violența în
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care le-au așezat la temelia producerii/interpretării unui enunț: * Principiul cognitiv al pertinenței: Sistemul cognitiv uman are tendința permanentă de maximizare a pertinenței <ref id="125”>Ibid., p. 6referință </ref> * Principiul comunicativ al pertinenței: Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale <ref id=”126”>Ibid., p. 8 referință </ref> (originea acestui principiu pare să se afle În observația extrem de importantă pe care Grice o face În William James Lectures: ”actul Însuși de comunicare suscită așteptări pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
modifice starea de cunoaștere a lumii, cu alte cuvinte, să-și dezvolte continuu capacitatea de a construi contexte În care să poată intrepreta/ Înțelege enunțuri/situații noi * declanșarea procesului de interpretare a oricărui act de comunicare ostensiv se Întemeiază pe prezumția că, În urma finalizării lui (a procesului de interpretare), interpretul va obține / va câștiga ceva; În alți termeni, enunțul merită să fie procesat. Pentru Reboul și Moeschler, ideea exprimată de principiul pertinenței este aceea că „un act de comunicare (de exemplu
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Ceea ce poate Însă să facă locutorul - și o face În mod frecvent - este să Încerce manipularea interlocutorului prin setul de ipoteze pe care Îl pune la Îndemâna acestuia prin enunț. Manipularea are la bază așteptările de pertinență ale interpretului observăm că prezumția de pertinență (principiul comunicativ al pertinenței) este crucială atât pentru interpret, cât și pentru locutor. Un rol important În modul de organizare a enunțului (atât sub aspectul formei cât și al conținutului) Îl are măsura În care locutorul cunoaște interlocutorul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
conținutului) Îl are măsura În care locutorul cunoaște interlocutorul. Cunoscându-i preocupările, nivelul intelectual și de cultură, locutorul poate controla / anticipa reacția acestuia prin furnizarea celor mai pertinenți stimuli Întrun anumit context al comunicării. Iată cum Îl controlează, pe baza prezumției de pertinență, Bălosu pe Moromete. Ca reacție la faptul că Moromete nu a cooperat atunci când l-a Întrebat de ce nu mai taie salcâmul, Bălosu dorește fie să-i strice buna dispoziție, fie să-l facă să priceapă că, până la urmă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care le produce și efortul de procesare pe care Îl presupune. Vânzătorul V percepe aproape simultan patru stimuli verbali, din care trebuie să-l selecteze pe cel mai pertinent. Conform principiului comunicativ al pertinenței, un stimul ostensiv perceput conține și prezumția că el este pertinent. Altfel spus, stimulul pe care vânzătorul V Îl va percepe ca fiind intenționat adresat lui, și nu altuia, va fi cel care-i va aduce și cele mai multe beneficii. Cele patru enunțuri nu conțin nici un element lingvistic
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
enunțului, ipoteze furnizate de organele de percepție ale copilului, astfel Încât acestuia Îi este imposibil să Își reprezinte cine ar putea fi ăsta și ce sens, din cele posibile, ar putea avea verbul a Întoarce. În consecință, interpretul este obligat, de prezumția de pertinență, să caute ipoteze ajutătoare În altă parte, adică În memoria de scurtă durată, unde sunt depozitate ipotezele rezultate din interpretarea enunțurilor anterioare, sau În cea enciclopedică. Să ne imaginăm că cei doi actanți au mai avut un schimb
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
explicitarea Moromete mă anunță că la noapte o să plouă și că, dacă așa va fi, o să facă mult grîu. Ceea ce Bălosu, În calitatea lui de receptor, trebuie să facă, În continuare, este să compare pertinența semnificației literale a explicitării cu prezumția sa de pertinență, cu așteptările sale generate de enunțul pe care tocmai l-a produs. Semnificația literală a explicitării nu răspunde acestor așteptări (preferințelor, dorințelor sale care au generat schimbul), fapt pentru care el nu o va accepta ca sens
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
tocmai l-a produs. Semnificația literală a explicitării nu răspunde acestor așteptări (preferințelor, dorințelor sale care au generat schimbul), fapt pentru care el nu o va accepta ca sens al enunțului. În baza principiului general al cooperării (Grice) și a prezumției de pertinență, enunțul optim pertinent produs de Moromete ar fi trebuit să se constituie Într-un răspuns la Întrebarea care i-a fost pusă. Bălosu a inițiat schimbul verbal cu un anumit scop - pentru a afla dacă Moromete are de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
zborului) Orice secvență dintr-o convorbire radio, de tipul Întrebare-răspuns, se Încheie cu formula <Confirm> produsă de cel care a primit răspunsul. Cum acest lucru nu s-a Întâmplat, 326, În virtutea principiului comunicativ al pertinenței (Orice stimul ostensiv vehiculează o prezumție a propriei sale pertinențe optimale), este Îndreptățit să continue procesul de căutare a pertinenței enunțului Startului, Încercând să afle de ce este pertinent pentru el acest enunț. În acest sens, el construiește următoarele ipoteze pe baza semnificației lingvistice a enunțului Startului
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
univers ipotetic dar pentru noi indubitabil, sigur, cert pe care ni l-am constituit pentru a servi la propria noastră adaptare. Experiențele emoționale (mai ales cele de durată, de profunzime) evidențiază astfel "o contradicție între elemente ale experienței prezente și prezumții considerate ca fiind adevărate până în acel moment" (Rimé, 2008, p. 418). Pusă în acest context, emoția semnalează faptul că acțiunea/interacțiunea are la bază un sistem de prezumții, între care unele (sau chiar toate) sunt inadecvate. Apariția (și/sau existența
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de profunzime) evidențiază astfel "o contradicție între elemente ale experienței prezente și prezumții considerate ca fiind adevărate până în acel moment" (Rimé, 2008, p. 418). Pusă în acest context, emoția semnalează faptul că acțiunea/interacțiunea are la bază un sistem de prezumții, între care unele (sau chiar toate) sunt inadecvate. Apariția (și/sau existența ei) ne arată că universul nostru virtual este imperfect în raport cu situațiile în care ne pune viața. Astfel, experiența emoțională/emoția ne incită să îi acoperim lipsurile. Cum se
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru a menține armonia relației dintre el și mediu. Aceste resurse "constau în întregime din cunoștințele pe care le dezvoltă și le elaborează individul în raport cu lumea și cu propria persoană. Aceste cunoștințe nu sunt altceva decât supoziții, ipoteze, postulate sau prezumții" (idem, p. 395). Potrivit lui Hadley Cantril (1950, apud Rimé, 2008, pp. 396-397), pe parcursul vieții, al acțiunilor, al experiențelor și al relațiilor noastre ne înarmăm cu o serie de prezumții. Acestea ne servesc drept bază pentru acțiunile, experiențele noastre viitoare. Întotdeauna
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoană. Aceste cunoștințe nu sunt altceva decât supoziții, ipoteze, postulate sau prezumții" (idem, p. 395). Potrivit lui Hadley Cantril (1950, apud Rimé, 2008, pp. 396-397), pe parcursul vieții, al acțiunilor, al experiențelor și al relațiilor noastre ne înarmăm cu o serie de prezumții. Acestea ne servesc drept bază pentru acțiunile, experiențele noastre viitoare. Întotdeauna ne vom raporta la prezumțiile acumulate (pe care la luăm drept sigure/certe). Singura lume pe care o cunoaștem este aceea pe care o creăm pornind de la aceste prezumții
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Hadley Cantril (1950, apud Rimé, 2008, pp. 396-397), pe parcursul vieții, al acțiunilor, al experiențelor și al relațiilor noastre ne înarmăm cu o serie de prezumții. Acestea ne servesc drept bază pentru acțiunile, experiențele noastre viitoare. Întotdeauna ne vom raporta la prezumțiile acumulate (pe care la luăm drept sigure/certe). Singura lume pe care o cunoaștem este aceea pe care o creăm pornind de la aceste prezumții" (p. 396). Această lume conferă consistență experienței și relațiilor noastre. Ea este o lume ipotetică, susține
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
prezumții. Acestea ne servesc drept bază pentru acțiunile, experiențele noastre viitoare. Întotdeauna ne vom raporta la prezumțiile acumulate (pe care la luăm drept sigure/certe). Singura lume pe care o cunoaștem este aceea pe care o creăm pornind de la aceste prezumții" (p. 396). Această lume conferă consistență experienței și relațiilor noastre. Ea este o lume ipotetică, susține autorul, care ne aparține. Potrivit lui H. Cantril, ca oameni, elaborăm prezumții asupra persoanelor, grupurilor de persoane, instituțiilor și ideologiilor 29. În general, nu suntem
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]