6,241 matches
-
muncă etc. - Coleman, 1968). Tranziția, în lumina acestei teorii, este un termen impropriu folosit pentru a desemna un proces de dezagregare a vechilor sisteme funcționale în subsisteme cu funcții specifice, lipsite însă de o instanță supracoordonatoare, singura care ar putea readuce ordinea în societatea astfel divizată. Putem spune, iată, că procesul de modernizare induce diferențierea structurală, dar nu generează neapărat și un efect de dezvoltare, ci mai degrabă unul de dezagregare. Pentru ca societatea să treacă într-un ciclu de dezvoltare, după
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai puțin dezvoltate. (Comité économique et social européen, 2004, p. 14). Schimbările din politica socială europeană nu sunt mereu orientate spre diminuarea drepturilor sociale, iar reacția defensivă a statelor membre, dar și a actorilor cu orientare socială a reușit să readucă în discuție Europa socială. Conținutul modelului social european se poate schimba în viitor, dar deja o parte dintre instrumentele modelului social european, printre care Strategia Europeană de Ocupare și Metoda Deschisă de Coordonare, corespund nevoii de a găsi noi parametri
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ale Băncii Mondiale din ultimii ani arată însă că în țări ale lumii a treia sau în curs de dezvoltare (țări subsahariene, ale Americii Latine și ale Europei Centrale) perioadele de creștere ce au urmat perioadelor de destabilizare nu au readus populația la nivelul de trai avut înaintea lor (Townsend, 2002; UN, 2001) și, prin urmare, deschiderea economiilor naționale a fost generatoare de sărăcie și creștere a inegalităților între și în interiorul economiilor naționale. Posibilitatea producerii unor sechele sociale ireversibile a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
5 evrei, în timp ce un număr de 69 erau muribunzi. Medicul garnizoanei Călărași a examinat cadavrele și a constatat că decesele se datorau "mizeriei fiziologice"28. Supraviețuitorii au rămas internați până la 30 august 1941, dată la care au fost eliberați și readuși la Iași29. În concluzie, responsabilitatea pentru evenimentele sângeroase consumate la Iași în ultimele zile ale lunii iunie 1941 revine în principal autorităților locale și centrale antonesciene, armata fiind la rândul ei implicată în excese. Pogromul de la Iași a fost primul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Soldații de pe front au mari riscuri de a fi răniți sau omorâți din cauza comisarilor evrei, care cu o perseverență diabolică împing pe ruși din spate cu revolverul și îi țin să moară până la unul pe poziție. [...] Toți evreii să fie readuși în lagăre, preferabil în cele din Basarabia, fiindcă de acolo îi voiu impinge în Transnistria, imediat ce mă voiu degaja de actualele griji. Trebuie să se înțeleagă de toți, că nu este luptă cu slavii, ci cu evreii. Este o luptă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de desordini și de agresiuni în spatele frontului. În acest scop lansează din avion cu parașuta spioni și agenți teroriști armați. Au fost până acum descoperiți la Iași un brutar și o studentă originari din acest oraș, fugiți în Rusia și readuși în Țară cu avioanele sovietice. La Constanța în unul din avioanele doborâte s'au găsit haine de femei, cu care aviatorul urma să se deghizeze, în cazul când nu ar fi fost prins. Toți acești agenți inamici iau contactul cu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evrei, în diferite cartiere ale orașului fiind expusă la masacru, nu este indicată. Consiliul hotărăște și aprobă a se interveni la Ministerul Afacerilor Interne, pentru ca femeile și copiii evrei, evacuați la Podul Iloaiei, odată cu lotul de 2000 bărbați să fie readuși la Iași pentru că acolo nu au ce mânca. Drept care s'a încheiat prezentul Proces Verbal. Președinte Prefectul Jud, Iași ss. col. Captaru Comandantul Garnizoanei ss. General Carlaonț Inspect. Reg. de Poliție ss. Giosan Membri: Chestorul Poliției Iași ss. Lt. Col. Pop
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de a fi răniți sau omorâți din cauza comisarilor evrei, care cu o perseverență diabolică împing pe ruși din spate cu revolverul și îi țin să moară până la unul pe poziție. Te rog remediază și acest fapt. Toți evreii să fie readuși în lagăre, preferabil în cele din Basarabia fiindcă de acolo îi voiu împinge în Transnistria, imediat ce mă voiu degaja de actualele griji. Trebuie să se înțeleagă de toți, că nu este luptă cu slavii ci cu evreii. Este o luptă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
locului, în care scop se fac următoarele preciziuni: Conducătorii și membrii Oficiilor județene ai Centralei Evreilor din România, vor fi lăsați imediat liberi. Evreii scutiți de Comisia Centrală care în prezent se află în detașamente exterioare de lucru, vor fi readuși în localitățile respective numai după sosirea înlocuitorilor, pe șantierele de lucru, trimiși de cercurile teritoriale dintre evreii disponibili sau dintre cei aflați în detașamentele locale cu însărcinări secundare. În acest scop, cercurile teritoriale vor căuta să trimită înlocuitori; în caz că nu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
19421451, se precizează că în Transnistria nu există decât un singur lagăr, cel dela WAPNIARKA Județul Jugastru. b/. Situația acestor ghetto-uri și colonii se prezintă astfel: În cazărmile Scazinki au fost cazați cca. 2779 evrei, dintre care: 1553 au fost readuși la Moghilău ca specialiști, 19 au murit, 242 au fugit și au fost dați în urmărirea Legiunei de Jandarmi Moghilău, iar 965 cei mai nevoiași au fost evacuați în raionul KRASNA în urma aprobării Guvernământului Transnistria. Paza acestor evrei era făcută
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
evreii cari nu intră într'una din categoriile arătate mai sus, inclusiv cei cari se găsesc în prezent: în lagărul Grosulovo, în penitenciare sau în lagărul Slivina, în detașamente de lucru organizate de Marele Stat Major. II. Evreii vor fi readuși în județele în care se găseau la data evacuării. Stabilirea evreilor care intră la punctul 1 de la cap. I, se face pe bază de acte oficiale, sau a declarațiunilor evreilor sprijinite de martori. Se va atrage atenția evreilor că acei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mincinoase sau vor prezenta acte false, vor fi sancționați cu trimiterea din nou în Transnistria și internarea în lagăr. Evacuarea începe în ziua de 16 Decemvrie 1943 și se execută astfel: Prin punctul de trecere Moghilev-Otaci: a/. Evreii ce se readuc la Dorohoi din județele: Moghilev 6196, Iampol 4, Tulcin 103, Râbnița 23, Balta 58, Golta 2 (A se vedea situația numerică Nr. 4 anexată)1551. b/. Cei 218 evrei triați de comisiunea dela Lagărul Wapniarca și aflați în localitățile Olgopol
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Comitetului Internațional de Cruce Roșie privind repatrierea copiilor evrei orfani, am onoare a raporta ca până în prezent repatrierea acestor copii nu s'a început, deoarece Centrala Evreilor din România nu a întocmit încă listele de cei care urmează a fi readuși în țară. Totodată raportăm că potrivit dispozițiunilor superioare, s'a fixat ca limită maximă de vârstă pentru fiecare orfan de 15 ani, cu condițiunea ca aceștia să fie orfani de mamă și de tată. De îndată ce Centrala Evreilor va fi întocmit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Grupului de Armate "General Antonescu" (22.06-17.07.1941). Arestat la 23 august 1944 pentru refuzul de a încheia armistițiul cu Națiunile Unite, este predat autorităților sovietice la începutul lunii septembrie. Deținut și anchetat în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946), este readus în țară, judecat și condamnat la moarte de așa-zisul "Tribunal al Poporului". Executat la Jilava în data de 01.06.1946. General de corp de armată (din 16.09.1940); general de armată (din 05.02.1941); mareșal (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
01.1941-01.06.1943); director al Direcției Siguranței și Ordinii Publice din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei (01.06.1943-23.08.1944). Arestat la 24.09.1944, a fost predat sovieticilor la 12.10.1944 fiind transportat și anchetat în URSS. Readus în țară în 1946, este condamnat de autoritățile comuniste în 02.07.1951 la 10 ani închisoare. Moare în închisoarea din Tg. Ocna. Locotenent-colonel (din 01.04.1932); colonel (din 01.06.1938); general de brigadă (din 20.03.1943
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
11.1940). După preluarea puterii de către generalul Ion Antonescu este numit director al Serviciului Special de Informații (15.11.1940-23.08.1944). Arestat la 24.09.1944, este predat autorităților sovietice la 14.10.1944, care îl transportă în URSS. Readus în țară în 1946, este judecat și condamnat la moarte (17.05.1946) împreună cu lotul mareșalului Ion Antonescu de către "Tribunalul Poporului", pedeapsa fiindu-i comutată la închisoare pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Jilava și Văcărești. A decedat în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste, a fost predat sovieticilor care l-au transportat în URSS. Condamnat de Tribunalul Suprem al URSS la 18.03.1948 la 25 ani închisoare sub acuzația de spionaj. Readus în țară în 1955, a fost condamnat în 1957 la 10 ani detenție grea, fiind învinuit de "activitate intensă contra clasei muncitoare". A trecut prin închisorile și lagărele din URSS, respectiv Gherla și Jilava, fiind eliberat la 08.04.1958
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
31.10.1941), calitate în care girează și supervizează activitatea Centralei Evreilor în perioada 17.12.1941-23.08.1944. Arestat la 12.09.1944, a fost transportat la Moscova și anchetat pentru activitatea desfășurată în perioada războiului (noiembrie 1944-aprilie 1946); readus în țară este judecat de Tribunalul Poporului și condamnat la moarte la 17.05.1946 în cadrul "procesului marii trădări naționale", sub învinuirea de crime de război, crime contra păcii și "fost agent al hitlerismului împotriva evreilor". Ulterior, la 31.05
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
set de itemi care să surprindă fenomenul sau trăsătura investigată (Stan, 2002). Deși se consideră că acest tip de validitate nu se poate estima pe baza unor procedee statistice care să crească obiectivitatea judecăților, lucrările recente (Stan, 2002, pp. 162-163) readuc în discuție formule de calcul al unui coeficient de validitate de conținut: În cazul în care se cere mai multor experți să construiască seturi de itemi care s. măsoare același fenomen sau trăsătură, se pot utiliza pentru verificări statistice coeficientul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cu probe privind încălcările drepturilor omului din România, în fața secretarului general ONU, Trygve Lie611. În ianuarie 1951, Departamentul de Stat a luat hotărîrea de a protesta în continuare împotriva încălcărilor drepturilor omului din România. Aceste proteste aveau, cel puțin, să readucă în conștiința întregii lumi părerea Curții Internaționale de Justiție, aceea că România "desconsideră cu bună știință" obligațiile prevăzute în tratat 612. La sfîrșitul anului, Administrația a început să trateze cu și mai multă seriozitate problema drepturilor omului. Casa Albă încuraja
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
hotărîre, dar nu-i fusese deloc ușor. În cadrul Administrației exista o diversitate de opinii. Departamentele de Stat, de Comerț și Apărare aveau păreri divergente cu privire la comerțul Est-Vest, de unde și disputele interminabile între liderii din guvern. Revizuirea făcută de COCOM a readus această problemă în atenția președintelui, astfel încît pe data de 12 iulie, acesta le-a cerut lui Rowland Hughes, directorul Biroului pentru Buget și lui Nelson Rockefeller, președintele Comitetului Consultativ pentru Organizarea Guvernului, să facă recomandări cu privire la metodele de implementare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dacă presa ar fi aflat, pînă la urmă, de el1165. Președintele a publicat Raportul Miller pe 6 mai și în ziua următoare, la o cuvîntare de comemorare a celei de-a 20-a aniversări a victoriei Aliaților în Europa, a readus în discuție tema "construirii podurilor", menționînd că intenționează să recomande Congresului măsuri pentru dezvoltarea comerțului Est-Vest1166. În acest timp, un comitet al Congresului, condus de Wright Patman, un texan ca și președintele, lucra la legislație, în vederea reînnoirii Legii controlului exporturilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de partid ce nu erau familiarizate cu viața românească 1206. Aceste acțiuni "promovau dezmembrarea statului național și dezintegrarea poporului român." 1207 În cuvîntarea sa de 60 de pagini, Ceaușescu nu l-a pomenit pe Gheorghiu-Dej decît o singură dată, a readus în discuție pretenția României la Basarabia în lumina recentului sprijin sovietic privind interesele ungurilor în Transilvania, a condamnat anacronismul alianțelor militare și a arătat că relațiile româno-americane progresau lent, dar "nu din cauza României"1208. În ansamblu, cuvîntarea a fost un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
american de a face presiuni pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României. Liderul român nu a schimbat, însă, cu nimic relațiile cu Moscova. Pe 1 aprilie, la cea de-a 24-a Conferință a Partidului Uniunii Sovietice, Ceaușescu a readus în discuție problema independenței României. El a avut îndrăzneala de a le aminti liderilor sovietici că România dorește să aibă relații cu toate țările, indiferent de sistemele lor economice sau sociale, conform principiilor suveranității naționale, independenței, a egalității în drepturi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tot în 1973 și noua lege a comerțului Est-Vest1534. Cei mai mulțumiți de această hotărîre erau Bogdan și Ceaușescu. Întrucît proiectele de lege Mondale-Brooks și Findley fuseseră blocate prin amînarea lucrărilor Congresului, Bucureștiul preconiza că proiectele pentru "Clauză" vor fi readuse în discuție la începutul următoarei sesiuni legislative. Pentru a face comerțul cu România mai atrăgător pentru Occident, guvernul lui Ceaușescu a emis două decrete, pe 2 decembrie. Decretul nr. 424 autoriza înființarea de companii mixte în România, mai cu seamă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]