7,546 matches
-
să am și satisfacția de a vedea pe fiecare recompensat după meritul său”. Gheorghe Teleman descrie, în continuare, eroismul de care a dat dovadă căpitanul Tudorin, care a stimulat curajul soldaților și a respins în cele din urmă inamicul. Comandantul Regimentului 4 insista ca acesta să fie avansat la gradul de maior. De asemenea, propunea pentru decorare pe locotenenții Cumpănașu și Grecescu, comandanți de companie, și totodată, avansarea lor la gradul de căpitan. Sublocotenenții Paraschivescu și Nicolescu au fost propuși pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de confruntări intense în cele mai grele sectoare ale frontului, glorioasa Divizie a II-a se întorcea la 28 februarie în garnizoana Craiova. La 10 mai 1878, locotenent-colonelul Gheorghe Teleman a fost avansat la gradul de colonel și numit comandantul Regimentului 13 Dorobanți Iași, la 10 mai 1885 - general de brigadă, iar în 1890 - general de divizie. În 1885 s-a pensionat și s-a stabilit în orașul Huși. În fața Colegiului Național „Cuza Vodă” a fost amplasat bustul de bronz al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Smârdan. Generalul Gheorghe Teleman a știut să se identifice cu idealurile și interesele națiunii române, a vitejilor ostași și să acționeze în direcția dobândirii independenței. Bravul ofițer a manifestat atât pe câmpul de luptă, cât și după război, la comanda Regimentului 13 Dorobanți și a Diviziei, o dragoste profundă pentru cariera militară, față de patrie, arătându-se vrednic de a-și sluji neamul cu toată energia și priceperea sa, de a-și face datoria în mod exemplar, așa cum o dovedesc cele 12
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
justificat participarea integrală a Bisericii strămoșești. În acele momente cruciale ale românilor, biserica a folosit factorii proprii, tradiționali și sacri: rugăciunea, sfințirea steagurilor, a armelor, binecuvântarea soldaților și a tuturor luptătorilor, administrarea sfintelor taine. Astfel, s-au remarcat preoții de regimente, de spitale, cei care ajutau în cadrul Crucii Roșii, apoi monahii care au îngrijit pe răniți în corturi și spitale de campanie sau spitale organizate în interiorul țării. Biserica s-a dovedit a fi la înălțimea chemării ei divine, organizând rugăciuni, ca să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Just, care slujea la biserica Sf. Maria din Corni - Huși (1 ianuarie 1907-1 iulie 1907), notează desfășurarea evenimentelor pe plan local. După declanșarea răscoalei, autoritățile au chemat armata, la 3 martie 1907, și fiind trimiși 2.400 de rezerviști din Regimentul 25 Rahova (Vaslui). Stând de vorbă cu țăranii, Bernardin Just este impresionat de puternicele resentimente și de starea lor mizeră, care au determinat tensiunea socială: „sunt și ei atinși de poftă de răscoală, de ură contra evreilor, arendașilor. E teribil
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
casa arendașului. Întreaga comună Albești este în firbere. Armata cerută domniei voastre telegrafic nu ni s-au trimis, astfel că nu putem opune nicio forță nici împiedica venirea răsculaților spre orașul Huși. Rog binevoitor să dispozați trimiterea de urgență un regiment absolut necesar pentru menținerea ordinei. Procurorul și comandantul de geandarmi sunt în localitate fără mijloace”. Casa arendașului moșiei Târzii (sau Terdii, în alte documente), de pe teritoriul comunei Roșiești a fost devastată de locuitorii comunei Albești. A doua zi, într-o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
iarăși intervenția armatei: „revoltele țărănești care au început de eri (9 martie, n.a.) în comunele Oltenești și Albești au devastat curțile tuturor arendașilor. Asemenea revolte se semnalează și în comunele Răducăneni și Drânceni. Rog dispuneți trimiterea de urgență a unui Regiment. De la Iasy cerând nu ni s-a dat forțe militare sunt lipsit cu desăvîrșire de aceste forțe plecat localităților indicate, procurorul, judele instructor și comandantul companiei jandarmi, dar fără armată”. Locuitorii din satele Budești și Vinețești, comuna Crețești, au devastat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, țăranii au distrus firele telefonice pentru a împiedica comunicațiile legate de intervenția trupelor. Autoritățile sunt înștiințate că, aflați la bariera orașului, țăranii „înarmați au venit asupra orașului pentru devastare”. Nici promisiunile făcute de autoritățile sosite la fața locului (comandantul regimentului, procurorul, judecătorul de instrucție, comandantul de jandarmi) că li se vor îndeplini cererile, nici salva de focuri oarbe trase nu i-a oprit, hotărâți fiind să pătrundă în oraș. În jurul orei 1130 a.m., răsculații au rupt cordoanele de soldați. Cele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
instrucție, comandantul de jandarmi) că li se vor îndeplini cererile, nici salva de focuri oarbe trase nu i-a oprit, hotărâți fiind să pătrundă în oraș. În jurul orei 1130 a.m., răsculații au rupt cordoanele de soldați. Cele două companii din Regimentul 4 Argeș au deschis focul asupra țăranilor. După cinci ore, țăranii cu fost nevoiți să se retragă. În telegrama din 12 martie, prefectul județului Fălciu, Vasiliu, descria ministrului Justiției desfășurarea conflictului: „Astăzi (12 martie, n.a.), ora 9 dimineață, vreo 400
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
năvălit asupra armatei cu ciomegele; deschizând focul, s-au ales unul mort și cinci răniți, dintre care a mai sucombat unul în spital. În urmă, cea mai mare parte s-au retras, iar 48 au fost arestați”. În afara batalionului din Regimentul 4 Argeș, sosit la Huși la 10 martie seara, urma să ajungă, în ziua următoare, Regimentul 1 Dolj. În zilele de 12 martie-14 martie, țăranii din Pogănești (circa 100), Grumezoaia și Șchiopeni au încercat să pătrundă în oraș, dar fără
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care a mai sucombat unul în spital. În urmă, cea mai mare parte s-au retras, iar 48 au fost arestați”. În afara batalionului din Regimentul 4 Argeș, sosit la Huși la 10 martie seara, urma să ajungă, în ziua următoare, Regimentul 1 Dolj. În zilele de 12 martie-14 martie, țăranii din Pogănești (circa 100), Grumezoaia și Șchiopeni au încercat să pătrundă în oraș, dar fără succes, datorită amplasării unor posturi de observație în diferite puncte ale orașului, care aveau misiunea de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
grupurilor de răsculați și ca urmare a intervenției armatei, care a reușit să-i împrăștie în vecinătatea pădurii Rușteni. La 12 martie, 700 de țărani din Averești au fost întâmpinați la una din barierele orașului (Corni) de două companii din Regimentul 1 Dolj. Noul prefect al județului Fălciu, dr. N. Lupu, însoțit de preotul Bernardin Just și de alte personalități hușene (dr. Boldescu, prof. Ion Zelea Codreanu) s-a deplasat la Corni, unde a fost prezentat ca „amicul sincer al țăranilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
situație extrem de grea cunoaște populația orașului Huși în timpul Primului Război Mondial. În toamna anului 1916 și la Huși, ca în întreaga Moldovă, au venit mulți refugiați și militari. S-au construit în grabă barăci pentru armată; se instruiau recruții și se refăceau regimentele. S-au amenajat aici în special spitale: în localul Gimnaziului „Anastasie Panu” și al Școlii Profesionale de Fete (lângă Episcopie). În Școala Primară Nr. 1 de Băieți s-a instalat Secția de chirurgie, condusă de dr. N. Naumescu, medic-colonel în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Nicolae Teodoru. Printre eroii hușeni ai acestei conflagrații s-a aflat căpitanul Neculai Ianculescu, care s-a născut la Huși în 1883. Absolvent al Școlii de ofițeri de infanterie de la Pozden (Germania), a luptat ca locotenent comandant de pluton în Regimentul 12 Dorobanți „Dimitrie Cantemir” Bârlad, la Ghimeș-Palanca, Cașin, Oituz și Mărășești. S-a remarcat în lupta de la Topraisar din Dobrogea, în calitate de comandant al Companiei a III-a, Batalionul 4 (în septembrie 1916), iar în vara anului 1917 în luptele de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și a murit la Iași. Locotenentul Ioan V. Drăguleț s-a născut la Huși la 7 ianuarie 1889. A urmat școala din orașul natal (Școala Nr. 2 și apoi Gimnaziul „Anastasie Panu”) și Facultatea de Drept din Iași. Înrolat în Regimentul 12 Infanterie Bârlad, la comanda Companiei a IV-a mitraliere, a căzut eroic în al doilea atac al armatelor austro-ungare, în ziua de 2 noiembrie 1916, pe valea râului Oituz. Locotenentul D. Radu, fiu de învățător, născut la Huși la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe valea râului Oituz. Locotenentul D. Radu, fiu de învățător, născut la Huși la 17 mai 1887, a urmat școala primară și Gimnaziul din Huși, iar școala militară la Iași și București. La izbucnirea războiului îl găsim avansat locotenent în Regimentul 15 Infanterie, comandantul Companiei a III-a din Batalionul 2. A luptat în zona Mărășeștilor, oprind cu unitatea sa ofensiva inamicului în iulie 1917, în zona Moara Roșie - Doaga și pe linia ferată Mărășești-Cozmești. Inamicul s-a retras în dezordine
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
clădiri monumentale, teatrul, lumina electrică, nu are o instalație modernă de apă, deși un mucalit ar putea spune: „Dar ce-i mai trebue apă, nenișorule, dacă are vin?”. Nu are o bibliotecă publică și i-ar fi util și un regiment de ostași, care „ar mai trezi puțintel viața hușenilor”. Îi lipsește și o linie normală prin care să-și poată valorifica produsele. Efectele ar fi miraculoase dacă s-ar construi o linie ferată direct Crasna-Huși-Chișinău. Aspectul orașului patriarhal s-ar
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căzut eroic 120 de hușeni, care au fost înmormântați în cimitirul orașului (vezi Anexa). Ne facem o datorie de onoare să elogiem spiritul de sacrificiu al unor eroi hușeni. Unul dintre aceștia a fost plutonierul TR Adrian Gh. Alexandrescu, din Regimentul 10 Vânători, care a murit în luptele de la Odessa. Pe Frontul de Est, în cursul anului 1943, au murit soldații: Mihai Lorenț, Ștefan Brănici, Mihai Gorgan, Macovei Ciobotaru, Anton Balint, Ion Negură, Alexandru Romila, Mihai Patraș, Vasile Boghiceanu, Nechita N.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mihai Gorgan, Macovei Ciobotaru, Anton Balint, Ion Negură, Alexandru Romila, Mihai Patraș, Vasile Boghiceanu, Nechita N. Britescu, Ion Vânătoru, caporal Constantin Secrieru, Teodor Severin, Ioan Gh. Iacob, Gheorghe Costandache, Gheorghe Vălu, sergent Victor Teodor, Eugen Bujoreanu, Laurențiu Boghiceanu, toți din Regimentul 7 Vânători. Sublocotenentul Nicolae Obreja s-a remarcat în luptele insurecționale din august 1944. Soldatul Dumitru D. Lucanu, din Regimentul 7 Infanterie, s-a distins în luptele împotriva armatelor germane, aflate în zona orașului Ploiești. Pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Constantin Secrieru, Teodor Severin, Ioan Gh. Iacob, Gheorghe Costandache, Gheorghe Vălu, sergent Victor Teodor, Eugen Bujoreanu, Laurențiu Boghiceanu, toți din Regimentul 7 Vânători. Sublocotenentul Nicolae Obreja s-a remarcat în luptele insurecționale din august 1944. Soldatul Dumitru D. Lucanu, din Regimentul 7 Infanterie, s-a distins în luptele împotriva armatelor germane, aflate în zona orașului Ploiești. Pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei s-au jertfit sublocotenentul Eugen A. Popescu, fiul pr. Anton I. Popescu, și sergentul TR Gheorghe Gh. Bolea. Aviatorul Ovidiu Voloșniuc
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de brigadă (1945); a trecut în rezervă la 1 ianuarie 1948, după ce a deținut mai multe funcții și a fost decorat cu ordinul „Steaua României”, clasele a IV-a (1942) și a III-a (1943). S-a remarcat în fruntea Regimentului 8 Roșiori de la Prut până în Caucaz și Stepa Kalmucă, dovedind „energie, hotărâre și relevându-se ca un excelent comandant, cu aptitudini deosebite”. Și în Crimeea, la comanda Diviziei 9 Cavalerie, „și-a îndeplinit misiunea cu pricepere și energie”. Generalul Emilian
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și energie”. Generalul Emilian Ionescu (21 ianuarie 1897, Huși - 13 mai 1984, București) a absolvit Școala Militară de Ofițeri de Infanterie și a avut o impresionantă carieră, de la sublocotenent (1916) la general (1945). A deținut mai multe funcții: comandant al Regimentului 1 Care de luptă (1941-1944) și adjutant regal (1944-1947). A făcut parte din grupul ofițerilor români care au pregătit trecerea României de partea Națiunilor Unite și care l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu la 23 august 1944. Sublocotenentul Nicolae
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trecerea României de partea Națiunilor Unite și care l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu la 23 august 1944. Sublocotenentul Nicolae Obreja (6 iunie 1919, Huși - 26 august 1944, Moreni) a participat la 26 august 1944, cu subunitatea sa din Regimentul 3 Vânători, la asaltul pozițiilor germane stabilite pe dealul Pleașa, lângă Moreni, unde a fost rănit mortal. A fost decorat post-mortem cu ordinul „Coroana României”, clasa a V-a (1944). Generalul Socrat Mardari, (11 noiembrie 1894, Huși - 9 februarie 1954
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dezarmați. Iar mulțimea, amețită de succes, întărâtată de conducătorii ce încurageau lupta din balconul caselor Roznovanu, devenea din ce în ce mai furioasă și mai compactă și înaintă spre palat învârtind în vârful ciomegelor coifurile cucerite de la soldați ca trofee de război. Atunci un regiment de infanterie se prezintă în fața răzvrătitorilor cu arma la braț. Am auzit trei sunete de trompete, trei somațiuni de retragere care au fost urmate de mii de urlete sălbatice și de o ploaie de pietre din partea răsculaților. Apoi, din mijlocul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
martie, care să le aducă autonomia teritorială. Dacă cumva se ascund în spatele tradiției militare (la 1848 divizia lor a omorât mii de români, iar în 1918 a trebuit să fie dezarmată) să li se răspundă cu o altă tradiție: reînființarea regimentelor românești de graniță, măcar cel de la Năsăud. Oricum, SRI ar trebui să informeze opinia publică despre activitatea antiromânească secuio-maghiară. 17 februarie 2007 Astenii de primăvară Motto: „Dar acum l-a prins potaia Și-a-nceput să-l scuture... Peste toată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]