7,552 matches
-
perioadă) și ultimul capitol, cu specific de vox populi, care redă unele comentarii de pe platforma online a proiectului. La originea proiectului din care a rezultat volumul de față au stat două cauze. În primul rând, obligația morală pe care am resimțit-o, ca reprezentanți ai societății civile, față de un eveniment politic de o asemenea importanță și care nu se petrece în fiecare an. La data la care am conceput proiectul nu se vorbea de dezbatere publică pe marginea revizuirii Constituției și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
neîncetat atenția asupra dificilei lui funcționări, de mașină care se reproduce singură, de la îngurgitare până la eliminare. Nu se mai sfiește să-și arate independența, chiar indiferența. Nu mai formează o unitate, ci un cuplu inseparabil, minat de un perpetuu dezacord. Resimte receptivitatea corpului față de boală ca pe o trădare. Corpul a rupt în mod unilateral contractul. Distanța care s-a căscat între ei este irecuperabilă. Mai rău, s-a instalat o opoziție între conștiința care vrea să dăinuie și suportul ei
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se instalase în viața ei și nu-l cruță decât de amănuntele cu adevărat inutile. Pe de altă parte, îl asigură că nu încetase să-l iubească și chiar, mai mult ca oricând, nu-și concepea viața fără el, că resimțea și mai crud despărțirea de când inima ei era astfel sfâșiată și rațiunea întunecată. Se întreba cum, continuând să-l iubească cu disperare și patimă, putea iubi, în același timp, la fel de puternic pe altul? Insista asupra acestei neputințe de a înțelege
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în toată splendoarea sa, pornind de la centrul și inima sa: Marea Lavră a Peșterilor. Lumea kieveană este de altfel singurul loc din text, în care apare un alt portret feminin, afară de cel al mamei sale. Dacă prezența mamei se face resimțită peste tot în anii de școală ai lui Petru, mai ales ca centru de autoritate al familiei (după moartea tatălui) și inspiră în această calitate teamă, teamă care îl oprește pe elev, cel puțin pentru un timp, să abandoneze studiul
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
își revărsa asupra sa „iubirea sa covârșitoare”. Ieroschimonahul Macarie, meșterul de la care învăța legatul icoanelor în aramă „îl iubea mult”, la fel toți Părinții, „nacealnicii”, din conducerea acelei lavre. În mijlocul unei iubiri pe care el o numește „covârșitoare”, nou-sositul rasofor resimte o „pace adâncă”, „tihnă și pace”, gândind că un al doilea loc strălucind de atâta curăție sufletească, nu mai poate exista pe pământ și hotărându-se să rămână definitiv acolo. Este o ecuație a heteroimaginii (imaginea celui privitor din afară
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
federație europeană propus de Briand. Început printr-un război european, conflictul din 1914-1918 nu a întîrziat să degenereze în război mondial. Nu este mai puțin adevărat că Europa a constituit cîmpul principal al înfruntării și că, odată pacea restabilită, ea resimțea în mod dureros consecințele unei crize în cercul căreia a fost cît pe ce să se prăbușească Bilanțul unui conflict sinucigaș Faptul că "declinul Europei", care apare ca evident după 1918 (acesta este și titlul lucrării publicate în 1920 de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
populației. Mein Kamp prezentase Anschluss-ul drept prima etapă a realizării "Marelui Reich". Deîndată ce a devenit cancelar, Hitler și-a creat în Austria un partid nazist al cărui program consta tocmai în unirea acesteia cu Germania și căruia criza, puternic resimțită în Austria, avea să-i aducă o audiență deloc neglijabilă. Pe 25 iulie 1934, un grup de naziști austrieci ocupă la Viena Radioul, Palatul Cancelariei, îl rănesc mortal pe cancelarul Dollfuss și încearcă să instaureze la putere o echipă guvernamentală
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și relațiile dubioase ale clasei conducătoare germane. Deci, dacă vrem, aceștia au fost "anii de nebunie", dar numai pentru un mic număr de oameni bogați domiciliați în marile metropole europene. Ca și perioada Belle Epoque acești ani nu au fost resimțiți ca plini de nebunie de populația bătrînului continent în totalitatea sa. Mai întîi pentru că în rîndul categoriilor înstărite nu a existat o tendință de generalizare a practicilor hedoniste. Mediile vechilor notabili, ale bugheziei de provincie și majoritatea reprezentanților claselor de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
factori multipli, a căror importanță diferă de la o țară la alta și de la o perioadă la alta, dezvoltarea economiilor europene nu este defel uniformă. Privită din perspectiva marilor sectoare de activitate, este clar că în domeniul agriculturii aceasta s-a resimțit cel mai puțin. Desigur, după 1945, agriculturile europene au cunoscut o perioadă de modernizare intensă. Creșterea randamentelor a fost realizată prin reducerea suprafețelor însămînțate, datorită folosirii intense a îngrășămintelor, a mecanizării și motorizării: se estimează existența unui tractor la 20
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și a Danemarcei. Venirea la putere a lui Willy Brandt, ales pe 21 octombrie cancelar al RFG, în fruntea unui cabinet de coaliție socialist-liberală, constituie un alt element favorabil relansării construcției europene. Absorbit de "politica sa din est", liderul social-democrat resimte și mai profund necesitatea de a întări poziția țării sale în vest și deci să stimuleze progresul construcției europene. De acum înainte, Parisul și Bonnul vor acționa deci pe aceeași lungime de undă și această comunitate de păreri nu poate
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în jurul economistului Ota Sik, a existenței unor blocaje determinate de excesul de centralizare și de absența unei raționalizări economice care, consideră aceștia, au dus la stagnarea tehnică și la scăderea nivelului de trai. Această întîrziere este cu atît mai mult resimțită de cehoslovaci, în special de tineri și de reprezentanții intelectualiății, cu cît reluarea schimburilor turistice și comerciale cu Occidentul i-a pus pe mulți dintre ei în contact cu țări aflate în acel moment în plin avînt economic. De aici
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Vrâncioaiei statornicit în Iași, constant animat de mai bine și mai frumos, închin un pocal de suflet curat și rostesc: cinste ție, măreață Cetate a Moldovei! (Valeriu D. COTEA) Da, Iașii sunt un oraș al cărui farmec indefinisabil a fost resimțit și de alții, înaintași sau contemporani, localnici sau de aiurea. Un farmec aproape morbid planează în aerul acestui târg. Iașii mi se par mai exotici decât Honolulu sau La Jolla, California. Deși La Jolla, ultima mea rezidență din U.S.A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
sensibilitatea firului de iarbă, a florii, a copacului. Să nu așteptăm a fi blestemați de vreo ursitoare prescrisă de destinul implacabil pentru a simți și a vedea lucruri din jurul nostru pe care alții oricum nu le intuiesc și nu le resimt. 91 În așteptarea intrării în circuitul cosmic, ca și omul, copacul se adapă din izvorul sevelor ca dintr-un recipient al misterului și al renașterii. De unde atâta vitalitate? El a crescut din apele începutului de lume, și-a fixat imaginea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Și ei au investit în studentul lor, care se străduiește încă a-și îndeplini promisiunile. Ați venit din America din nou la Iași. Este atât de fascinant orașul nostru? Da, Iașii sunt un oraș al cărui farmec indefinisabil a fost resimțit și de alții, înaintași sau contemporani, localnici sau de aiurea. Un farmec aproape morbid planează în aerul acestui târg. Iașii mi se par mai exotici decât Honolulu sau La Jolla, California. Deși La Jolla, ultima mea rezidență din U.S.A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
eu am găsit sprijin în lumea cărților și am urmat Facultatea de Filologie de la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire am predat 35 de ani limba română, această comoară străbună a românilor de pretutindeni. Însă greul l-au resimțit părinții. Și-au pus problema supraviețuirii, iar aceasta s-a realizat cu răbdare și tenacitate. Îmi amintesc cu drag chipurile lor de atunci: tatăl, blând ca un apostol și mama deseori îngândurată de întrebările cotidiene. Ei mi-au ocrotit copilăria
UN COPIL TRECÂND PRUTUL. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Taisia Nicolau () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1695]
-
reacție la feminism și la alte atacuri îndreptate împotriva supremației bărbatului alb. În cartea The Remasculinization of America (1989), Susan Jeffords afirmă că Războiul din Vietnam a însemnat o teribilă lovitură dată orgoliului masculin, lovitură de pe urma căreia bărbații americani au resimțit un extraordinar sentiment de rușine și vină. O mare parte din filmele și literatura despre Vietnam se ocupă tocmai de acest aspect, într-o încercare de a vindeca rănile și de a reconstitui psihicul masculin afectat. Și totuși, filmele ar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
părăsească Grădina Edenului, spre deosebire de Rambo care o cucerește, demonstrîndu-și puterea de conducător al junglei. William Warner (1992) a arătat că tortura și suferința lui Rambo, supraetalate în film, sînt în fapt o reprezentare a unei poziții sado-masochiste în care spectatorul resimte durerea ca pe o pedeapsă dreaptă pentru vina de a fi pierdut atît puterea imperialistă a Statelor Unite în Vietnam cît și virilitatea. Apoi, printr-o răsturnare miraculoasă de situație, subiectul simte o plăcere sadică prin participarea alături de Rambo la dominarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o poziție de autoritate, în care distruge dușmanii și triumfă asupra răului. După cum sugerează Warner (1992: 684-5), spectacolul din Rambo permite explicarea atracției exercitate de acesta asupra unei largi audiențe internaționale din rîndul tinerilor 15. Spectatorii, altfel lipsiți de putere, resimt fiorul identificării cu puterea "naturală" dar și tehnologică și cu înfrîngerea miraculoasă a tuturor adversităților. Efectele speciale utilizate de Hollywood produc un spectacol în care publicul poate experimenta puterea de a înfrînge în mod decisiv forțele răului. Spectacolul pare, așadar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Beirut și Filipine, iar 25 de companii au semnat contracte de distribuire de mărfuri de tip Rambo, chiar și în țările în care acesta nu a rulat încă". (Time, 24 iunie 1985) Criticii liberali au descris oroarea pe care au resimțit-o la vizionarea filmului împreună cu rambomaniaci care aclamau faptele acelei mașinării umane de ucis16. Filmul a devenit rapid subiectul discuțiilor și al dezbaterilor televizate: "Chiar și un grup de jurnaliști politici, în emisiunea "Săptămîna aceasta cu David Brinkley" de duminica
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
precum Shaft sau Superfly pot fi interpretate ca simboluri ale opoziției față de subordonarea negrilor de către albi și ca o reacție împotriva negrilor stereotipizați din filmele hollywoodiene. Iar filmele rasiste precum Rocky pot fi interpretate ca forme de articulare a temerilor resimțite de clasa muncitoare albă față de negri și ca o mărturie a puterii sociale și culturale tot mai mari a negrilor în societatea Statelor Unite; pe de altă parte, absența aproape totală a unor filme dramatice de acțiune despre negri în perioada
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și pretutindeni, și împotriva angajării Statelor Unite în rezolvarea problemelor lumii. Poate că imaginile nocturne ale soldaților din deșert și apoi imaginile de după război au ridicat întrebări cu privire la înțelepciunea intervenției militare americane. Mai mult decît atît, faptul că războiul a fost resimțit de o mare parte a publicului drept o reprezentație dramatică a însemnat că poate fi uitat cu ușurință, copleșit de alte spectacole hollywoodiene, de televiziune și altele, oferite de industria de cultură. Pînă în toamna lui 1992, poziția președintelui Bush
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
deja problematica identității personale, a ceea ce constituie adevăratul "sine" al unui individ, sugerînd chiar că nu există un sine substanțial sau transcendental. Problema a devenit la Rousseau o obsesie, ca și la Kierkegaard și la mulți alți europeni care au resimțit schimbarea rapidă și dezmembrarea societăților tradiționale și apariția epocii moderne (vezi capitolul 7). În epoca modernă, moda reprezintă un constituent important al identității individului, contribuind la stabilirea modului în care acesta este perceput și acceptat (vezi Wilson, 1985; Ewen, 1988
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pop abia o dată cu turneele de concerte din 1985; tot atunci a început să-și pună în vînzare în mod deliberat propria imagine, alături de o mare varietate de îmbrăcăminte, vîndute cu marca Boy Toy. Chiar în 1985, primul "efect Madona" se resimțea deja, avînd un puternic impact asupra publicului: "La concerte, vînzările de tricouri și alte obiecte sînt printre cele mai ridicate din istoria rockului. Vinde mai mult decît Springsteen, The Rolling Stones sau Duran Duran", spune Dell Furano, cel care deținea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
văzută ca societate modernă tipică, care nu a fost niciodată o societate de tip feudal și nu a cunoscut limitările unei societăți tradiționale, reprezentînd astfel modernitatea în forma sa cea mai pură. Ca urmare, acel sentiment de "sfîrșit al lumii" resimțit în mod constant în călătoria sa prin America poate fi interpretat ca un sfîrșit al modernității, iar zorii unei lumi noi ar putea însemna începutul unei noi postmodernități. Baudrillard însă nu se folosește de acești termeni, ca atare reflecțiile sale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Panu îl poftește să șeadă. Veni vorba despre proces. Mihăescu Porumbaru („Porumbița“, cum i se spunea de intimi) povățui pe Panu să treacă granița. și începe să pledeze: — Detențiunea e întotdeauna deprimantă; o inteligență ca a ta, Panule, se va resimți adânc. Să nu faci greșala să rămâi. A rămâne ar însemna să-ți ruinezi frumoasa ta inteligență etc. etc. Prin luna mai am luat masa cu Panu la Vila Regală; mai era încă cineva la masă. Peste câteva minute apare
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]