6,982 matches
-
a se dezvolta. Însăși gospodăriile oamenilor deveneau mai bogate. În multe orașe pavarea străzilor, iluminatul lor, mijloacele de combatere a incendiilor, înzestrarea comunală cu mijloace pentru alimentarea cu apă devin tot mai evidente. Încep a funcționa spitale, case pentru ajutorarea săracilor, alte instituții de binefacere, toate puse sub conducerea și controlul eforiilor. Se înființează la orașe școli publice, se iau măsuri pentru îngrijirea bisericilor, care până la Regulament fuseseră neglijate. Orașele sunt prevăzute cu localuri pentru arestați, niște construcții prevăzute cu tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se prevedea „înturnarea către stat a averilor mănăstirilor închinate la locuri străine" Kogălniceanu subliniind: „Toate averile dăruite de către evlavioșii noștri Domni locurilor de jos sunt condiționate. Ținerea de sobor, de școli, de spitaluri, de case de nebuni, de mese pentru săraci, aceste sunt principalele condiții, din care însă niciuna nu s-au ținut de către părinții greci... Ele dar trebuie trase numaidecât spre folosul statului"... În ce privește prevederea de „a se doborî orice ranguri și privileghiuri personale și de naștere", Kogălniceanu lămurea cele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care l-au împodobit părinții („întotdeauna prima generație purtătoare de chiloți e naționalistă, mâncătoare de evrei și de unguri“); un profesor răposat are parte de o comemorare caracteristică din partea colegilor („să fi văzut și la nuntă cum stătea, nu știa săracu’ să poarte costum, n-a adus pe nimeni de la el, că-i era rușine ș... ț și pe urmă voia să ne ia ochii cu accentul lui, cu tot felul de citate nemțești“) și așa mai departe. Cum semnele timpului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
gazdă, dar, primire, găzduire), sunt analizate cu pertinență și erudiție locuri, instituții și spații simbolice; printre ele vom găsi locuri consacrate precum coliba, castelul, grădina, dar și muntele, orașul- refugiu și chiar metroul. Printre instituții își găsesc locul firesc azilul săracilor, hoteleria, spitalul, ospiciul, orfelinatul, dar și biserica, centrul de găzduire și reinserție socială. Spațiile simbolice de ospitalitate se deschid spre accepțiunea metaforică a termenului și cuprind jurnalul intim, intertextualitatea, traducerea. Un loc aparte ca spațiu simbolic de ospitalitatea îi revine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de respect și de bunăvoință". Morala clasică a poveștilor - cei răi sunt pedepsiți, cei buni sunt răsplătiți, se citește astfel în termeni de ospitalitate, cei primitori sunt răsplătiți, cei neprimitori sunt pedepsiți, cu observația că cei mai ospitalieri sunt cei săraci. Considerată în relație cu divinitatea, ospitalitatea își dezvăluie dimensiunea ei sacră și dezvăluie totodată gravitatea actului de neospitalitate. Numeroasele avataruri ale poveștii bătrânilor Filemon și Baucis au marcat imaginarul ospitalității până în timpurile mai recente când această istorie cunoaște variante parodice
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a lui Nestor se justifică și Atena îi dă dreptate când acesta se înfurie, socotind hotărârea lui Telemah de a înnopta pe vasul său drept un afront. "Ferească Zeus să mergeți la corabia voastră ca și cum ați fi tras la un sărac, ce n-ar avea în casa lui nici așternut, nici scoarțe, pe care să se odihnească oaspeții!" (3.348-350)53. Mânie virtuoasă a unui bătrân, cam vorbăreț, care îmbrățișează ideea de a-l reține pe oaspete pentru a-i povesti
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
zi dimineața oaspeții sunt deja plecați, iar omul cel sărac găsește în fața casei o turmă întreagă de oi, prima fiind cea pe care o tăiase, acum odihnită, bine dispusă, sănătoasă și cu un bilet pe frunte: "Toate oile sunt ale săracului". Tot satul află povestea. Vecinul bogat și invidios (care cu puțin timp înainte luase săracului două din cele trei oi pe care acesta le avea) îi invită pe toți călătorii și taie cele o sută de oi ale sale. El
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întreagă de oi, prima fiind cea pe care o tăiase, acum odihnită, bine dispusă, sănătoasă și cu un bilet pe frunte: "Toate oile sunt ale săracului". Tot satul află povestea. Vecinul bogat și invidios (care cu puțin timp înainte luase săracului două din cele trei oi pe care acesta le avea) îi invită pe toți călătorii și taie cele o sută de oi ale sale. El pune oasele în piele, merge la culcare și speră să găsească a doua zi o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
El pune oasele în piele, merge la culcare și speră să găsească a doua zi o turmă mare, dar nu găsește decât oasele și pielea; el a pierdut astfel tot avutul său. Numeroase povești relatează în același fel cum ospitalitatea săracului este răsplătită și cum cea a bogatului, care intervine foarte târziu și nu este animată decât de câștig, este pedepsită. Să cităm pentru a termina povestea de Grimm nr. 87 "Săracul și bogatul" în care un cuplu de bătrâni primește
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
său. Numeroase povești relatează în același fel cum ospitalitatea săracului este răsplătită și cum cea a bogatului, care intervine foarte târziu și nu este animată decât de câștig, este pedepsită. Să cităm pentru a termina povestea de Grimm nr. 87 "Săracul și bogatul" în care un cuplu de bătrâni primește de la un oaspete necunoscut (de fapt, bunul Dumnezeu), posibilitatea de a-și împlini trei dorințe. Ei își doresc fericire, sănătate și să aibă pâine cât vor trăi. Casa lor se transformă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ea poate privi și persoane de rang mai înalt. Sosirea (întotdeauna neașteptată și prin surprindere) a unui rege sau a unui zeu care vine să ceară ospitalitate este întotdeauna sursă de teamă și agitație! E mai ușor să găzduim un sărac decât un om puternic. Fiindcă deși este o onoare să primești în vizită personaje eminente, riscul permanent este de a fi detronat la tine acasă. Gestul de ospitalitate care face din oaspetele tău o ființă privilegiată, poziția gazdei care se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a pleda cauza acestuia dinainte pierdută. O situație care se repetă mereu în structura narativă a Dispărutului, în special în episodul conflictului de la hotel occidental. Această situație de bi-polarizare între victimă și persecutor, între nevinovat și vinovat, între bogat și sărac între spațiu strâmt (cabină, balcon, camere mizerabile care oferă un refugiu) și marile spații (salonul căpitanului, vila la țară a cărei vastitate este sursă de agorafobie și de sentiment de persecuție) este exemplară pentru modul în care Kafka structurează situația
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a lungul ultimelor secole ar fi edificator. 2) Privilegiul social este, potrivit lui Landes, o barieră în calea dezvoltării, iar aceasta nu doar în societățile premoderne. „Când societatea este împărțită între o mână de proprietari de pământ și marea masă de săraci, muncitori dependenți, poate chiar lipsiți de libertate - de fapt, între o școală a lenei (sau a comodității) și o mlaștină a disperării -, ce stimulent pentru schimbare și îmbunătățire ar putea exista? La vârf, o nobilă indiferență; la bază, resemnarea lipsei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
scânduri din aia groase, plin, plin cu gheață, plin, plin cu gheață. No, ce facem? Era o sobă făcută din cărămidă, aia era spartă, țăndări făcută... no, ce facem că pături aveam numai din aia slăbuțe, no Misi ce facem? Săracu’ fratele meu, am stat așa, cum sa spun unul lângă altul..... Șocul unei astfel de priveliști nu putea fi temperat de faptul că prizonierii își aduseseră pături cu ei. Deseori, imaginea noilor locuințe le făcea pe unele femei, precum Cocârlă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
șcreștinț din Iași știa că ceva se pregătește contra populației evreiești. Nimănui nu-i era cunoscut că populația evreiască va trece prin cea mai grea Încercare ce a cunoscut-o istoria vre’odată”. Așa a notat În anul 1946 Dumitru Săracu XE "Săracu, Dumitru" , acuzatorul În procesul lui Antonescu și a guvernului său, Într-o variantă prealabilă a actului de acuzare, care a suferit multe modificări până În iunie 1948 (În conformitate cu schimbările În atitudinea oficială față de răspunderea și răspunzătorii pentru pogrom). Intelectualii
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Iași știa că ceva se pregătește contra populației evreiești. Nimănui nu-i era cunoscut că populația evreiască va trece prin cea mai grea Încercare ce a cunoscut-o istoria vre’odată”. Așa a notat În anul 1946 Dumitru Săracu XE "Săracu, Dumitru" , acuzatorul În procesul lui Antonescu și a guvernului său, Într-o variantă prealabilă a actului de acuzare, care a suferit multe modificări până În iunie 1948 (În conformitate cu schimbările În atitudinea oficială față de răspunderea și răspunzătorii pentru pogrom). Intelectualii din Comunitatea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
este și mai mare când soldați, din proprie inițiativă și de multe ori numai În scop de a jefui sau maltrata, atacă populația evreiască și omoară la Întâmplare, astfel cum a fost cazul la Iași. Neamul evreiesc a supt pâinea săracilor și a speculat și oprit dezvoltarea neamului românesc timp de câteva secole. Nevoia de a ne scăpa de această plagă a românismului, este indiscutabilă, Însă numai guvernul are dreptul de a lua măsurile necesare. Aceste măsuri se află În curs
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Încet dealul Înalt, au Început să se reverse În număr mare „derbedeii”, românii săraci din Împrejurimi. La fel ca locuitorii satului Jilava XE "Jilava" de lângă București, care s-au năpustit asupra cadavrelor la pogromul de la București din ianuarie 1941, și săracii din Păcurari XE "Păcurari" au mirosit sânge și valori. Transportul cadavrelor s-a făcut sub supravegherea comisarului de poliție Romila XE "Romila (comisar)" . „Cadavrele erau complet descompuse din cauza bătăii”, a declarat intendentul cimitirului. După cum am spus, până la Îngroparea lor, cadavrele
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
lor Fruntașii Comunității din Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" i-au reprezentat pe conducătorii locali a zeci de comunități evreiești din Moldova XE "Moldova" care au servit populația fără răsplată, contribuind chiar cu banii lor pentru a veni În ajutorul săracilor, văduvelor și orfanilor, sprijinind instituții și viața evreiască Într-un ocean de dușmănie și incertitudine privind viitorul. O astfel de conducere tradițională a continuat să existe până la evacuarea majorității comunităților mici din localitățile lor, ba chiar și după aceea. Nici
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
nedescris foametea și mizeria În mahalalele evreiești”, a scris adjunctul președintelui Comunității, Avram Hahamu XE "Hahamu, Avram" . Singura mâncare caldă a unui elev evreu la o școală evreiască era prânzul, pe care-l primea la cantina Comunității. Dar nu numai săracii au suferit. Și mulți din pătura Înstărită, care au contribuit la Întreținerea instituțiilor Comunității, au sărăcit În scurt timp: „Am fost goniți din școli, profesorii noștri scoși din Învățământ, șavocațiiț scoși din barou, din servicii, prăvăliile și fabricile rechiziționate, aruncați
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fiecăruia la fața locului, am alcătuit echipe de funcționari și epitropi cari s’au deplasat la domiciliile celor ce au cerut ajutoare. O dată cu primele ajutoare a Împărțit populațiunei sărace, alimente și Îmbrăcăminte.” O primă investigație a stabilit că numărul celor săraci era de 22.000 (dintr-un total de cca 33.000 de evrei), dintre care 20.000 aveau nevoie să primească zilnic un prânz. „Numărul mare de pauperi ne-a Îngrozit”, sublinia Hahamu XE "Hahamu" . Zilnic, „la ora prânzului am
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
prânz. „Numărul mare de pauperi ne-a Îngrozit”, sublinia Hahamu XE "Hahamu" . Zilnic, „la ora prânzului am Împărțit 14.000 de porții de hrană”, a adăugat el. În pofida nenorocirii, nu toți erau dispuși să recunoască imediat că au devenit cerșetori. „Săracilor din familiile onorabile”, cum le-a definit Hahamu, cei care cu o zi Înainte de pogrom erau considerați bogați sau Înstăriți, le-a fost greu să recunoască imediat schimbarea care intervenise În viața lor - că nu vor putea trăi fără asistență
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să recunoască imediat schimbarea care intervenise În viața lor - că nu vor putea trăi fără asistență: „Printre cei ajutați am avut numeroase familii care nu puteau sta la rând șcu ceilalțiț sau să ceară fără șsă simtăț oarecare jenă, ajutoare. Săracii din familiile onorabile... care datorită nenorocirilor numeroase, abătute asupra noastră a celor din Iași, În special, au trebuit ajutați În mod discret”. Semnul de recunoaștere al evreilor din Iași a devenit mersul zilnic, cu Încetineală, al mulțimii care se aduna
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
doliu care s-a instaurat În Comunitate a ieșit În evidență comportarea unei românce, farmacista Lupu XE "Lupu (farmacistă) " , al cărei soț evreu fusese ucis În timpul pogromului. Deși era creștină, obișnuia să vină la Comunitate pentru a Împărți bani la săraci, vizita cimitirul evreiesc, depunea flori la gropile comune, aprindea lumânări, Împărțea bani celor pe care Îi găsea acolo - datini creștinești adoptate de fapt și de către evrei. Ea a jurat că „până la sfârșitul vieții ei va urmări pedepsirea criminalilor populației evreiești
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pentru morți - n.m.ț, după un tată ucis sau dispărut În „Duminica ceia”. „Profesorii și profesoarele cu lefuri rușinos de mici, neîmbrăcați șcum se cuvineț și nehrăniți... Cantinele nu mai funcționează. Nu sunt bani, nu sunt alimente”. 14.000 de săraci primesc un ajutor de 60-75 de lei pe săptămână de familie. Copiii din orfelinatul deschis pe lângă spitalul Ghelerter sunt „slabi, triști, fără mâncare și fără copilărie. Mulți au pe cap bube și chelbe”. Iar 1.500 de evacuați din Podu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]