6,667 matches
-
lipsiți de afectare și de pretenții. Integritatea interlocutorilor cântărea în ochii lui mai mult decât strălucirea lor intelectuală. Își dorea ca și ceilalți să privească spre el în același fel. Adică să vadă în el o persoană care gândește cu sinceritate, cu interes doar pentru adevăr, și nu un virtuos al jocului cu idei. Profesorul de filozofie Bouwsma - unul dintre partenerii săi de discuție favoriți în timpul vizitei în America și mai târziu la Oxford, unde Wittgenstein a locuit în casa fostei
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în Norvegia, în toamna lui 1950, și a mers mai târziu pe urmele sale, discutând cu oameni simpli care l-au cunoscut în refugiul său din fiorduri, face și el o observație semnificativă în această privință: „Ăîn mediile academice profesionalizate sinceritatea nu este, de fapt, o virtute de prim-plan, deși multora ne-ar plăcea să credem că este. Îmi place să cred că știu dintr-o experiență de primă mână că ea este o virtute de rang înalt pentru oamenii
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ar plăcea să credem că este. Îmi place să cred că știu dintr-o experiență de primă mână că ea este o virtute de rang înalt pentru oamenii din Skjolden, care țineau la Wittgenstein cu devotament și respect. Prin urmare, sinceritatea poate fi o bună etichetă pentru una din trăsăturile pe care ei le-au găsit la el și care le-au plăcut“124. Modul personal în care Wittgenstein se apropia de orice problemă de larg interes, lipsa lui de reținere
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o discuție pe care au avut-o în vara anului 1937. Wittgenstein voia să relateze unor persoane, a căror integritate morală o aprecia, fapte din viața lui pe care le socotea condamnabile. El spera că în acest fel, urmând imperativul sincerității totale, relațiile cu sine și cu semenii vor câștiga în claritate și, prin aceasta, în calitate. „Cred că a vorbit mult și, fără îndoială, a spus multe lucruri de care acum nu îmi mai amintesc. La un moment dat mi-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
veselă", ,,Baba- oarbă", ,,Manechinul", ,,Luptă cu taurii", ,,Toamna", ,, Pe catalige", ,,Săritură temerară", ,,Doi bătrâni mâncând supă", ,,Femeia cu ulciorul", ,,Lăptăreasa din Bordeaux" etc. (vezi tablourile)67. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Goya aduce un plus de sinceritate, o trăire autentică, o preferință pentru manierele populare (cu dezinvoltură în purtări) a straturilor de jos ale societății spaniole. Muzicalitatea liniilor, armonia mișcărilor, ritmul, gesturile pline de grație creează în operele pictorului spaniol o ambianță de suavă poezie. Marele creator
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o conotație afectivă negativă (frământarea mâinilor, scărpinarea gâtului, încrucișarea picioarelor etc.). De asemenea, gesturile de atingere a propriului corp se întețesc și atunci când elevul minte. Prin urmare, adaptorii în comunicarea didactică pot reprezenta și un indiciu important al lipsei de sinceritate. Recomandăm centrarea atenției profesorului pe frecvența de apariție a adaptorilor la elevi pentru a menține motivația școlară și a preveni comportamentele indezirabile. * Gesturi de mânuire a obiectelor în comunicarea didactică: ,,mișcări de mânuire"128. Profesorul interacționează cu obiecte, materiale sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este cuprins între 10,17 17,46; p < 0,05) [Anexa 9]. Stabilirea contactului vizual de sus în jos reprezintă o disfuncție în comunicarea didactică, deoarece poate să denote superioritate, aroganță, necooperare, comparativ cu privirea directă, care exprimă interes, încredere, sinceritate, colaborare. În stabilirea contactului vizual cu elevii, nu există diferențe semnificative statistic (coeficientul Pearson Chi-Square este cuprins între 0,05 2,32; unde p < 0,05), fapt ce ne bucură având în vedere funcțiile acestui parametru nonverbal în comunicarea didactică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată, expresia facială sociabilă, orientarea corpului către elev, înclinarea capului spre elev etc.) provoacă efecte/sentimente pozitive la elevi: apropiere, receptivitate, siguranță, sinceritate, cooperare, stimulare, participare, înțelegere, încredere, credibilitate, interes, respect, motivare, optimism, relaxare etc. [Anexa 13]. Rezultate surprinzătoare am obținut la verificarea ipotezei următoare, care nu s-a confirmat. Gesturile profesorilor nu se modifică semnificativ odată cu dobândirea gradului didactic I sau vechimea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
efecte negative asupra elevilor (intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, descurajare, inhibare, respingere, agresivitate, anxietate etc.), iar gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care produc funcții în comunicarea didactică determină efecte pozitive asupra elevilor (apropiere, receptivitate, interes, siguranță, sinceritate, cooperare, respect, stimulare, participare, înțelegere, încredere, motivare, optimism, relaxare etc.). Am considerat că există o legătură între gesturile profesorilor și gradul didactic sau vechimea în învățământ a acestora, pe care, spre surprinderea noastră, nu am reușit să o demonstrăm. Infirmarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
112 Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare ..................... 117 Dimensiunea morală și estetică: Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate .............................................................. 119 Binele și răul; bunătatea - răutatea ........................................................................... 127 Arta de a trăi, de a reuși În viață ............................................................................... 136 Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a eului spiritual .......................................................... 161 Sănătate și boală. Somă și psihic. Alienarea condiției umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
din care el s-a născut. * „Nu poți să plîngi și să gîndești, În același timp, căci fiecare gînd absoarbe o lacrimă.” (J. Renard) „GÎndul” nu-și ia profunzimea și cu atît mai mult originalitatea din el Însuși, ci din sinceritatea suferințelor inimii: „Orice cugetare generoasă, orice descoperire mare purcede de la inimă și apelează la inimă” (M. Eminescu); „Spre lumina inteligenței, calea e deschisă oricînd, dar plenitudinea inimii nu ne-o poate dărui nimeni” (J.W. Goethe). * „Trăim o dramă a
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
au despre dînsul.” (N. Iorga) Din aceleași idei preconcepute pe care le avem, la un moment dat, față de cineva anume - ex: față de o persoană pe care o considerăm din fire cinstită - sîntem Înclinați să nu o supunem la probe de sinceritate, sau să luăm drept adevăr tot ceea ce afirmă (de aici și surprizele neplăcute care pot apărea). * „Oare nu toți am luat, mai mult sau mai puțin, dorințele noastre drept realități?” (Lucian Blaga) Numai că unii realizează totuși lucrul acesta cu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-l imită! * „De obicei nenorocirea dă pe față caracterul, iar fericirea Îl ascunde.” (Horațiu) În restriște, În primejdii pline de risc, autocontrolul slăbește Într-atît, Încît omul Își arată adevărata fire: de ex. unii au curajul, alții lașitatea; unii constanța În sinceritate, alții ipocrizia; unii egoismul, alții generozitatea etc. În schimb, În „fericire” sufletul este atît de mulțumit, Încît Își pierde simțul discriminativ și, o dată cu el, și simțul etic. * „Acela căruia Îi surîde norocul este deștept.” („Pañcatantra”) Într-adevăr, „norocul” Îți facilitează
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mai mult nu atît dintr-un spirit logic, ci pentru a nu ne recunoaște Înfrîngerea. * „Pentru a fi serios, nu este nevoie să fii trist.” (Nicolae Titulescu) Dimpotrivă, cînd Îți respecți principiile de viață, Înfrunți cu seninătate orice riscuri ale „sincerității”. * „Nimeni nu a iubit mai mult decît a suferit pentru altul.” (A. Pérez) Nu poți să iubești mai mult decăt ești În stare să suferi; se spune chiar că iubești pe măsura rănii pe care o iubire anterioară ți-a
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ar avea timpul necesar ar putea șterge de pe planetă masivul Mont Blanc” (Gustave Le Bon). * „Norocul Îngerilor e că nu sînt supuși nici ispitelor, nici constrîngerilor.” (Lucian Blaga) Dar, atunci , cum de au ajuns Îngeri?!... * „Mijlocul de a fi original: sinceritate absolută.” (Ch. Baudelaire) Însă sinceritatea absolută nu există decît la nivel de emoție. Probabil de aceea, cei mai cunoscuți și mai citiți scriitori au fost (și sînt) cei care nu și-au trădat trăirile sufletești. * CÎnd ai conștiința limitelor tale
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
putea șterge de pe planetă masivul Mont Blanc” (Gustave Le Bon). * „Norocul Îngerilor e că nu sînt supuși nici ispitelor, nici constrîngerilor.” (Lucian Blaga) Dar, atunci , cum de au ajuns Îngeri?!... * „Mijlocul de a fi original: sinceritate absolută.” (Ch. Baudelaire) Însă sinceritatea absolută nu există decît la nivel de emoție. Probabil de aceea, cei mai cunoscuți și mai citiți scriitori au fost (și sînt) cei care nu și-au trădat trăirile sufletești. * CÎnd ai conștiința limitelor tale În cunoaștere, cînd știi, de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ta. * „Cine scrie pentru puțini, scrie numai pentru aceia; cine scrie pentru sine, scrie pentru toți.” (N Iorga) Pentru că tot ce reprezintă trăire individuală dobîndește, prin unicitatea ei, un caracter de universalitate (ex: fiecare vibrează afectiv În raport cu un moment de sinceritate deosebită a conștiinței cuiva, simțind nevoia realizării unui proces autoevaluativ asemănător). * „Se laudă că sînt impersonali de cele mai multe ori oamenii care nu pot avea o personalitate.” (N. Iorga) Desigur, e ușor să te arăți imparțial atunci cînd nu ai curajul
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acest pămînt este pentru noi cea a figurii omenești.” (J.W. Goethe) Credem totuși că această reflecțiune a marelui Învățat se potrivește mai mult pentru ceea ce ar trebui să ofere omul privirilor semenilor săi, și anume o imagine luminoasă a sincerității, și nu o imagine a performanțelor tot mai mari pe care el le dovedește astăzi În arta simulării și a disimulării. * „Ce are a face cu cine stai la masă, totul e să mănînci bine!” (Voltaire) Firește, sîntem În fața unei
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dezamăgiri. * „Oamenuii nu sînt Înșelați Întotdeauna pentru că sînt proști, ci adesea, numai pentru că sînt buni.” (B. Gracian) Într-adevăr, omul bun este vulnerabil, deoarece bunul său simț Îl face să se Încreadă În oameni. Însă e dureros să vezi că „sinceritatea” este luată drept naivitate. Însă nu numai oamenii sinceri și binevoitori, ci și cei foarte deștepți sînt, de cele mai multe ori, ușor de păcălit. Explicația ne-o dă același B. Gracian: „Familiari cu lucrurile neobișnuite, viața de toate zilele e pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
umane fac una divină”. (F.B. Browning). Două iubiri adevărate (sincere) deschid drum spre Încredere reciprocă și armonii creatoare. * „Un gînd seacă mări, dar nu poate usca o lacrimă.” (Emil Cioran) Mai mult chiar, excesul de logică poate ucide „sentimentul”...prin sinceritatea ei, „lacrima” ne Înnobilează faptele. * „Un zîmbet este adesea esențialul. Ești plătit cu un zămbet. Ești răsplătit cu un zîmbet. Ești Însuflețit de un zîmbet. Și calitatea unui zîmbet te poate face să mori...Înțeleg și aștept lacrimile. Ele sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
din ea sentimentele.” (H. de Balzac). Ce-ar fi, Într-adevăr, „viața” fără, de exemplu, sentimentul demnității? Cum am mai putea cîntări „binele” și „răul” fără sentimentul moral? Ar mai funcționa relațiile umane fără un minimum de Încredere și de sinceritate? S-ar mai dezvolta artele fără trăirea impresiei extazului sau a sublimului? etc. * „Am plîns și am crezut.” (Fr. Chateaubriand) „Credința” Își alimentează rădăcinile cu lacrimile simțirii curate, adică ale simțirii neegoiste, deoarece trebuie observat faptul că tot „simțirea” este
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unul să-l compromită pe celălalt” (A. Schopenhauer). Trebuie evitată, prin urmare, tendința unora de a se dedica exclusiv unor planuri de viitor, neglijînd prezentul, sau a altora de a se abandona regretului pentru trecut. Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie „Adevărul vă va face liberi.” („Biblia”) Doar „adevărul” ne eliberează de prejudecăți și ne ajută să ne configurăm un sens al dezvoltării sufletești, Înțeles ca o dorință de obținere a unei interiorități tot mai spiritualizate: „Omul s-
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
sărbători”. * „Ce vrei să-ți spun? Minciuni agreabile sau adevăruri dure? Alege.” (Euripide) Ne-ar fi, desigur, ușor să alegem, dacă n-ar sta la pîndă sentimentul rușinii...Adevărul este totuși că În ființa umană se manifestă o nevoie de sinceritate: „În fiecare convorbire sinceră este o fărîmă de adevăr” (Wladyslaw Loranc). * „Nu că m-ai mințit, ci faptul că nu te mai cred m-a cutremurat.” (Fr. Nietzsche) Bineînțeles, că nu atît minciuna În sine ne supără, cît faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
este cel consemnat de N. Iorga: „Sufletul se coboară sub greutatea lucrurilor pe care trebuie să le ascundă”. * „Se vor găsi puțini oameni care s-ar Încumeta să spună pe față ceea ce-l roagă În ascuns pe Dumnezeu.” (Michel Montaigne) „Sinceritatea” trebuie să reprezinte o constantă a atitudinii, și nu expresia unui interes de moment: „E trist să placi oamenilor sub o mască și să te gîndești că, scoțînd-o, vei deveni odios” (P. Merimée). * „Nu este nimic acoperit, care să nu
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
măștii.” (P. Syrus) Credem că acest plîns ridică nu numai o problemă de strategie socială, prin care se urmărește obținerea unei aprecieri pozitive din partea celor din jur, ci și o incapacitate reală a celui În cauză de a trăi cu sinceritate și În respect de sine, adică de a se prezenta lumii așa cum simte și cum gîndește În mod obișnuit. * „Este periculos să fii sincer, dacă nu ești și prost.” (G.B. Shaw) Negreșit că și „sinceritatea” - ca orice atitudine - trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]