6,897 matches
-
cu teoria sociologică elaborată de profesorul Dimitrie Gusti. Dintr-o anumită perspectivă, tehnica monografiilor sociologice este o transpunere metodologică a teoriei voinței sociale. Schema teoretică a cadrelor și manifestărilor este transpusă ca atare și concretizată în schema metodologică a monografiei sociologice. Sub acest aspect, Henri H. Stahl se manifestă respectuos față de concepția teoretică a maestrului. Teoria voinței sociale a profesorului Dimitrie Gusti a fost însă mai puțin acceptată comparativ cu tehnica monografiilor. Meritul remarcabil al profesorului Gusti este că a acceptat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
propus de profesorul Gusti. Metoda monografică dezvoltată de Gusti și Henri H. Stahl nu reprezintă o noutate absolută în domeniul studiilor sociale. Monografii de comunități locale, de cartiere urbane sau de grupuri sociale au fost publicate și înainte de Școala Monografiilor Sociologice din România. Studii monografice de amploare s-au făcut în Germania, Franța, Spania, Italia, Brazilia, Ungaria, Danemarca. Numărul monografiilor realizate în Germania în perioada interbelică a fost impresionant. Și în Germania a existat un program ambițios de monografiere a tuturor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
începutul anilor ’60. După această dată au fost realizate câteva mii de monografii de comunități locale din Europa, unele fiind simple studii de caz, altele fiind utilizate pentru fundamentarea unor proiecte de amenajări teritoriale sau de politici sociale. Școala Monografiilor Sociologice de la București reprezintă una dintre cele mai mari contribuții românești la știința universală. Chiar din primii ani de existență, activitatea Școlii a devenit cunoscută în Franța, Anglia, Ungaria, Polonia, Brazilia, Statele Unite ale Americii. Despre activitatea și importanța Școlii de la București
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Helmut Klocke, René Mounier, Philip E. Mosely, Gaëtan Pirou, Gaston Richard, Leopold von Wiese, Henri Mendras, Marcel Jollivet, Claude Hervieu, Theodor Shanin, Daniel Chirot, Zbigniew Werzbicki. În anii ’30, în Ungaria s-au publicat mai multe studii privind Școala Monografiilor Sociologice. Ungaria este un exemplu de țară în care cercetătorii nu numai că s-au informat cu privire la metoda monografică dezvoltată în România, dar au și folosit-o în studiul a numeroase comunități rurale. La fel s-au petrecut lucrurile și în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
elevii români ai profesorului Stahl și sub îndrumarea acestuia. În contextul mișcărilor monografice naționale, cea din România este recunoscută drept cea mai consistentă din punct de vedere metodologic, al complexității tehnicilor de investigare folosite și al numărului mare de monografii sociologice realizate. Monografia satului Nerej, realizată sub îndrumarea profesorului Stahl (publicată în 1939), este și în prezent considerată exemplară în toate marile universități și institute de cercetare din lume, fiind studiată în cadrul multor programe de sociologie. Preconizata organizare la București, în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în toate marile universități și institute de cercetare din lume, fiind studiată în cadrul multor programe de sociologie. Preconizata organizare la București, în 1939, a Congresului Mondial de Sociologie reprezenta o recunoaștere internațională a prestigiului de care se bucura Școala Monografiilor Sociologice. Tehnica monografiilor sociologice și Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică au orientat metodologic în perioada ultimilor 60-70 de ani activitatea a sute de specialiști și amatori care au realizat monografii de comunități locale. În perioada interbelică, percepția profesorului Henri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
universități și institute de cercetare din lume, fiind studiată în cadrul multor programe de sociologie. Preconizata organizare la București, în 1939, a Congresului Mondial de Sociologie reprezenta o recunoaștere internațională a prestigiului de care se bucura Școala Monografiilor Sociologice. Tehnica monografiilor sociologice și Nerej - un sat dintr-o regiune arhaică au orientat metodologic în perioada ultimilor 60-70 de ani activitatea a sute de specialiști și amatori care au realizat monografii de comunități locale. În perioada interbelică, percepția profesorului Henri H. Stahl a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
to the elaboration of the „exemplary sociological monograph” of Nerej village (Vrancea), and to the construction of a new paradigm of historical analysis based on „social archaeology”. Primit la redacție: aprilie 2005 Anton Golopenția și noua „știință a realității”. Pilonul sociologic al geopoliticii românești interbelice* Călin Cotoi Universitatea București Apariția antropogeografiei, a geopoliticii, dialogul și polemicile dintre sociologia și geografia interbelică sunt centrale în procesul de „imaginare” a spațiului național, într-o rețea densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
densă de dispute, competiții, alianțe și contraalianțe în spațiul reprezentativității și al legitimității științifice. Spațiul antropogeografiei, al geopoliticii, nu este unul omogen, datorită faptului că numeroase opoziții și contradicții apar în chiar nucleul său disciplinar. Este un discurs pe tipar sociologic, de tip geografic sau e doar un nou fel de a articula psihologia popoarelor? Disputa rămâne una deschisă, câmpul, așa cum vom vedea mai jos, neajungând să se închidă în definiții foarte clare; vor fi cel mult definiții concurente, ce nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unor niveluri diferite ale comparației, pornind de la cele mai evidente polemici și ajungând la tensiunile mai puțin clare ce structurează discuția pentru a obține, în final, accesul la acea zonă discursivă comună de unde apar teme diferite, uneori chiar contradictorii. Pilonul sociologic Biografia reprezentativă a lui Anton Golopenția este o parte importantă a proiectului nostru de înțelegere a pilonului sociologic al geopoliticii și antropogeografiei românești. Prin „biografie reprezentativă” (Muller, 1987), conform opiniei lui Jerry Muller înțelegem, istoria condensată a unui individ în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ce structurează discuția pentru a obține, în final, accesul la acea zonă discursivă comună de unde apar teme diferite, uneori chiar contradictorii. Pilonul sociologic Biografia reprezentativă a lui Anton Golopenția este o parte importantă a proiectului nostru de înțelegere a pilonului sociologic al geopoliticii și antropogeografiei românești. Prin „biografie reprezentativă” (Muller, 1987), conform opiniei lui Jerry Muller înțelegem, istoria condensată a unui individ în care interesul nostru se orientează nu spre ceea ce este unic și idiosincrasic, ci pe urmărirea contextelor formative și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Stahl, mai „fenomenologic”, cum a fost T. Herseni, sau mai „geopolitic”, cum e cazul lui A. Golopenția, ele rămân în centrul oricărei analize întreprinse din perspectiva acestui tip de sociologie a națiunii. Există un aspect sumativ-pozitivist în această încercare științifică, sociologică de definire a națiunii. Profilul națiunii apare, după un îndelung travaliu teoretic, metodologic, după vaste anchete de teren, ca într-un puzzle - dar unul „organic” - format din mii de monografii, centrate pe mii de unități și voințe sociale ce converg
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Z. (2003). Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene. București: Editura Paideia. Short, E. (1936). Esquisse de géopolitique. Paris: Payot. Sorokin, P. (1938). Les théories sociologiques contemporaines. Paris: Payot. Stahl, H.H. (1981). Amintiri și gânduri din vechea școală a „monografiilor sociologice”. București: Editura Minerva. Stahl, H.H. (1983). Eseuri critice despre cultura populară românească. București: Editura Minerva. Stern, F. (1974) [1961]. The politics of cultural despair: A study in the rise of Germanic ideology. Berkeley, Los Angeles, Londra: University of California Press
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
other ways of spelling modernity? This appropriation of the „reactionary modernism” discourse for the analysis of Romanian anthropogeography and sociology is, in itself, an example of translating/transforming scientific discourses on a central-perifery axis. Primit la redacție: mai 2005 CONVORBIRI SOCIOLOGICE Opinia publică despre criminalitate, justiție și poliție Septimiu Chelcea Universitatea București În acest studiu sunt prezentate unele constante ale opiniei publice despre actele de criminalitate (rata, cauzele, periculozitatea), despre sancțiunile prevăzute de lege (relația dintre periculozitatea actelor de criminalitate și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unei asemenea proporționalități (Gebotys și Roberts, 1987; Hamilton și Rytina, 1980; White, 1975). Totuși, această proporționalitate este departe de a fi perfectă (Rossi et al., 1985). În evaluarea periculozității infracțiunilor și a severității sancțiunilor intervin factori de natură psihologică și sociologică: atractivitatea fizică a infractorilor și a victimelor, caracteristicile demografice ale celor care fac evaluarea etc. Dar „îi judecă” publicul mai aspru pe infractori decât judecătorii înșiși? Răspunsul este afirmativ, cel puțin pentru cetățenii din țările în care de peste 20 de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
vecinătății” care „...a fost preluată de la sași și a lăsat urme în cele mai diverse domenii de existență” (Mihăilescu, Vintilă, 2002, 10). Această instituție nu poate fi înțeleasă corect fără o cercetare aprofundată din punct de vedere etnologic, antropologic și sociologic a formei de organizare a comunităților săsești numită Nachbarschaft. Numai stabilirea interdependenței dintre modele, în cadrul necontenitei lor transformări și perfecționări, în cadrul unui proces social creator de durată și al unui proces tehnic de receptare poate explica apariția și dezvoltarea acestei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
constituie un tip de om ce corespunde modelelor culturale de gândire și acțiune specifice, care constituie matricea fundamentală a comunităților din Mărginimea Sibiului. Bibliografie Bădescu, Ilie. (2003). Sincronism european și cultură critică românească, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bernea, Ernest. (2004). Trilogie sociologică, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bucur, Corneliu. (1977). Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al poporului român, Repere sibiene, Sibiu. Cancian, Francesca. (1975). What are Norms?. Cambridge: Cambridge University Press. Chelcea, Ion; Chelcea Septimiu. (1990). Tovărășiile tinerilor - forme tradiționale de cooperare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
gândesc instituțiile. Iași: Editura Polirom. Dumitru, Răzvan. (2001). Gospodăria, între vecinătate și rudenie, Sociologie Românească, București, 1-4. Edgerton, R.B., Ladness, L.L. (1974). Methods and styles in the study of culture. San Francisco: Chandler and Sharp. Emile, Durkheim. (1974). Regulile metodei sociologice. București: Editura Științifică. Ghinoiu, Ion. (coord.). (2004). Sărbători și obiceiuri (vol. III.: Transilvania). București: Editura Enciclopedică. Hackman, J.R. (1986). Group influence on individual. În M.D. Dunnete (ed.). Handbook of industrial and organizational psychology. Chicago: Rand McNally, 1455-1525. Herseni, Traian. (1931
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
atât, relația slabă dintre sărăcie și excluziune se datorează în principal perioadei „prinse” de către date, devenind mai puternică pe măsură ce lărgim intervalul de observație. Introducere Cele două teme abordate în studiul de față sunt probabil dintre cele mai prolifice în literatura sociologică actuală. Frecvent apar lucrări ce își propun fie să analizeze mici „felii” ale fenomenelor de sărăcie/excluziune, fie să le trateze sistemic. Elementul comun al celor mai multe dintre aceste studii îl reprezintă accentul pus pe interdependența dintre excluziune socială și sărăcie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dacă s-ar afla timp de trei ani în această situație. Dimensiunile excluziunii sociale sunt, după cum afirmam mai sus, ambigue, la fel ca și indicatorii ce le corespund, depinzând puternic de datele existente, de imaginația cercetătorului, precum și de caracteristicile comunității sociologice căreia îi aparțin. În analiza de față, voi încerca să identific următoarele dimensiuni larg utilizate: Excluziunea de pe piața muncii Excluziunea de la locuire decentă Excluziunea de la bunuri durabile Excluziunea de la educație Excluziunea de la sănătate Indicatori ai excluziunii sociale Există două tipuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
inquiry. An emerging direction for organization development. Champaign, IL: Stipes. Bushe, G.R. (1995). Advances in appreciative inquiry as an organizational development intervention, în Organization Development Journal, 13 (3),14-22 toamna. Cazacu, A., Bădescu, I. (1981). Metode și tehnici de cercetare sociologică. Ghid pentru lucrări aplicative. București; Universitatea București. Chelcea, S. (1982). Experimentul în psihosociologie. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Chelcea, S., Mărginean, I.; Cauc, I. (1998). Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, Deva: Editura Destin. Cojocaru, D. (2003a). Ancheta apreciativă - formă a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
3),14-22 toamna. Cazacu, A., Bădescu, I. (1981). Metode și tehnici de cercetare sociologică. Ghid pentru lucrări aplicative. București; Universitatea București. Chelcea, S. (1982). Experimentul în psihosociologie. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Chelcea, S., Mărginean, I.; Cauc, I. (1998). Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, Deva: Editura Destin. Cojocaru, D. (2003a). Ancheta apreciativă - formă a cercetării-acțiune în schimbarea socială, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași, Departamentul de Sociologie și Asistență Socială, și Holt România, Iași: Lumen, 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
266-275. Gordon, J.R. (1991). A diagnostic approach to organizational behavior. Boston: Allyn and Bacon. Iluț, P. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului. Iași: Editura Polirom. Mărginean, I. (1982). Măsurarea în sociologie. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Mărginean, I. (2000). Proiectarea cercetării sociologice. Iași: Editura Polirom. Miftode, V. (2003). Tratat de metodologie sociologică. Iași: Editura Lumen. Miftode, V. (2004). Metodologia cercetării calitative a fenomenelor sociale, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I.Cuza”, Holt România, Iași: Editura Lumen, vol. 5: 612-624
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Boston: Allyn and Bacon. Iluț, P. (1997). Abordarea calitativă a socioumanului. Iași: Editura Polirom. Mărginean, I. (1982). Măsurarea în sociologie. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Mărginean, I. (2000). Proiectarea cercetării sociologice. Iași: Editura Polirom. Miftode, V. (2003). Tratat de metodologie sociologică. Iași: Editura Lumen. Miftode, V. (2004). Metodologia cercetării calitative a fenomenelor sociale, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I.Cuza”, Holt România, Iași: Editura Lumen, vol. 5: 612-624. Mihu, A. (1973). ABC-ul investigației sociologice. Cluj Napoca: Editura Dacia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Tratat de metodologie sociologică. Iași: Editura Lumen. Miftode, V. (2004). Metodologia cercetării calitative a fenomenelor sociale, Revista de Cercetare și Intervenție Socială, Universitatea „Al.I.Cuza”, Holt România, Iași: Editura Lumen, vol. 5: 612-624. Mihu, A. (1973). ABC-ul investigației sociologice. Cluj Napoca: Editura Dacia. Mucchielli, A. (coord.) (2002). Dicționar al metodelor calitative în șiințele umane și sociale. Iași: Editura Polirom. Murrel, K.L. (2001). Book review of appreciative inquiry: Change at the speed of imagination, de Watkins, J.M. și Mohr, B., Organization
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]