7,897 matches
-
Antibezul" este mai vag decît cu "Carter"; - mai dificilă, deoarece co-enunțiatorul nu are mijloacele necesare pentru a identifica referentul dacă nu cunoaște substantivul propriu care îi este asociat. În acest caz, cunoașterea lexicului limbii nu-i este de nici un ajutor. Substantiv propriu, descriere cu articol hotărît și gen discursiv Utilizarea diferită a substantivelor proprii pe care o fac extrasele (1) și (2) merge în acest sens. (2) presupune că cititorul cunoaște referenții mai multor substantive proprii: un nume de oraș ("Antibe
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
are mijloacele necesare pentru a identifica referentul dacă nu cunoaște substantivul propriu care îi este asociat. În acest caz, cunoașterea lexicului limbii nu-i este de nici un ajutor. Substantiv propriu, descriere cu articol hotărît și gen discursiv Utilizarea diferită a substantivelor proprii pe care o fac extrasele (1) și (2) merge în acest sens. (2) presupune că cititorul cunoaște referenții mai multor substantive proprii: un nume de oraș ("Antibe"), patronime ("Carter", "Adams", "Sretenovic", "Bonato"), cărora nu le este asociat nici un comentariu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu-i este de nici un ajutor. Substantiv propriu, descriere cu articol hotărît și gen discursiv Utilizarea diferită a substantivelor proprii pe care o fac extrasele (1) și (2) merge în acest sens. (2) presupune că cititorul cunoaște referenții mai multor substantive proprii: un nume de oraș ("Antibe"), patronime ("Carter", "Adams", "Sretenovic", "Bonato"), cărora nu le este asociat nici un comentariu explicativ. La fel, numai o lectură atentă permite identificarea lui "Howard" și "Georgy" ca fiind prenumele lui Carter și Adams. În schimb
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nume de oraș ("Antibe"), patronime ("Carter", "Adams", "Sretenovic", "Bonato"), cărora nu le este asociat nici un comentariu explicativ. La fel, numai o lectură atentă permite identificarea lui "Howard" și "Georgy" ca fiind prenumele lui Carter și Adams. În schimb, (1) utilizează substantive proprii pentru a desemna locuri ("Esclainvillers", "Ailly-sur-Noye") și definește unul cu ajutorul celuilalt într-o apoziție: "mic sat situat în apropiere de Ailly-sur-Noye". Avem de-a face, pe de o parte, cu un text ce stabilește o strînsă conivență cu cititorul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
timp de ani întregi. Cititorul poate, astfel, să se familiarizeze progresiv cu ei, așa cum o face cititorul Comediei umane, de Balzac, sau spectatorul telenovelelor, în care aceleași personaje revin adesea și pentru o lungă perioadă de timp. Diverse interpretări ale substantivului propriu Ceea ce tocmai am afirmat în legătură cu substantivul propriu este valabil și pentru substantivul propriu utilizat fără determinant: "Antibe", "Citroën" etc. Substantivul propriu cunoaște și alte utilizări. Pentru M.-N. Gary Prieur 53, el poate primi trei tipuri de interpretări: - o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
să se familiarizeze progresiv cu ei, așa cum o face cititorul Comediei umane, de Balzac, sau spectatorul telenovelelor, în care aceleași personaje revin adesea și pentru o lungă perioadă de timp. Diverse interpretări ale substantivului propriu Ceea ce tocmai am afirmat în legătură cu substantivul propriu este valabil și pentru substantivul propriu utilizat fără determinant: "Antibe", "Citroën" etc. Substantivul propriu cunoaște și alte utilizări. Pentru M.-N. Gary Prieur 53, el poate primi trei tipuri de interpretări: - o interpretare identificatorie: este utilizarea clasică, cea care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
așa cum o face cititorul Comediei umane, de Balzac, sau spectatorul telenovelelor, în care aceleași personaje revin adesea și pentru o lungă perioadă de timp. Diverse interpretări ale substantivului propriu Ceea ce tocmai am afirmat în legătură cu substantivul propriu este valabil și pentru substantivul propriu utilizat fără determinant: "Antibe", "Citroën" etc. Substantivul propriu cunoaște și alte utilizări. Pentru M.-N. Gary Prieur 53, el poate primi trei tipuri de interpretări: - o interpretare identificatorie: este utilizarea clasică, cea care a fost ilustrată în cele două
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sau spectatorul telenovelelor, în care aceleași personaje revin adesea și pentru o lungă perioadă de timp. Diverse interpretări ale substantivului propriu Ceea ce tocmai am afirmat în legătură cu substantivul propriu este valabil și pentru substantivul propriu utilizat fără determinant: "Antibe", "Citroën" etc. Substantivul propriu cunoaște și alte utilizări. Pentru M.-N. Gary Prieur 53, el poate primi trei tipuri de interpretări: - o interpretare identificatorie: este utilizarea clasică, cea care a fost ilustrată în cele două extrase citate anterior: "Antibe", "Sretenovic" etc. Aici substantivul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Substantivul propriu cunoaște și alte utilizări. Pentru M.-N. Gary Prieur 53, el poate primi trei tipuri de interpretări: - o interpretare identificatorie: este utilizarea clasică, cea care a fost ilustrată în cele două extrase citate anterior: "Antibe", "Sretenovic" etc. Aici substantivul propriu face referire la un obiect particular despre care se presupune că este deja identificat de către co-enunțiator. În acest caz, substantivul propriu nu are determinant, cu excepția cazului cînd este sudat ("Le Havre", "La Redoute"...) sau cînd acesta are un complement
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
identificatorie: este utilizarea clasică, cea care a fost ilustrată în cele două extrase citate anterior: "Antibe", "Sretenovic" etc. Aici substantivul propriu face referire la un obiect particular despre care se presupune că este deja identificat de către co-enunțiator. În acest caz, substantivul propriu nu are determinant, cu excepția cazului cînd este sudat ("Le Havre", "La Redoute"...) sau cînd acesta are un complement care îi limitează referința: "Franța de dinainte de război"; - o interpretare denominativă, fondată pe faptul că referentul se numește în acest fel
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Aici grupul nominal nu se mulțumește doar să facă referire la Pierre Cardin, ci îl prezintă ca posedînd niște proprietăți remarcabile, cunoscute de către co-enunțiator. 3. Determinantul demonstrativ Determinanți hotărîți și demonstrativi Descrierile cu articol hotărît intră astfel în concurență cu substantivele cu determinant demonstrativ. Dacă spunem " Acest walkman este ultramodern" sau "Walkmanul este ultramodern", în ambele cazuri facem referire la un obiect și indicăm implicit co-enunțiatorului că acest obiect: - există; - este unic (sau nu, dacă este vorba de un plural); - poate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lectorul să fie capabil să reconstituie referentul. Procedeul suscită o conivență cu cititorul. 4. Articolul nehotărît Spre deosebire de grupurile nominale cu determinant hotărît sau demonstrativ, grupurile cu determinant nehotărît nu sînt interpretate cu ajutorul contextului. Articolul nehotărît extrage din clasa indicată de substantiv un element particular care nu a fost identificat înainte și care este identificat numai prin apartenența sa la clasa respectivă. De aceea, tipul de desemnare este utilizat pentru a introduce referenți noi în discurs; este cazul textului (1), cu "o
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
193, iulie 1991 Nu știm nimic altceva despre aceste oi, despre acești cai sau despre aceste cocioabe minuscule decît că aparțin clasei oilor, a cailor sau a cocioabelor minuscule. Interpretări generice și specifice De fapt, există două interpretări pentru un + substantiv: - o interpretare numită specifică, cea pe care tocmai am evocat-o. Ea permite desemnarea unui obiect particular. Acesta poate fi un obiect care există ("Am cumpărat un detergent") sau un obiect virtual, care poate să nu existe ("Caut un detergent
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
că tocmai la rîma ignorată, disprețuită, dezgustătoare, omul va binevoi să apeleze. Animaux magazine, nr. 193, iulie 1991 În această interpretare generică, grupul nominal nu se interpretează cu ajutorul situației sau cotextului; specia este cea direct vizată. Poate fi vorba de substantive care desemnează obiecte care pot fi numărate (cai, săpunuri...); determinantul hotărît generic poate să se combine, de asemenea, cu substantive dense, care fac referire la substanțe ("untul", "apa") sau cu substantive compacte, care fac referire la proprietăți ("adevărul", "blîndețea"...). Cele
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
interpretare generică, grupul nominal nu se interpretează cu ajutorul situației sau cotextului; specia este cea direct vizată. Poate fi vorba de substantive care desemnează obiecte care pot fi numărate (cai, săpunuri...); determinantul hotărît generic poate să se combine, de asemenea, cu substantive dense, care fac referire la substanțe ("untul", "apa") sau cu substantive compacte, care fac referire la proprietăți ("adevărul", "blîndețea"...). Cele două tipuri de substantive nu se folosesc, de obicei, la plural. Sloganul publicității următoare: Moda este viața mea Parfumul este
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
specia este cea direct vizată. Poate fi vorba de substantive care desemnează obiecte care pot fi numărate (cai, săpunuri...); determinantul hotărît generic poate să se combine, de asemenea, cu substantive dense, care fac referire la substanțe ("untul", "apa") sau cu substantive compacte, care fac referire la proprietăți ("adevărul", "blîndețea"...). Cele două tipuri de substantive nu se folosesc, de obicei, la plural. Sloganul publicității următoare: Moda este viața mea Parfumul este pasiunea mea Jean-Charles de Castelbajac pune în relație termeni interpretați în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care pot fi numărate (cai, săpunuri...); determinantul hotărît generic poate să se combine, de asemenea, cu substantive dense, care fac referire la substanțe ("untul", "apa") sau cu substantive compacte, care fac referire la proprietăți ("adevărul", "blîndețea"...). Cele două tipuri de substantive nu se folosesc, de obicei, la plural. Sloganul publicității următoare: Moda este viața mea Parfumul este pasiunea mea Jean-Charles de Castelbajac pune în relație termeni interpretați în mod generic ("moda", "parfumul") cu un deictic ("mea") ce desemnează o ființă unică
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
accede la referentul cuvîntului "o octogenară" este suficientă cunoașterea sensului cuvîntului "octogenară". La fel se întîmplă și în cazul articolelor hotărîte generice: cunoașterea lexicului este suficientă pentru identificarea referentului corespunzător cuvîntului "omul" în "omul este muritor"; - accesul la referentul unui substantiv propriu se face datorită unei experiențe, foarte variabile, a referentului, unei cunoașteri a lumii; - desemnările anaforice, fie că este vorba de pronume sau de substantive cu determinant hotărît sau demonstrativ, presupun luarea în considerare a cotextului (vezi capitolul următor); - desemnările
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
suficientă pentru identificarea referentului corespunzător cuvîntului "omul" în "omul este muritor"; - accesul la referentul unui substantiv propriu se face datorită unei experiențe, foarte variabile, a referentului, unei cunoașteri a lumii; - desemnările anaforice, fie că este vorba de pronume sau de substantive cu determinant hotărît sau demonstrativ, presupun luarea în considerare a cotextului (vezi capitolul următor); - desemnările cu ajutorul deicticelor presupun o trimitere la situația actului de enunțare care le conține; - descrierile hotărîte nonanaforice fac apel mai ales la reguli pragmatice de identificare
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
poate raporta și la alte categorii decît grupul nominal. Există astfel anafore care au: - un statut de adjectiv cu valoare predicativă; - un statut de verb: verbul face anaforizează "doarme" în "Paul doarme mai mult decît o face Jacques". Dar categoria substantivului este cea care oferă, cu siguranță, sistemul cel mai bogat. Anaforă, cataforă, endoforă Există astăzi tendința de a da anaforei un sens mai strict, opunînd-o astfel cataforei: vorbim, astfel, de anaforă atunci cînd termenul care reia urmează termenul reluat și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a pierdut controlul mașinii sale. Le Courrier picard, 29 ianuarie 1993 (b) Voi o veți înțelege. Doresc, prin această scrisoare, să vă vorbesc despre Franța. François Mitterand 56 "Scrisoare pentru toți francezii", 1988 În (a), pronumele "ea" este plasat înaintea substantivului propriu care ajută la interpretarea sa ("Sylvie Lecat"), îl anticipează; se spune că el îl cataforizează. În (b), pronumele "o" cataforizează toată fraza care urmează. În mod tradițional, se utilizează termenul de "antecedent", dar putem utiliza, de asemenea, și termenul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acest pronume trebuie pus în relație cu un alt termen al cotextului, "Sylvie Lecat", care nu are nevoie de un alt termen din cotext pentru a fi interpretat. Această asimetrie se verifică și atunci cînd este vorba de reluarea aceluiași substantiv cu schimbarea determinantului (anaforă lexicală fidelă): un cal... acest cal/calul...; sau cînd există o substituire lexicală (anaforă lexicală infidelă): un cal... animalul. În schimb, nu există nici o endoforă, deci nici o relație asimetrică atunci cînd este vorba de o simplă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
a ocupa locul lui "el" sau "ea", de a se identifica cu personajele acestei povestiri exemplare. 3. Anafora lexicală Anaforă lexicală și coreferențialitate Am văzut deja ca putem vorbi de anaforă lexicală fidelă atunci cînd este vorba de reluarea aceluiași substantiv; aici acționează din plin concurența între articolul hotărît și demonstrativ. Anafora prin acest stabilește o relație directă cu grupul nominal antecedent, pe care ea îl arată oarecum cu degetul, în timp ce anafora fidelă cu articol hotărît vizează, cu ajutorul unor anumite proprietăți
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu grupul nominal antecedent, pe care ea îl arată oarecum cu degetul, în timp ce anafora fidelă cu articol hotărît vizează, cu ajutorul unor anumite proprietăți, un referent pe care co-enunțiatorul trebuie să-l selecționeze din cotext. Există anaforă lexicală infidelă atunci cînd substantivul anaforizant nu coincide cu termenul anaforizat: Tînărul Rafe Collins, în vîrstă de 11 ani, își așteaptă tatăl în toaleta publică, cînd, un necunoscut îi încredințează, contra unei bancnote, o geantă. Bărbatul intră atunci în W.C. [...] Télé 7 Jours, 30 august-5
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
orășelului ne face să ne gîndim că, în mod normal, orașul conține biserici, mai degrabă decît temple sau moschee. 18 NUME DE MĂRCI ȘI DE PRODUSE Pentru a încheia această carte, ne vom interesa, mai îndeaproape, de un tip de substantiv comun care ocupă un loc important în universul comunicării mediatice, numele de mărci și corespondenții lor, numele de produse. Datorită acestor mărci, lumea noastră se populează cu entități care nu sînt nici ființe umane, nici animale, nici obiecte: "Coca-Cola", "Renault
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]