6,525 matches
-
cine sunt? Știu atâtea lucruri neesențiale despre mine. Uneori, într-o clipită sunt luminată parcă de o incunabulă din cartea vieții, despre care se vorbește în Biblie. „Tinctura” sfintelor din familia mamei mele strălucește și în mine. Îmi vine să urlu: Doamne, păstrează-mă în iubirea Ta! M-aș bate cu pumnul în coșul pieptului, ca sinucigașii din familia tatălui meu, strigând: Doamne, am păcătuit! Dă-mi înțelepciune pentru ziua în care chipul meu va fi orbit de lumina de neînchipuit
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Messerschmitt-urilor (sau Junkers, Stuka, Focke-Wulf, nume de avioane nemțești care erau pe toate buzele), tot alergând prin grădină, s-a izbit de un tub de beton în care se puneau flori, și dinții din față i s-au spart. A urlat atât de tare, încât vecinii au crezut că a fost vorba de ceva îngrozitor, venind de la dușmani, și s-au ascuns cu toții în pivnițele improvizate ca adăposturi. Câți ani să fi avut ea atunci? Și eu? Totul e ascuns în
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în care sunt invitată de ambasadă să vin în România. Mare angoasă - am mai primit și alte invitații, pe care le-am refuzat. Criticile colegilor la adresa mea, reproșurile grosolane pentru lipsa mea de interes politic, în comparație cu alți colegi de pe baricade, urlând cuvinte goale, mă fac mai degrabă sceptică decât binevoitoare. Am visat o pasăre cu capișon negru, alb și albastru, pe care o țineam în mână, simțindu-i bătăile inimii. Cu Maciej (Zaremba) și Agneta (Pleijel) care s-au întors cu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
fumez o țigară, recitesc scrisorile tale, fumez din nou o țigară, mă gândesc la tine, la tine cu mine, la mine cu tine, la noi. Îmi vine să deschid fereastra biroului, să fac fumul să iasă și să strig, să urlu, dar mă opresc la timp pentru că știu că vor veni să mă ia și să mă închidă pentru a-mi da calmante, pentru a-mi spune că nu trebuie să strig și să urlu, pentru că „asta nu se face”. Mă
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
să iasă și să strig, să urlu, dar mă opresc la timp pentru că știu că vor veni să mă ia și să mă închidă pentru a-mi da calmante, pentru a-mi spune că nu trebuie să strig și să urlu, pentru că „asta nu se face”. Mă mulțumesc să-mi presez nasul de geamul dând înspre lume, respirând foarte puternic și foarte repede pentru a crea o brumă, pentru ca trecătorii să nu vadă din mine decât nările. Voi deveni un maestru
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
rămân decât cadrele unei mari consumații onirice! Bietul de mine! Cât timp va trebui să trăiesc în vis cu tine și prin tine? Uneori am impresia că nu mai pot: că absența ta îmi este insuportabilă, că îmi vine să urlu noaptea și ziua. Îmi spuneai în ultima scrisoare un lucru care m-a emoționat: ești iubitul de origine, visat când aveam cinci ani! Ți-aș spune aproape același lucru. În afară de faptul că am fost mai puțin precoce decât tine și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
domajur? Să nu-mi vorbiți mie ca niște boi d-ăia care i-a insuflat căldură mamei lui `ristos de l-a înfășat și l-a pus în iesle în loc de leagăn, așa cum v-a legănat pă voi mama voastră, că urlați ca niște porci de ăia de se taie la Crăciun. Că de aia are omul porc, să-l taie la Crăciun să aibă ce crăpa-n el, după ce mânâncă porcu și bea și butoiu dă vin, mai lasă și muierea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pe cap. Ochii mi s-au umplut brusc și fără motiv de lacrimi. Mi-am dat seama că aveam nevoie de o inimă iubitoare și de o privire prietenoasă în acea zi cenușie și prea liniștită de decembrie. De ce ai urlat toată noaptea, l-am întrebat mai mult din nevoia de a vorbi cu cineva. Mi-a răspuns printr-un scheunat, apoi s-a lungit la picioarele mele. Ochii îi erau triști și parcă umezi, dar plini de acea afecțiune sinceră
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se părea că urma să aflu răspunsul la întrebarea îndrăzneață din liceu. În sfârșit vine curentul. Dăm drumul la televizor, iar apelurile repetate ale crainicului, la calm și la ordine, mi-au accentuat starea de neliniște. Afară, în curte, Miki urla a pustiu, alături de alți câini care răspundeau prin urlete mai slabe. Se pare că există un soi de comunicare între patrupede în anumite momente doar de ele știute. În pauzele dintre urletele câinilor se auzea cucuveaua de pe acoperiș, aproape, tot
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Dar beat criță, cu ochii roșii și cu blana zburlită. Nu a mai mieunat să i se deschidă, cum făcea în fiecare seară, ci s-a năpustit ca o brută, direct prin geam. Domnișoarele au încremenit de spaimă, fiindcă fiara urla ca scoasă din minți și, dacă nu ar fi duhnit atât de strașnic a samahoncă, ar fi crezut că a turbat. După ce le-a scuipat pe amândouă și le-a zgâriat până la sânge, s-a aruncat asupra eucaliptului din care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
până la sânge, s-a aruncat asupra eucaliptului din care, într-o clipă, n-a mai rămas nici o frunză, atât de grozavă a fost furia bețivului. Gelozie, nu a fost altceva... a fost o descărcare de gelozie cum au, adesea, alcoolicii. * Urlând amenințător, Ivan a dispărut și nu a mai fost văzut de nimeni. Unii spun că a plecat cu ostașii roșii până la Berlin, adoptat de aceștia și devenind în scurt timp cel mai mare bețivan al unei divizii sau poate al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
la noi era Paștele, de ce au adus câțiva oameni legați între ei și au îndreptat către ei puștile; de ce au căzut oamenii aceia, unul peste altul, dar legați într-o grămadă agitată, de le-au sărit cușmele din cap, de ce urla câinele nostru, Grivei. Când am înțeles, m-a apucat un plâns cu sughiț. Rezultatul a fost curios: am privit de atunci la malul rusesc cu binoclul întors, să îndepărtez (în mintea mea) locurile acelea. Am să pun în lada mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un salt mortal pe cărare, împrăștiindu-se rotițele, șuruburile, spărgându-se sticla și carcasa ieșindu-i din mașinărie, toate organele, cum se întâmplă în tragicele accidente rutiere, în zilele noastre... Nu am putut țipa; am rămas stupefiat; abia târziu am urlat disperat, cum urlă câinii la nenorociri... Am salvat doar cadranul, care fusese aruncat mai încolo de locul nenorocirii, într-o tufa de flori galbene, urâcioase. Am trăit atunci una din cele mai mari dureri sufletești ale copilăriei. Starea mea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe cărare, împrăștiindu-se rotițele, șuruburile, spărgându-se sticla și carcasa ieșindu-i din mașinărie, toate organele, cum se întâmplă în tragicele accidente rutiere, în zilele noastre... Nu am putut țipa; am rămas stupefiat; abia târziu am urlat disperat, cum urlă câinii la nenorociri... Am salvat doar cadranul, care fusese aruncat mai încolo de locul nenorocirii, într-o tufa de flori galbene, urâcioase. Am trăit atunci una din cele mai mari dureri sufletești ale copilăriei. Starea mea de bruscă melancolie s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ce a cuprins mulțimea și a rupt cortegiul în dreptul Palatului Băncii Naționale. Să fi fost petarde aruncate de indivizi dornici să umble prin buzunare profitînd de dezordine? sau, mai simplu, s-a prăbușit o scară peste mulțime? Într-o clipă, urlînd, gloata înnebunită a rupt cordoanele de ordine, iar învălmășeala a fărîmițat cortegiul. Reacțiile au fost de un eroism comic. Scoțîndu-și sabia curbă, Nikita al Muntenegrului își adăpostea ginerele firav de un posibil atentat, împingîndu-l sub proțapul de la afetul de tun
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la vedere, gata să-și primească oaspeții: cînd apare Paléologue, Regele face un pas către el: "Dați pălăria" zice, întinzînd brațul, în timp ce cu cealaltă îi strîngea mîna ministrului, încît acesta, fără să se gîndească, îi oferă pălăria de paie. Domnule urlă atunci regele, lăsînd să se rostogolească pe jos pălăria buclucașă eu nu sînt omul de la garderobă"... Astfel recurgea Ferdinand la tot felul de mijloace ciudate cînd rumega anumite răzbunări. În această privință, șefii de misiuni trebuiau să se păzească, fiind
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
izbucnirii marelui război de trista încăierare din gara de la Roma, între călătorii a două trenuri alăturate ce urmau să plece. Într-unul, seminariști belgieni și francezi, iar în celălalt bavarezi, înfruntîndu-se pînă la o bătălie în toată regula, cu răniți, urlînd în loc să cînte Marseilleza și Wacht am Rhein. Pontiful, cînd i s-a povestit lupta dintre viitorii preoți ai aceleași confesiuni, a izbucnit în lacrimi, ceea ce probabil i-a grăbit sfîrșitul. Succesorul său, aristocrat genovez, fusese sub cardinalul Rampolla un redactor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
îmi exprimasem ca toată lumea regretul că armatele aliate nu au intrat în Berlin, împiedicînd în felul acesta să ia naștere în Germana credința că nu a fost vorba de înfrîngere militară, ci de trădarea celor din spate 169, Clémenceau sări urlînd: "Mulțumesc! Să intre în Berlin pentru ca generalii victorioși să-mi răstoarne Republica!". În fața uluirii mele, pe care nu am putut-o ascunde, continuă cu și mai multă putere: "Și la urma urmei, ce? O ofensivă Castelnau-Mangin ar fi însemnat cel
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
englezi nu vor fi făcuți dușmani ai nației și nici nu li se va reproșa că nu sînt pozitivi și patrioți. Acolo, să fii pozitiv și patriot înseamnă să te duci la serviciu, să arunci hîrtia la coș, nu să urli din toți plămînii cît îți iubești tu țara. Aici, ca să poți fi admis în casta pozitivilor, trebuie să scrii numai „Sîntem cu voi, «tricolori»!“, „Acum ori niciodată!“, „Ai noștri, ca brazii!“, „Tăunii din Alba sînt alături de voi“, „Pe ei, pe
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
colegilor din studio. Pentru ca, în scurt timp, să pronunțe fraza esențială a rolului său și a întregii producții: „Am făcut și noi Revoluție în felul nostru“. E semn că, într-o discuție televizată, miezul se află nu la cei ce urlă, ci la cei care vorbesc puțin, dar cu rost. Intervențiile telefonice într-un studio TV sînt și ele de-o savoare fără seamăn. În film, cei ce sună fie acuză, fie se apără, fie sînt puși de alții să spună
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
poze deocheate. Apoi, că deasupra mugurașilor de sînișori golași atîrnau medaliile cîștigate pentru patrie. În fine, a propus retragerea rentei viagere celor care au lepădat veșmintele și au rămas îmbrăcate doar în medalii. Din fericire, Vieru a rămas să-și urle pudibonderia la o Agenție Națională pentru Sport care nu dă semne c-ar fi interesată de crizele sale de andropauză fizică și psihică. Acum, gestionarului flick-flack-urilor i-a trecut prin circumvoluțiunile rumenite în cuptorul lui Stalin altă idee contemporană. În
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
buiacă, Coarnele-n pășune la pământ își pleacă. Tălmăcirea e mai mult o variație lirică în jurul textului, cu introduceri de instrumente autohtone într-un loc, care dau strofei o mare vibrație simfonică: Cântați Domnului în strune, Viersul de psalomi să urle, În cobuz de viersuri bune, Cu bucium de corn de buor, Și din ferecate surle; Să răsune până-n nuor... cu evocări realistice de animale grele (fiind vorba de grădină): O scurmară vierii cei groși de la luncă, Și zimbrii o pasc
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
supt obraze chip mai semnate Din boierime, din negoțime, I preoțime, călugărime, I dăscălime, profesorime, I ciocoime, și calicime, I sholărime, ș-ucenicime, Și toată ceata de slugărime Striga pe uliți: "Jos ristocrații, Ei ne mănâncă, să punem p-alții". Clopote urlă, sunet de glasuri, Pe uliți, poduri, certuri și harțuri... "Să cază neamul (zicea țiganul), Toți suntem una, nu mai e banul." C. BĂLĂCESCU C. Bălăcescu (c. 1809-1880) e un antibonjurist integral, luîndîn deriziune totul, instituțiile regulamentare, profesorii de la Colegiul național
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se stinge la negrul mormânt Atinsă de aripi, suflată de vânt, Când buha se plânge prin triste suspine, Când răii fac planuri cum au a reține În barbare lanțuri poporul gemând, - Când demoni și spaime pe munți se adună De urlă la stele, la nori și la lună, Într-una din peșteri în munte râpos, Un om oarecare intră curagios. În munți, într-un templu peceneg, ni se înfățișează un sabat carpatin, în care esențial e nu tonul negru, ci un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mâna morții a călcat pe-ai săi, Dar sub mii de brațe trebuie să cază. * Oameni puși să sune, prin adânci păduri, Sună din cimpoaie, buciume, tamburi, Turcii stau și-ascultă larma depărtată. * Printre stânci râpoase, prin adânci strâmtori, Unde urlă apa. * Într-o mantă neagră el e coperit Și e trist ca plopul ce s-a desfrunzit. Proza și dramaturgia reprezintă latura cea mai ridiculă a operei lui Bolintineanu. (Călătoriile sunt însă excelente.) COSTACHE STAMATI Poezia basarabeanului Costache Stamati (1786-1869
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]