7,316 matches
-
Ursului cu Isvoru Ursului; Isvoru Petrii; Isvoru Bătrân și Prislopu Frumuselii, cu Munții: Lespedea sau Bătrână, Dosu Stanigii, Obârșia Strâmbii, Barloaia, Muncelu cu Fata și Dosu, Dialu, apoi Oprisasca cu Fata și Dosu. 16. Ridu Secătura lui Traian, cu: Preluca Ursului, Dialu Bătrân, Valia, Fata și Dosu Văii Seci, Șesurile, Stana Lucoaie, Izvorul Barlii. 17. Ridu Rebra: Sforacele, Isvoru Negrii cu Picioru, Isvoru Alecsii, Rebrisoara cea Mică și Saca (acestea sunt două parae de munte care curg în apă Rebra). 18
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
au fost nesiguri de poziția lor reală. Către sfârșitul lui aprilie, au observat urmele unei , prima urmă a unei ființe vii în afara câinilor, pe care o văzuseră de la plecarea de la "Fram". În curând, au început să observe și urme de urși, și spre sfârșitul lui mai, observaseră foci, pescăruși și balene. La 31 mai, după calculele lui Nansen, se aflau la doar de , cel mai nordic punct cunoscut al Insulelor Franz Josef. Condițiile de înaintare se înrăutățiseră, însă, întrucât vremea mai
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
să așeze tabăra de iarnă. Într-un golfuleț adăpostit, cu piatră și mușchi drept materiale de construcții, cei doi au ridicat o colibă care urma să fie casa lor în următoarele opt luni. Cum exista suficient vânat sub formă de urși, morse și foci pentru a-și ține cămara plină, principalul lor dușman nu era foamea, ci lipsa de activitate. După sărbătorirea tăcută a Crăciunului și a Anului Nou, cum vremea a început încet-încet să se amelioreze, ei s-au pregătit
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
lunca Husadișului. Dealurile care înconjoară vatra satului poartă denumiri interesante, iar zona montană este reprezentată de: Heniu, Muncelul, Arandașul, Măgura Neagra și vârful Măgurii. Aceștia sunt acoperiți cu păduri de conifere și foioase, în care găsesc condiții favorabile de existență ursul, lupul, cerbul, căprioara, vulpea, jderul, viezurele, cocoșul de munte. Cea mai importantă este Valea Leșului. Ea izvorăște din munții Bârgăului și culege, până la vărsarea ei în Valea Ilvei -la rândul ei, singurul afluent al Someșului Mare, de pe partea stangă - un
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
care cea de dansuri bărbătești, formația de căiuți, grupul vocal și altele, participând la numeroase festivaluri folclorice interne și internaționale. Localitatea Tudora este o importantă vatră folclorică, cu datini și obiceiuri de origine daco-romană. Jocul căiuților și al caprei, jocul urșilor și al mascaților, colindele și urăturile sunt obiceiuri care fac deliciul localnicilor și al oaspeților satului, de la Crăciun la Anul Nou. În comuna Tudora se găsesc două biserici și se află în construcție a treia. Istorie
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
-n podu “. Unii mai adaugă: „Câte paie pă coteț/ Atâtea fete-n undeț!” ( Traian Toderaș). Ca daruri copiii primesc cârnați și fructe. La stretinie (Intâmpinarea Domnului) se ghicește aspectul vremii tot ca la Bobotează. Ziua de 16 februarie este ziua ursului. Acum se stabilește prognoza pe 40 de zile. Se zice ca în această zi iese ursul din bârlog. Dacă e vreme însorită el își vede umbra și va reintra la hibernat deoarece iarna va mai ține încă 40 de zile
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
daruri copiii primesc cârnați și fructe. La stretinie (Intâmpinarea Domnului) se ghicește aspectul vremii tot ca la Bobotează. Ziua de 16 februarie este ziua ursului. Acum se stabilește prognoza pe 40 de zile. Se zice ca în această zi iese ursul din bârlog. Dacă e vreme însorită el își vede umbra și va reintra la hibernat deoarece iarna va mai ține încă 40 de zile. In cazul în care este înnorat, nu-și va vedea umbra și nu va mai intra
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Flora este specifică zonei de deal și montane, cu trecere de la stejar și fag la conifere și chiar jnepeniș, iar fauna în afara celei obișnuite, domestice, cuprinde și o bogată faună cinegetică reprezentată prin căprioare, cerbi, veverițe, pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales pe: Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca, Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Vârful Ciucaș, Cabana Ciucaș, Plaiul Domnesc, Muntele Roșu, stațiunea Cheia
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
În anul 1720 sunt înregistrate și 3.974 ciubere de vin, marea majoritate provenind din localitățile Crasna și Vârșolț. Sigiliul comitatului Crasna reprezenta un scut oval cu un porumbel cu ramură de măslin în cioc, față în față cu un urs ieșind dintr-o coroană deschisă. În secolul trecut populația crește ca urmare a dezvoltării economice și a relativei stabilități politice. Satul Marin, de exemplu, avea în anul 1847 un număr de 284 locuitori, iar 43 de ani mai târziu se
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
închis acolo „pentru jefuirea curții lui Ujfálvi Sándor, din Săcătura”. De acesta a rămas văduva Gafia. La Gherla în temnița a murit și Ioan Pop, Maria, fostă lui soție s-a măritat, au avut o copilă Anisia de 4 ani. Urs Pop din Săcătura, învinovățit că și ceilalți, a murit în temnița la Dej, de el a rămas văduva Maria cu Ioan de 13 ani, ungurii le-au aprins casă cu toată averea și au rămas săraci. Tot la Dej în
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
se situează în condițiile climatului temperat cu un continentalism moderat care se reflectă în distribuția temperaturii și precipitațiilor. Se întălnesc păduri de foioase, preponderente ștejarul, fagul în amestec cu arțarul, cireș, tei. Această pădure este alcătuită din specii ca mierea ursului, firuța de pădure, rogozul, urzica. Discontinuu apar și arbuști ca alunul, cornul, socul. Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
prima decadă a lunii aprilie. Stema comunei Coșna se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, împărțit în căprior (chevron). În partea superioară, pe fond argintiu, se află o cruce neagră, având în vârf o săgeată, flancată de doi urși. În partea inferioară, pe fond verde, se află un cerc argintiu undat de valuri albastre. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crucea neagră, terminată în vârf de săgeată, reprezintă un
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Crucea neagră, terminată în vârf de săgeată, reprezintă un stâlp de vamă, amintind de faptul că această localitate, în timpul ocupațiilor străine, era punct de graniță. Cei doi urși care flanchează crucea și câmpul verde simbolizează bogăția cinegetică și silvică a zonei. Cercul marcat de valuri albastre semnifică prezența izvoarelor de ape minerale în zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
diferite date din calendar, în special la cele două mari sărbători: Paștele - impistritul ouălor, binecuvântarea bucatelor de la Slujba de Înviere - și cele de iarnă, respectiv de Crăciun și de Anul Nou - colinda; clopoțelul; buhaiul; jocurile cu măști; capra și cerbul; ursul; moșul și baba; mirele și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateții filonului de folclor autentic, înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară și străinătate. Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar pentru
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
carne, dar și turismul. Turismul în comuna Moldova-Sulița este în dezvoltare. Un punct turistic foarte important este Herghelia Lucina, unde se află și pensiunea cu același nume. La această se adaugă și trei rezervații naturale: Rezervatia Rachitisu Mare cu strugurele ursului, Rezervatia naturală mesteacănul pitic, Rezervatia geologică Cheile Lucavei, prin care se ajunge la Herghelia Lucina de cai huțuli. Ca avantaje turistice sunt de menționat tradițiile locale de Paști, de Crăciun, de Rusalii ș.a.m.d., tradiții bucovinene străvechi, la care
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
suprafața pădurii, circa 89% are productivitate inferioară, iar 1% sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În zonele joase, pe văile Răcătăului și Someșului Cald, mai ales la Roșești se
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
amestecat cu balega de cal. La casele cu trei camere, una era un fel de cămara. Cu grijă erau construite acareturile - grajdul, saivanul și cotețele porcilor - pentru a feri animalele de răpitori, ca atunci erau pline pădurile de lupi și urși. Un moment important din cilul existențial, nuntă s-a bucurat dintotdeauna și pretutindeni de o deosebită atenție, dând naștere unui ceremonial - spectacol care mobilizează un complex de resurse, de cele materiale până la cele spirituale. Deosebirile de ceremonial, durata, fast amploare
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
reptile, sunt de menționat: vipera comună ("Vipera berus"), șopârla de ziduri ("Lacerta muralis") și șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), iar dintre amfibieni - salamandra ("Salamandra salamandra"). Alte animale specifice climatului din această zonă: mistreți, căprioare, lupi, râși, iepuri, ulii, vulturi, vulpi, urși. O curiozitate este faptul că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița iar în lacuri
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
protector adupra solului și subsolului, asigurând persistența regimului apelor freatice. Animalele sălbatice din Bazinul Baraolt sunt cele care există în mod obișnuit în relieful și vegetația caracteristice zonei: căprioare, cerb carpatin (mai rar), iepuri de camp, bursuci, mistreți și chiar ursul brun. Adaptate la vegetație, se găsesc multe specii de păsări: cântătoare, de apă și chiar răpitoare. De asemenea, în ape se găsesc pești de apă dulce, de talie mică. Clima regiunii este determinată de prezența centrelor de înaltă și de
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
acele vremuri. Acesta, în iulie 1761, cănd satul Aruncuta a fost vizitat de protopopul unit era încă nehotărât în a trece la uniți, în condițiile în care ceilalți doi preoți, Achim și Sandu, trecuseră deja la uniți alături de familia Pasca Urs, iar în biserică oficia în continuare un preot "schismatic". Și în Aruncuta, ca de altfel în toată Transilvania, au avut loc dispute pe tema schimbărilor confesionale începute și promovate de Imperiul habsburgic încă din anul 1698. În această dispută preoții
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
statuie care le reprezintă pe fiicele ciobanului din legenda privind începuturile localității. Parcul din comună a fost dat in folsință și inaugurat în 1962, odată cu grădina zoologică, teatrul de vară și stadionul central. La început, în gradina zoologică, erau expuși urși, lupi, căprioare, vulpi, dihori, iepuri, și alte specii de animale. Parcul a fost unul dintre cele mai frumoase din regiune, dar odată cu căderea regimului comunist, vremurile de aur ale parcului au apus. Se spune că într-o zi, unul dintre
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
a fost unul dintre cele mai frumoase din regiune, dar odată cu căderea regimului comunist, vremurile de aur ale parcului au apus. Se spune că într-o zi, unul dintre îngrijitorii parcului a uitat să închidă ușa țarcului unde erau închiși urșii, și aceștia au scăpat. Atunci, consiliul local, a hotărât să închidă grădina zoologică, și toate animalele care erau expuse, au fost donate grădinii zoologice din Craiova. In momentul de fata in parcul din goicea mai exista doar statuia casa piticilor
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
născut gemeni. Ca obiceiuri specifice locului, îmi amintesc despre pârlitul socrului, un ritual de purificare prin foc, ancestral, practicat cu ocazia nunții, când socrul, ca ispășitor, era trecut prin foc. De asemenea, tot cu ocazia nunții se mai practica dansul ursului, când un bărbat se costuma în urs și țopăia în fața alaiului de nuntași și printre ei. Și la Covei nunțile se țin în corturi lungi, făcute din cergi și întinse în curte. La masă primul fel servit constă din murături
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
amintesc despre pârlitul socrului, un ritual de purificare prin foc, ancestral, practicat cu ocazia nunții, când socrul, ca ispășitor, era trecut prin foc. De asemenea, tot cu ocazia nunții se mai practica dansul ursului, când un bărbat se costuma în urs și țopăia în fața alaiului de nuntași și printre ei. Și la Covei nunțile se țin în corturi lungi, făcute din cergi și întinse în curte. La masă primul fel servit constă din murături, de obicei ardei capia în saramură și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]