7,246 matches
-
învățării. Pentru profesor, este important ca fundamentele și scopurile metodologice să fie clar explicate. 3. Validitatea Se referă la consistența internă a conținutului/materialelor, la modul în care conținutul și metoda se sprijină reciproc, ceea ce facilitează procesul de predare-învățare. Principiul validității conține următoarele subprincipii: Coerența internă Conținuturile și materialele sunt bine construite, cu o consistentă interrelaționare între părțile lor. Prezentarea, explicațiile, activitățile practice, exercițiile, modalitățile de evaluare și de feedback etc. sunt interrelaționate coerent. Unitatea metodologică Conceperea conținutului suportului curricular, selecția
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ceva despre felul lor de a spune (direct, concis, sincer, tuturor, fără rezerve, deschis etc.). Dezvoltarea internetului ridică numeroase probleme politice, economice, juridice și etice cu totul noi: supraîncărcarea rețelelor, inegalitățile de acces, scăderea costurilor și repartizarea acestora, absența controlului validității informației, ineficiența justiției în fața noilor forme de propagandă rasistă, antisemită, neonazistă sau față de pornografie, invazia unor forme noi de escrocherie și falsuri, derive publicitare și comerciale de tot felul (vezi Perrenoud, 1998, p. 7). În același timp, a face abstracție
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
nelămuriri sau chiar îndoieli. Pentru a implementa cu succes o strategie, managerii de top trebuie să presupună că nivelurile ierahice inferioare nu prezintă aceeași percepție a planului strategic și a procesului de implementare; rolul lor este să convingă angajații de validitatea ideilor lor. În contextul cultural creat de o organizație, principala provocare întâmpinată de manageri este tocmai aceea de a da tonul schimbării, de a stabili caracterul acesteia și calea prin care se va produce. Când se implementează o strategie, o
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3073]
-
ale logicii clasice, axioma identității (A este A), axioma non-contradicției (A nu este non-A) și axioma terțului exclus (nu există un al treilea termen care să fie deopotrivă A și non-A), fac imposibilă afirmarea în același timp a validității unei idei și a contrariului acesteia. Datorită acestui lucru, odată cu constituirea mecanicii cuantice, s-a pus problema unei noi logici, care să rezolve paradoxurile pe care aceasta le-a generat. Așa au apărut așa-numitele "logici cuantice". Cele mai multe dintre acestea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unei paradigme de gândire. Ea impune ordinea și regulile de operare întregii gândiri și tuturor sistemelor de idei. Logica clasică, ale cărei fundamente au fost puse de către Aristotel, are ca nucleu identitatea, deducția și inducția, "care asigură evidența, coerența și validitatea formală a teoriilor și discursului"864. Inima acestei logici o formează cele trei principii atât de bine cunoscute: principiul identității, principiul non-contradicției și principiul terțului exclus. Ele sunt solidare, astfel încât logica clasică poate fi numită și logica identității. Rațiunea și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
muzica tace... Cum spunea Berlin, " Capacitatea de a te ridica pînă la o percepere limpede a structurilor de gîndire și cunoaștere, a asemănărilor și deosebirilor lor, a metodelor lor de descoperire și invenție și a criteriilor lor de adevăr și validitate; și, mai presus de toate, stăpînirea principiilor lor esențiale (...), iată ce-l înalță pe om în plan intelectual. Iată ce-l ridică pînă la puterea de a contempla tiparele fie ele permanente ori schimbătoare, îngropate în vîrtejul de trăiri ori
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
astfel încît alegerea nu e deloc ușoară. Trebuie răspuns la trei întrebări: 1) Ce este o cunoștință, cum i se stabilește statutul ? 2) Cum este ea constituită, cum și-a atins acest statut ? și 3) Cum se apreciază valoarea sau validitatea acestei cunoștințe și cum este ea introdusă în cîmpul de întrebuințare? Studiile epistemologice, cum sesiza Bachelard, sunt înscrise într-o perspectivă istorică, mai curînd decît ontologică. Există o dublă discontinuitate: pe de o parte, între sensul comun și teoriile științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
statului unitar românesc și punea accentul numai pe faptul că evenimentul În discuție constituia doar unul din lungul șir de Încălcări care s-au produs, timp de zece ani, ale Tratatului general de pace de la Paris care-și pierduse, astfel, validitatea . Ca urmare, „the Balance of Power established în the East by the Treaty of 1856, hâș therefore been disturbed to the detriment of Russia” (s.n.) . De aceea, decizia de a denunța neutralizarea Mării Negre nu avea altă motivație, se preciza În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
De obicei recomandă ca nota să fie comunicată imediat după terminarea verificării , când sunt mai proaspete răspunsurile obținute în minte .Nota se trece pe loc în catalogul clasei. Condițiile unei notări corecte sunt : a) Obiectivitate : exactitate, precizie, corectitudine,responsabilitate; b) Validitate : nota acordată să corespundă poziției ierarhice din sistemul de notar; c) Fidelitatea (constanța): nota acordată de un examinator se menține la orice alt examinator, dacă ar refacere evaluarea ; Printre factorii perturbatori care conduc la o notare subiectivă se pot menționa
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
nu furi. Să nu dai mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. Să nu poftești casa aproapelui tău. Să nu poftești femeia aproapelui tău... și nimic din ceea ce este al aproapelui tău. Isus confirmă cele zece porunci Isus a dat mărturie de validitatea celor zece porunci prin viața sa și vestirea sa. Un tânăr l-a întrebat pe Isus: «Învățătorule, ce lucru bun trebuie să fac ca să am viața veșnică?». Isus i-a răspuns: «Dacă vrei să intri în viață, păzește poruncile» (cf.
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
el percepe necesitatea de a poseda o pluralitate a discursurilor. Nici un discurs prin el însuși, nici chiar suma tuturor discursurilor, nu va fi capabil să definească sau să surprindă realitatea lui Dumnezeu. Cu toate acestea, acceptând această pluralitate a discursului, validitatea parțială a fiecărui discurs poate fi recunoscută Și valorificată. În ultimă instanță, chiar pluralitatea ne va păzi de pericolul de a gândi că Dumnezeu a fost deplin înțeles<footnote A se vedea Karfíková, op. cit., p. 196 Și a se compara
Adversus haereses by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/153_a_172]
-
comunice cu comisia centrală. Domnitorul Cuza nu a fost îndeajuns de apreciat pentru această poziție amfibie. Când s-au dus în străinătate, șefii vechilor partide lăsaseră după ei numeroși aderenți, fii, nepoți, gineri. Aceștia adăugară noi plângeri contestațiilor făcute cu privire la validitatea alegerii prințului. El fu acuzat că pregătește în secret distrugerea boierimii și venirea democrației; că nu urmărește unirea Principatelor decât în scop cu totul personal și că țintește la rolul de dictator. Se forma și o opoziție de stânga care
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
104 3.2. Întrebări închise sau întrebări deschise? 114 4. Numărul și ordinea întrebărilor din chestionar 118 Capitolul IV Acuratețea datelor. Erori și surse de erori în anchete și sondaje 123 1. Noțiunea de eroare. Tipuri de erori 123 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare 126 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsului 132 4. Erori legate de construcția chestionarului 137 4.1. Erori generate de formularea întrebărilor 138 4.2. Erori generate de numărul și ordinea întrebărilor în chestionar
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
va organiza și ghida demersul empiric, micșorând astfel chiar costul cercetării. Afirmația că „cel mai practic lucru este o bună teorie” are valabilitate și în domeniul socioumanului; 2) explicitarea și comunicarea arsenalului teoretic face posibilă evaluarea de către comunitatea științifică a validității instrumentelor și a acurateței rezultatelor. Să ne întoarcem, în finalul acestui subcapitol, la constatarea că, în rândul specialiștilor sociologi, consubstanțialitatea teoretic-empiric este o premisă de bază a activității lor. Nu se mai practică de mult sociologia „de fotoliu”, pur speculativă
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etichetat, în urmă cu decenii, în mod foarte sugestiv cu termenul de „cuantofrenie”) nu face decât să dăuneze prestigiului respectivelor discipline, căci rezultatele numerice ale măsurării unor însușiri evident nemăsurabile nu trezesc, în cel mai bun caz, decât îndoieli asupra validității lor. Abordarea cantitativă în sens de numărare nu presupune operațiile delicate ale cuantificării, ci doar identificarea unităților empirice de un anume gen și inventarierea lor. Ea nu siluește cu nimic abordarea fenomenelor sociale, fiind o prelungire firească și o depășire
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trebuie să faci”) și proscriptive („ce nu trebuie să faci”). Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte apropiate în toate culturile (Hennessy, 1985). Remarca sociologului american făcută în anii ’80 și-a amplificat validitatea odată cu încheierea mileniului doi și intrarea în cel de-al treilea. Globalizarea, ca tendință de sedimentare pe toată planeta a unor comportamente comune, dar și sporirea diversității culturale în interiorul aceleiași țări s-au accentuat. Cu toate că în fostele țări comuniste acest
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și cercetare sociologică. Mai mult, oricine se interesează puțin de ceea ce se scrie în câmpul sociologiei va constata cu ușurință ce loc important ocupă aici literatura de factură metodologică, puține discipline sociale fiind atât de severe cu ele însele, în privința validității rezultatelor obținute, cum este sociologia. De aceea, este bine s-o spunem, pentru eventualii cititori nesociologi, că specialiștii domeniului nostru nu-i pot privi decât cu îngăduință și condescendență pe jurnaliștii sau politicienii care încearcă să le dea lecții despre
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Un exemplu ar fi acela în care se observă comportamentul copiilor după ce li s-a interzis să vizioneze filme cu subiecte violente. În jurul acestor variante, P. Rossi expune o serie de considerații privind avantajele și dezavantajele fiecăreia, natura datelor și validitatea lor. Am oferit clasificarea de mai sus și pentru a arăta că există mai multe modalități de a sistematiza ideile privitoare la studiile empirice socioumane, în care însă întrebările „ce observăm” și „în ce condiții” au o semnificație deosebită. Înțelegem
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pretestăm”. Testul este, de regulă, tot o probă creion-hârtie, ca multe genuri de chestionare, însă are particularități care-l deosebesc net de chestionar (Radu et al., 1994): a) testele se referă în general la aptitudini, deci sunt riguros construite ca validitate și fidelitate - și, un lucru foarte important, sunt etalonate, adică pe baza scorului obținut de un individ la test știm unde se plasează în populație: în sfertul de jos (foarte slab), în cel de sus (foarte inteligent, de exemplu), adică
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oprește la a spune doar că atâția la sută au declarat așa, atâția altfel, cum se întâmplă îndeobște la chestionare; c) cum sugeram, s-au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca grad de elaborare, rigoare (validitate, fidelitate și, eventual, etalonare), se situează între testul propriu-zis și chestionarul obișnuit (vezi și „Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare”). Sunt așa-numitele „scale” și „inventare” construite pe probleme specifice, cum ar fi, de pildă, cele ce privesc dificultățile de
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se întâmplă îndeobște la chestionare; c) cum sugeram, s-au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca grad de elaborare, rigoare (validitate, fidelitate și, eventual, etalonare), se situează între testul propriu-zis și chestionarul obișnuit (vezi și „Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare”). Sunt așa-numitele „scale” și „inventare” construite pe probleme specifice, cum ar fi, de pildă, cele ce privesc dificultățile de comunicare conjugală (Touliatos et al., 1990). Ne aflăm aici pe teritoriul dificil al folosirii instrumentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În calitate de co-anchetă, interviul de grup se utilizează la obținerea de date empirice referitoare la tema cercetată, în paralel cu desfășurarea anchetei propriu-zise. Aceasta se înscrie în cerința metodologică de a culege același gen de date cu metode diferite, în vederea sporirii validității. În fine, în varianta depostanchetă, interviul de grup se folosește în două modalități: a. Ca discuție cu unele persoane din populația anchetată (inclusiv informatori-cheie), în vederea lămuririi, adâncirii și completării unor informații rezultate din ancheta bazată pe chestionar, fiind deci un
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
materiale și de personal, pierderea unui timp prețios, mai ales când fenomenul vizat este efemer sau când rezultatele cercetării sunt așteptate să apară foarte rapid; 2. necesitatea testării prealabile a instrumentului, care însă întotdeauna este incompletă, de unde 3. incertitudinea asupra validității și fidelității lui și, prin urmare, asupra calității rezultatelor cercetării; 4. dificultățile ce apar aproape întotdeauna atunci când se urmărește compararea rezultatelor obținute de doi cercetători diferiți și, în general, când se dorește realizarea unor analize secundare sau metaanalize. Prin cele
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
împărțire e puțin rigidă, dar este necesară pentru înțelegerea corectă a rezultatelor obținute. Este clar că cercetătorul va opta pentru utilizarea de întrebări cu caracter mai puțin direct ori de câte ori consideră că o întrebare foarte directă provoacă subiectului reacții ce alterează validitatea instrumentului de cercetare. Și astfel de situații sunt nenumărate în cercetările sociologice; fie că ne referim la veniturile oamenilor, la comportamente deviante (consum de droguri, de exemplu), la aspecte intime (chestiuni privind sexualitatea), fie la opinii care sunt puternic reglate
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nivelului veniturilor unei familii, se procedează adeseori la înregistrarea unor indicatori de consum. Este de la sine înțeles că reconstruirea indicatorului urmărit pornind de la întrebări indirecte este nu numai o chestiune dificilă, ci și riscantă, fiind destul de greu să se testeze validitatea măsurărilor obținute. De aceea, de multe ori, indicatorul-țintă (cel realmente urmărit) apare în final într-o formă de exprimare mai „slabă” decât cea pe care ne-am dori-o. Astfel, revenind la exemplul cu veniturile, pe baza unor date indirecte
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]