8,560 matches
-
regiunile echivalente normale, venele varicoase safene conțin cantități semnificativ crescute de colagen în întregul perete, în tunica medie și în tunica intimă, deopotrivă proximal și distal. Deoarece nu au fost înregistrate fluctuații în lungimea venelor normale, variațiile prezente în lungul venelor safene varicoase par a fi datorate varicelor (varicozităților) în sine. Dezvoltarea varicelor este legată de o producție crescută de colagen, reflectată însă în mod neuniform la nivelul intimei, mediei și, respectiv, a întregului perete venos. Consecutiv, ar fi benefic să
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în mod neuniform la nivelul intimei, mediei și, respectiv, a întregului perete venos. Consecutiv, ar fi benefic să putem aprecia / evalua concentrația de colagen și elastină ca un index pentru conținutul general. În paralel cu creșterea cantității de colagen, media venelor varicoase este caracterizată prin hiperproliferare de celule musculare netede, cu o distrugere a structurii și o dezorganizare a proteinelor de matrice extracelulară (Stücker et al., 2000, Badier Commander et al., 2001). Toate aceste elemente morfologice susțin alterările remodelării tisulare, caracteristice
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
varicoase este caracterizată prin hiperproliferare de celule musculare netede, cu o distrugere a structurii și o dezorganizare a proteinelor de matrice extracelulară (Stücker et al., 2000, Badier Commander et al., 2001). Toate aceste elemente morfologice susțin alterările remodelării tisulare, caracteristice venelor varicoase (Maurel et al., 1990, Waksman et al., 1997, Jurukova, Milenkov , 1982, Travers et al., 1992). O abordare aprofundată vizează, în ansamblul contextului de colagenizare, modificările în structura și tipurile de colagen, sugerând că aceste aspecte anormale pot constitui un
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
1992). O abordare aprofundată vizează, în ansamblul contextului de colagenizare, modificările în structura și tipurile de colagen, sugerând că aceste aspecte anormale pot constitui un factor cauzal pentru fibroza peretelui. Diferite tipuri de colagen (I-V) au fost identificate în venele normale și varicoase. Colagenul de tip Ι (Hulmes, 2002, Lullmann-Rauch, 2008) este alcătuit din fibrile mai groase, care se grupează în mănunchiuri și fascicule mari (10 300 nm diametru). Este compus din două lanțuri α1 identice și un lanț diferit
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
toate vasele sanguine, proteinele matricei extracelulare determină proprietățile mecanice specifice, statusul normal fiind caracterizat printr-un echilibru între rigiditate și elasticitate. În timp ce conținutul în colagen este similar în artere cu cele de elastină (aproximativ 20% din greutatea uscată în aortă), venele - și în special vena safenă - conțin mai mult colagen decât elastină (47% versus 7%) (Shepherd, Vanhoutte, 1975). Textura și, consecutiv, rezistența la rupere este determinată de diametrul fibrelor și de capacitatea lor de a forma fascicule (Kielty et al., 1993
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
matricei extracelulare determină proprietățile mecanice specifice, statusul normal fiind caracterizat printr-un echilibru între rigiditate și elasticitate. În timp ce conținutul în colagen este similar în artere cu cele de elastină (aproximativ 20% din greutatea uscată în aortă), venele - și în special vena safenă - conțin mai mult colagen decât elastină (47% versus 7%) (Shepherd, Vanhoutte, 1975). Textura și, consecutiv, rezistența la rupere este determinată de diametrul fibrelor și de capacitatea lor de a forma fascicule (Kielty et al., 1993, Parry 1988). Pentru ambele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
colagenului tip II a fost realizată în baza structurii sale fibrilare fine, suple, izolate, existând similitudini morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a colagenului tip II a fost negativă. Acest rezultat nu a surprins, prezența colagenului tip II în venele varicoase nefiind raportată în literatură. Semnificația funcțională a diferitelor tipuri de colagen prezente în pereții venelor nu este complet înțeleasă. Totuși, literatura indică faptul că trei tipuri de colagen fibrilar mențin integritatea structurală și elasticitatea peretelui venos (Sansilvestri-Morel et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
morfologice cu fibra de elastină. Testarea imunohistochimică a colagenului tip II a fost negativă. Acest rezultat nu a surprins, prezența colagenului tip II în venele varicoase nefiind raportată în literatură. Semnificația funcțională a diferitelor tipuri de colagen prezente în pereții venelor nu este complet înțeleasă. Totuși, literatura indică faptul că trei tipuri de colagen fibrilar mențin integritatea structurală și elasticitatea peretelui venos (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Colagenul I este cel mai abundent, formează fibrile groase care asigură rigiditatea, în timp ce colagenul III
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
fibrilar și creșterea extensibilității (Notbohm et al., 1993, Fleischmayer et al., 1990, Birk et al., 1990). Echilibrul între rigiditate și elasticitate este dat de formarea, de către de celulele musculare netede din tunica medie, de colagen heterotipic I, III, și V. Venele varicoase și venele potențial varicoase conțin mai mult colagen I și III decât venele normale (Maurel et al., 1990). În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală de colagen I și o scădere în sinteza totală de colagen
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
extensibilității (Notbohm et al., 1993, Fleischmayer et al., 1990, Birk et al., 1990). Echilibrul între rigiditate și elasticitate este dat de formarea, de către de celulele musculare netede din tunica medie, de colagen heterotipic I, III, și V. Venele varicoase și venele potențial varicoase conțin mai mult colagen I și III decât venele normale (Maurel et al., 1990). În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală de colagen I și o scădere în sinteza totală de colagen III, confirmată în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 1990). Echilibrul între rigiditate și elasticitate este dat de formarea, de către de celulele musculare netede din tunica medie, de colagen heterotipic I, III, și V. Venele varicoase și venele potențial varicoase conțin mai mult colagen I și III decât venele normale (Maurel et al., 1990). În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală de colagen I și o scădere în sinteza totală de colagen III, confirmată în culturi de celule musculare netede (Sansilvestri-Morel et al., 1998, Sansilvestri-Morel et
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
este dat de formarea, de către de celulele musculare netede din tunica medie, de colagen heterotipic I, III, și V. Venele varicoase și venele potențial varicoase conțin mai mult colagen I și III decât venele normale (Maurel et al., 1990). În venele varicoase se înregistrează o creștere în sinteza totală de colagen I și o scădere în sinteza totală de colagen III, confirmată în culturi de celule musculare netede (Sansilvestri-Morel et al., 1998, Sansilvestri-Morel et al., 2001) și în fragmente tisulare (Waksman
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
tisulare (Waksman et al., 1997, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Astfel, rezultă un raport înalt colagen III - colagen I + III, iar orice modificare a acestui raport reduce elasticitatea (Waksman et al., 1997) - fapt considerat relevant în înțelegerea legăturii de cauzalitate colagen venele varicoase. Consecutiv, reglarea echilibrului sinteză - degradare a colagenului I și III este crucială pentru menținerea proprietăților mecanice ale peretelui venos (Parry, 1988). În boala varicoasă, scăderea colagenul III determină o distensibilitate exagerată a venelor, cu rezultat în creșterea volumului și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în înțelegerea legăturii de cauzalitate colagen venele varicoase. Consecutiv, reglarea echilibrului sinteză - degradare a colagenului I și III este crucială pentru menținerea proprietăților mecanice ale peretelui venos (Parry, 1988). În boala varicoasă, scăderea colagenul III determină o distensibilitate exagerată a venelor, cu rezultat în creșterea volumului și scăderea elasticității. Deoarece alterarea remodelării tisulare observată în venele varicoase poate fi reprodusă în cultură celulară, demonstrând că celulele musculare netede mențin anomaliile din venele varicoase, a fost emisă ipoteza conform căreia o modificare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
I și III este crucială pentru menținerea proprietăților mecanice ale peretelui venos (Parry, 1988). În boala varicoasă, scăderea colagenul III determină o distensibilitate exagerată a venelor, cu rezultat în creșterea volumului și scăderea elasticității. Deoarece alterarea remodelării tisulare observată în venele varicoase poate fi reprodusă în cultură celulară, demonstrând că celulele musculare netede mențin anomaliile din venele varicoase, a fost emisă ipoteza conform căreia o modificare genetică a acestor celule determină reducerea sintezei de colagen III, în paralel cu supraproducția și
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
varicoasă, scăderea colagenul III determină o distensibilitate exagerată a venelor, cu rezultat în creșterea volumului și scăderea elasticității. Deoarece alterarea remodelării tisulare observată în venele varicoase poate fi reprodusă în cultură celulară, demonstrând că celulele musculare netede mențin anomaliile din venele varicoase, a fost emisă ipoteza conform căreia o modificare genetică a acestor celule determină reducerea sintezei de colagen III, în paralel cu supraproducția și supraexpresia de colagen I (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Această ipoteză a fost însă infirmată deoarece, la
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
conform căreia o modificare genetică a acestor celule determină reducerea sintezei de colagen III, în paralel cu supraproducția și supraexpresia de colagen I (Sansilvestri-Morel et al., 2001). Această ipoteză a fost însă infirmată deoarece, la nivelul celulelor musculare netede din venele varicoase stabilitatea și funcționalitatrea ARNm pentru colagenul III nu este afectată. Colagenul III nu este degradat în interiorul celulei prin mecanism care implică proteaze, el este normal maturat și secretat în exteriorul celulei, fiind ulterior degradat extracelular printr-un mecanism care
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
implică proteaze, el este normal maturat și secretat în exteriorul celulei, fiind ulterior degradat extracelular printr-un mecanism care implică MMPs (Sansilvestri-Morel et al., 2007). Extrem de puține date sunt raportate în literatură în legătură cu prezența și distribuția colagenului tip IV în venele varicoase (Kirsch et al., 2000, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000). Colagenul de tip IV este definit ca și colagen nefibrilar: nu formează fibre și nu prezintă periodicitate de 67 nm, deoarece, în procesul de sinteză, propeptidele nu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
evaluarea continuității membranei bazale care susține endoteliul și a modului în care celulele musculare netede sunt separate prin componenta colagenică, aspectul compact al tunicii medii fiind înlocuit de un pattern fragmentat, prezent în principal la nivelul crosei safenei și al venei safene interne. • Profilul lamininic Revista literaturii în contextul laminină - boală varicoasă include 11 studii, patru dintre acestea fiind publicate după anul 2000 (Kirsch et al., 2000, Stacey et al., 2000, Aunapuu, Arend, 2005, Sansilvestri-Morel et al., 2007), parte dintre ele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
publicate după anul 2000 (Kirsch et al., 2000, Stacey et al., 2000, Aunapuu, Arend, 2005, Sansilvestri-Morel et al., 2007), parte dintre ele vizând însă modificările matriceale și, implicit, ale lamininei exclusiv la nivel cutanat, ca răspuns al dermului în teritoriul venelor varicoase (Herrick et al., 1992, Stacey et al., 2000, Sansilvestri Morel et al., 2007). Laminina (Lullmann-Rauch, 2008) este o glicoproteină de 950 kDa, formată din trei lanțuri polipeptidice (A, B1 și B2 sau α, β și γ), menținute în poziție
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
nivelul tunicii medii poate fi interpretată ca indicator obiectiv pentru procesul de consolidare a matricei extracelulare care, odată produsă în exces, modifică histologia peretelui venos. 7.4. EVALUAREA ELEMENTELOR MICROVASCULARE 7.4.1. REPERE FUNDAMENTALE În descrierea structurii histologice a venelor, elementelor care asigură vascularizația li se acordă un spațiu limitat, informația fiind redusă la menționarea prezenței vasa vasorum la nivelul adventicei (Lullmann-Rauch, 2008) și a rolului în asigurarea nutriției în teritoriul extern al peretelui. O informație extrem de utilă în aprofundarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
redusă la menționarea prezenței vasa vasorum la nivelul adventicei (Lullmann-Rauch, 2008) și a rolului în asigurarea nutriției în teritoriul extern al peretelui. O informație extrem de utilă în aprofundarea microvascularizației este furnizată de un studiu anatomic (Lefebvre, Lescalie, 1996) realizat pe venele safene lungi și scurte normale și varicoase, fixate prin injectare cu latex și bariu și analizate prin disecție și microradiografii. Rezultatele indică originea vasa vasorum din arterele perforante care provin de la diferite niveluri (artera rușinoasă externă și artera descendentă a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
și scurte normale și varicoase, fixate prin injectare cu latex și bariu și analizate prin disecție și microradiografii. Rezultatele indică originea vasa vasorum din arterele perforante care provin de la diferite niveluri (artera rușinoasă externă și artera descendentă a genunchiului pentru vena safenă lungă, respectiv artera safenă scurtă, pentru vena safenă scurtă) și care formează o multitudine de anastomoze, realizând astfel un sistem de vasa vasorum arteriale și venoase. În relație cu patologia bolii varicoase, trecerea în revistă a datelor din literatură
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
cu latex și bariu și analizate prin disecție și microradiografii. Rezultatele indică originea vasa vasorum din arterele perforante care provin de la diferite niveluri (artera rușinoasă externă și artera descendentă a genunchiului pentru vena safenă lungă, respectiv artera safenă scurtă, pentru vena safenă scurtă) și care formează o multitudine de anastomoze, realizând astfel un sistem de vasa vasorum arteriale și venoase. În relație cu patologia bolii varicoase, trecerea în revistă a datelor din literatură relevă faptul că particularitățile de morfologie microscopică a
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 2004), prin reactivitatea la deformarea elastică și rezistența vasculară (Maurice et al., 1998), sau prin riscul de afectare a viabilității venoase în chirurgia in situ pentru grefe vasculare (Chung et al., 2007). Datele existente indică, pentru vasa vasorum din vena safenă varicoasă, creșterea numărului de vase mici localizate în adventice și în treimea externă a mediei, la care se adaugă dezvoltarea capilarelor în relație strânsă cu tunica intimă (Bigel, Taccoen, 1996, Lametschwandtner et al., 2004, Kachlik et al., 2007). Cercetarea
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]