8,168 matches
-
fără a mai aștepta venirea soțului. Era ultimul om care aș fi crezut că mă va refuza și totuși... mi-a întors și acesta spatele după care a dispărut. Nuuuu, nu pot să vorbesc cu dumneavoastră. Vă rog să plecați! Venirea serii mă umplea de teamă. Eram ca un iepure hăituit și mă simțeam în acea comuna prizonieră și nedorită de nimeni, devenind peste noapte dușmanul tuturor. Întoarsă la comună, l-am rugat pe inginerul zootehnist, care îmi fusese coleg de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
preocupă pe minoritarii ruși. Ei improvizează, Împreună cu ucrainenii și găgăuzii, referendumuri și decid soarta teritoriilor acaparate de Rusia prin forță și dictat. Deznaționalizarea declanșată În iunie 1940 continuă si În prezent În schimb curentul și politica antiromânească au culminat prin venirea la cârma Basarabiei a partidului comunist. Nu ideologia marxistă anima noul parlament de la Chișinău ci aplicarea consecventă a politicii țaristo-staniliste de rusificare exacerbând diversiunea celor două limbi și popoare - români și moldoveni. După un an de guvernare, În ianuarie 2002
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se mai puteau susține argumentele aberante asupra macedoromânilor cum că ei ar fi fost după localizare geografică greci, bulgari, sârbi sau croați, problema a fost ignorată ca un domeniu care nu există. Dar această populație romanică a existat Încă Înainte de venirea triburilor migratoare și există și astăzi după cum arată statisticile demografice, de istorici și lingviști români. Asociațiile și Fundațiile aromânilor - În prima ordine Institutele de cercetări de la Freiburg, București și Constanța demonstrează perenitatea vlahilor În Balcani precum și contribuția acestora la dezvoltarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
relicvelor date În limba română” Ca o concluzie toți cei care au abordat acest subiect sunt unanimi a-i considera pe acești beduini ca vlahi, că aceștia au fost aduși de Împăratul Justinian În secolul al VI-lea (557) Înainte de venirea slavilor și deci la acea dată limba română era formată, utilizată fără adaosul slav. Urme valahe la Sfântul Munte Athos Un popas la Sfântul Munte este dumnezeiesc. Mănăstirile, sihăstriile, grotele pustnicilor, chiliile, bisericile dar și peisajul sălbatic al munților care
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
acoperiți", "sifoane"...), respectiv, atașatul comercial să se ocupe de comerț, cel cultural de relațiile cultural-științifice, atașatul de presă de promovarea României în presa locală, administratorul de administrație, șoferul de mașini... Dar toți, fără excepție, nu era dispuși să facă nimic, venirea mea trezindu-i dintr-un week-end prelungit de 2-3 ani, la care nu erau dispuși să renunțe. Și în situația respectivă ce soluții aveam: să mă asociez și eu "spleenului" colectiv, să propun Centralei schimbarea (am propus, dar nimeni n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
IV 1982 În cadrul discuțiilor individuale pe care Biroul Organizației de Bază le-a avut cu Săvescu Alin, acesta a arătat că discuțiile și neînțelegerile din cadrul Ambasadei de la Santiago de Chile s-au datorat următoarelor: tovarășul..., fost însărcinat cu afaceri până la venirea acestuia, a fost supărat că el a venit și i-a luat postul. atât..., cât și..., șeful agenției economice nu erau obișnuiți cu o activitate intensă, pe care Săvescu Alin a căutat să o impună. El a precizat că, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
luat postul. atât..., cât și..., șeful agenției economice nu erau obișnuiți cu o activitate intensă, pe care Săvescu Alin a căutat să o impună. El a precizat că, după plecarea sa, cei doi au revenit la activitatea slabă depusă înainte de venirea sa. A arătat că după plecarea sa..., rămas însărcinat cu afaceri a.i., a trimis în centrală puține informări. Acest ultim aspect l-am constatat și eu din discuțiile cu referentul care se ocupă de Chile. NB. "FANE" a furnizat materialul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
studii, precum se deosebește astăzi de cei mai mulți oameni politici ai noștri”. Astfel, Încă din anii studenției, Carp a rămas neschimbat „din tinerețe până la adânci bătrânețe, În față tuturor evenimentelor, un bloc de marmură”. Format În spirit german, după venirea În țară În 1862, s-a remarcat ca un adevărat om de cultură și apoi om politic și diplomat. A participat la fondarea societății literare „Junimea” din Iași (1863), Împreună cu Titu Maiorescu, Vasile Pogor, Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi, În cadrul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Theodor Rosetti și Iacob Negruzzi, În cadrul căreia s-a remarcat imediat, citind la sfârșitul anului o traducere a operei „Macbeth” de Shakespeare (prima Încercare literară), urmată de o altă traducere -„Othello” și trei studii critice. În primii trei ani de la venirea În țară, Carp și-a dat seama că cele mai importante problemele erau cele legate de viitorul țării, descoperindu- și vocația politică. A intrat În politică destul de timpuriu, În 1865 ocupând prima sa funcție, aceea de auditor la Consiliul de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
soluții: fie intrarea În minister a lui Carp (care era un vechi prieten al diplomatului austriac), fie informarea lui Manu și Lahovari În legătură cu existența tratatului. Regele era de părere că o Înnoire a tratatului nu se putea face decât după venirea liberalilor la putere, deoarece generalii Manu și Florescu nu ar avea curajul să Încheie tratatul, Lahovari nu avea autoritatea necesară, Lascăr Catargiu ar pretinde prea mari concesii, iar lui Carp nu voia să-i Încredințeze rezolvarea situației. Mai mult, regele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nota În memorii sale la 16 aprilie/8 mai 1868 „Carp este singurul care e nepărtinitor În chestiunea evreiască” . În discursul din 1868, făcând o analiză a „chestiunii evreiești”, Carp Îl acuza pe Brătianu că activase problema evreiască, care, până la venirea lui la putere, nu existase spunând: „Înainte de 11 februarie chestiunea evreilor nu a avut la noi decât un rol foarte neînsemnat; din vreme În vreme se dau niște circulare ministeriale În contra modului de port al evreilor. La 11
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Petre Carp, ucis În primele săptămâni ale războiului, pe frontul carpatin la Maghiaruș. Lovitura fusese atât de crudă, Încât părea că avea să-l doboare, mai ales că vedea cum prevederilor sale se adevereau de la o zi la alta. După venirea În capitala (octombrie 1916) ca urmare a eforturilor făcute de Lupu Kostachi, Carp s-a ținut departe de orice manifestare publică, până după armistițiu, când și-a spus răspicat părerea, care ca Întotdeauna nu concorda cu a nimănui, nici cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
azi. Mi se pare că se pune la cale uciderea lui Dumnezeu. A început marele măcel al păsărilor. Omenirea a detectat inamicul invizibil, granula din trupul păsării, virusul care are o denumire de litere și cifre. Așa începe urgia. Sensurile venirii și plecării păsărilor au devenit funeste, planurile lumii par a se inversa, dar zburătoarele nu aud decât imperiosul destin al vieții. Aici, jos, pe pământ, se organizează o tragedie unică în istoria vieții, dar ele alunecă implacabile să-și îndeplinească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lui Dumnezeu. Peste casele care încă nu s-au prăbușit și peste gardurile încă nerisipite de putreda lor senectute, stăruie o blândă lumină. Nu știu ce stare sufletească este această indecisă și ocultă înfiorare care mă cuprinde. Este o așteptare, de o "venire"; dar și ea indecisă; ca într-o gară, de demult, când un bang-bang răsunător anunță o venire și ea greu de denumit. Se putea să fie un semn al ecoului. * Nu l-am mai văzut demult pe Dumnezeu. Timpul ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
lor senectute, stăruie o blândă lumină. Nu știu ce stare sufletească este această indecisă și ocultă înfiorare care mă cuprinde. Este o așteptare, de o "venire"; dar și ea indecisă; ca într-o gară, de demult, când un bang-bang răsunător anunță o venire și ea greu de denumit. Se putea să fie un semn al ecoului. * Nu l-am mai văzut demult pe Dumnezeu. Timpul ne-a înstrăinat pe unul de celălalt; am și uitat de El, cum și El m-a uitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
de denumit. Se putea să fie un semn al ecoului. * Nu l-am mai văzut demult pe Dumnezeu. Timpul ne-a înstrăinat pe unul de celălalt; am și uitat de El, cum și El m-a uitat. Acum aștept o "venire". Poate o împăcare, o scrisoare de împăcare, o poveste de împăcare. M-am întâlnit și eu cu Dumnezeu; asta s-a întâmplat, firește, în copilărie. Este greu să reconstitui gândurile copilăriei; aceste gânduri sunt umbrite de întâmplări, care se țin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ia înfățișarea Olencăi din „Potopul” lui Sienkiewicz: și cum trăiam și noi vremuri de bejenie, începusem să mă gândesc că ar trebui să plec la război să săvârșesc fapte de vitejie. Era desigur un început de îndrăgostire copilărească, dar după venirea mamii și a celorlalți copii, neam mutat departe, în strada Toma Cosma, aproape de bariera Păcurarilor. În casa Hulubei n-am mai fost decât de două-trei ori, apoi amintirile s-au estompat cu totul. Casa aceea bătrânească din Toma Cosma, în
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
și ne spune agitat că Argetoianu l-a amenințat la Cameră pe Iorga că-i pune pumnul în gură. Indignarea lui Rally, care fusese de față la scandalul „parlamentar”, s-a transmis imediat asupra întregii săli și toți așteptam fremătând venirea profesorului. Când a venit, încă dinainte de a intra în sală, a fost o izbucnire năvalnică de aplauze și de strigăte „Trăiască Iorga”, cum nu-mi fusese încă dat să aud. Câteva minute, emoționat el însuși, Iorga a așteptat în picioare
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
niciun solicitator,dornic să ceară luna sau soarele, pe care să nu-l fi primit, deși, bine înțeles, nici nu-i dădeam, nici nu-i făgăduiam așa ceva. Toți câți intrau în sala de așteptare ajungeau în biroul meu în ordinea venirii la Minister, fără nicio preferință și fără nicio înscriere anticipată, afară bine înțeles de înaltele fețe bisericești și de alte rarissime excepții. Din această pricină un unchi al meu s-a supărat și n-a mai voit să știe de
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
una dintre cele mai frumoase din țară, ridicată cu stăruințele părintelui Moța) la o scenă foarte distractivă, dezvăluind încă odată mentalitatea militarilor. Unitățile legionare așteptau împreună cu cele militare, dar nu era niciun motiv să stea „smirnă” cu un ceas înainte de venirea Suveranului. Colonelul comandant al garnizoanei spumega însă de mânie, mârâind printre dinți: „Dacă ne lăsau pe noi să organizăm primirea, ar fi fost mai multă ordine!” Ca la cazarmă! De fapt, a fost nu numai ordine dar și entuziasm, tânărul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
românești își strigaseră hotărârea de unire cu România. Discursurile ținute în 1940, pe un ton hotărât și fără cuvinte acoperite, arătau că guvernul are în spatele lui întreaga masă românească. Numai Horia Sima, în Septembrie 1940, la Brașov, puține zile după venirea la guvern, avusese curajul să vorbească fără înconjur și să spună răspicat că Ardealul este și trebuie să fie românesc, cu sau fără supărarea unora sau altora. Comparați acest discurs și pe acelea de la 1 Decembrie 1940, cu lamentabilele bâiguieli
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
lucru, încât noul Ministru al Spaniei la București, vorbea în discursul ținut la Palat cu prilejul remiterii scrisorilor de acreditare, despre Moța și Marin, preamărind sacrificiul lor, neștiind omul că peste noapte, lepădând cămașa verde, Antonescu își reluase părul roșu! Venirea lui Killinger, în care se puseseră atâtea speranțe, deoarece era un vechi luptător național-socialist, iar nu diplomat de carieră, n-a modificat întru nimic situația. Dimpotrivă, s-a dovedit o brută încrezută și s-a simțit imediat atras de clica
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
că „vine altul și o cârmește iarăși spre ruși”. Singura amintire vie despre momentul morții primului șef de stat din viața mea a rămas teribila durere de picioare, fiindcă a trebuit să fac de gardă la portretul îndoliat al Tovarășului. Venirea lui Ceaușescu drept succesor nu m-a dumirit mai mult. Ceea ce-mi reține vaga memorie a acelor timpuri este că în primii doi-trei ani lumea se bucura că n-o ia spre ruși și că e tânăr. Doar mama
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
animale, de clonare, de faptul că doar 60% dintre americani puteau să facă investiții din venituri. Unii dintre ei deplângeau imperialismul american. Deplângeau faptul că plătesc ieftin forța de muncă din alte țări. O forță de muncă adesea neutilizată fără venirea imperialișilor și, oricum, mai bine plătită decât de către investitorii autohtoni. Dar nimic nu m-a încântat-îndurerat mai mult decât imaginea octogenarelor americane, în restaurante, parcuri, greyhound-uri, expoziții: suple, flexibile, în tricouri pastelate, în șorturi și adidași, cu un ruxăcel atârnat
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
dar șeful delegației sovietice se dezlănțuie împotriva țării noastre, afirmând că Basarabia nu a aparținut niciodată României, nefăcându-se nicio referire la Bucovina, deși această provincie se unise cu Statul Român la sfârșitul lunii noiembrie, 1918. Pe plan european, după venirea lui Adolf Hitler la putere (anul 1933), evenimentele se precipită. Numai după 22 de ani de pace, de la Unirea Bucovinei cu România, la 23 august 1939, Joachim von Ribbentrop, șeful diplomației germane și Viaceslav Molotov, comisarul afacerilor externe sovietice semnează
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]