6,499 matches
-
reprezentat de aerul din căile aeriene (150 ml) cu pereți care nu permit schimburile de gaze. In aceste condiții din cantitatea de aer inspirat numai 2/3 ajunge în alveole constituind fracțiunea alveolară. Eficiența ventilatorie se exprimă prin raportul dintre ventilația alveolară și cea globală și este apreciată cam la 70%. Există însă și un spațiu mort fiziologic ce cuprinde volumul de aer care deși pătrunde în alveole nu participă la un schimb gazos eficient din cauza raportului ventilație/perfuzie neadecvat prin
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
prin raportul dintre ventilația alveolară și cea globală și este apreciată cam la 70%. Există însă și un spațiu mort fiziologic ce cuprinde volumul de aer care deși pătrunde în alveole nu participă la un schimb gazos eficient din cauza raportului ventilație/perfuzie neadecvat prin alterarea oricăreia din componentele acestuia. In aceste condiții deși în alveole pătrunde cam 2/3 din aerul inspirat, o cantitate variabilă din acesta nu este disponibil pentru schimburi. 2.2.1.2.Dinamica ventilatorie cuprinde totalitatea proceselor
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
un lucru mecanic în funcție de presiunea necesară pentru a deplasa un volum de aer. Cea mai mare parte (70%) din acest lucru este folosit pentru a învinge rezistențele elastice, iar restul pentru rezistența la flux. In condiții de repaus la o ventilație de 6 L aer pe minut lucrul mecanic realizat este în jur de 0.3 kgm/min sau 0.05 kgm/L de aer. In ventilația maximă valoarea poate atinge 70-80 kgm/min. Consumul de O2 al mușchilor respiratori nu
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
rezistențele elastice, iar restul pentru rezistența la flux. In condiții de repaus la o ventilație de 6 L aer pe minut lucrul mecanic realizat este în jur de 0.3 kgm/min sau 0.05 kgm/L de aer. In ventilația maximă valoarea poate atinge 70-80 kgm/min. Consumul de O2 al mușchilor respiratori nu depășește 0.5-1 ml/L aer până la volume ventilatorii de 40-50 L, dar crește brusc la debite ce depășesc 100 L/min (FIG 2.11.). La
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
nu pot fi determinate spirografic (VR,CRF) se poate face folosind tehnica spălării N2, diluția He sau pletismografia corporală. Scăderea CV sub 80% din valoarea “ideală” este considerată patologică dar ea poate fi compensată prin creșterea frecvenței respiratorii care menține ventilația maximă cu condiția unei bune permeabilități bronșice. Scăderile net patologice care nu pot fi compensate presupun o scădere a CV sub 50-60%. Alterarea volumelor pulmonare trebuie corelată cu alte date privind funcția pulmonară (debite ventilatorii, complianța pulmonară, rezistența la flux
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
ventilator maximal (Vmax) este volumul maxim de aer care poate fi ventilat în condiții de efort. El se realizează deobicei la frecvențe de 40-50/min și cu volume curente de 50-60 % din CV. Determinarea se poate face spirografic la o ventilație voluntară maximă timp de 10-15 s pentru a evita producerea alcalozei respiratorii sau indirect cu ajutorul formulei VEMS x 30. In cifre absolute Vmax atinge în medie 130 L/min (75-175 L/min la bărbați sau 65-125 L/min la femei
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
pentru plămânul drept (55 %) comparatriv cu cel stâng. Distribuția sa nu este egală fluxul fiind mai mic la vârfuri și mai mare la baze. Volumul sanguin pulmonar reprezintă cam 240 ml/ m2 sau 9 % din volumul sanguin total. Raportul dintre ventilație și perfuzie (V/P) are o valoare medie de 0.8 fiind mai mare la vârfuri (3.3) și mai mic la baze (0.63) din cauză că ventilația crește doar de 3 ori de la vârfuri spre baze comparativ cu perfuzia care
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
reprezintă cam 240 ml/ m2 sau 9 % din volumul sanguin total. Raportul dintre ventilație și perfuzie (V/P) are o valoare medie de 0.8 fiind mai mare la vârfuri (3.3) și mai mic la baze (0.63) din cauză că ventilația crește doar de 3 ori de la vârfuri spre baze comparativ cu perfuzia care crește de 10 ori. Reglarea circulației pulmonare este dependentă de acțiunile neuro-umorale, dar și de factori pasivi. Vasoconstricția pulmonară este produsă de excitarea simpatică ca și de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
acetilcolinei, bradikininei, prostaciclinei sau a NO. Plămânii sunt organe cu dublă vascularizație una nutritivă reprezentată de circulația bronșică și una funcțională reprezentată de circulația pulmonară sau mica circulație. Prin astfel de legături se poate asigura însă oxigenarea alveolelor lipsite de ventilație. Circulația pulmonară se desfășoară în condiții unice într-un organ care conține aer și a cărui formă se schimbă mereu sub acțiunea jocului gradientului de presiune transpulmonară care influențează condițiile hemodinamice. Circulația bronșică aparține marii circulații și se desfășoară într-
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
chemo și presoreceptoare. Distribuția fluxului sanguin pulmonar nu este uniformă nu numai din cauze gravitaționale generate de poziția vaselor față de inimă, ci și din cauza interacțiunii dintre presiunea hidrostatică și mișcările respiratorii. S-a demonstrat că atât fluxul sanguin cât și ventilația cresc de la vârfuri spre bazele plămânilor (ventilația de 3 ori iar perfuzia de 10 ori) (FIG 2.19). Se descriu 3 zone topografice pulmonare în funcție de interrelația dintre presiunea alveolară (PA), cea de la capătul arterial al capilarului pulmonar (Pa) și cea
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
nu este uniformă nu numai din cauze gravitaționale generate de poziția vaselor față de inimă, ci și din cauza interacțiunii dintre presiunea hidrostatică și mișcările respiratorii. S-a demonstrat că atât fluxul sanguin cât și ventilația cresc de la vârfuri spre bazele plămânilor (ventilația de 3 ori iar perfuzia de 10 ori) (FIG 2.19). Se descriu 3 zone topografice pulmonare în funcție de interrelația dintre presiunea alveolară (PA), cea de la capătul arterial al capilarului pulmonar (Pa) și cea de la capătul său venos (Pv) : -Zona I
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
sanguin total ceea ce înseamnă cam 240 ml/m2 suprafață corporală. Vasele pulmonare constituie un rezervor mic de sânge în comparație cu rezervorul venos sistemic. Din acest volum aprox 60 ml/m2 se găsesc în capilare și participă la schimburile gazoase. Interrelația dintre ventilația și perfuzia pulmonară. Dacă se consideră că întrun minut se ventilează la nivel alveolar cam 4 L de aer (restul rămânând în spațiul mort) iar debitul cardiac este de 5 L/min atunci raportul dintre ventilație și perfuzie (V/P
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
schimburile gazoase. Interrelația dintre ventilația și perfuzia pulmonară. Dacă se consideră că întrun minut se ventilează la nivel alveolar cam 4 L de aer (restul rămânând în spațiul mort) iar debitul cardiac este de 5 L/min atunci raportul dintre ventilație și perfuzie (V/P) are o valoare medie de 0.8 în condiții ideale în care toate alveolele sunt egal ventilate și perfuzate. In realitate există mari variații ale distribuției aerului ventilat și ale perfuziei ceea ce face ca raportul V
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
raportului V/P are influență minimă asupra schimburilor respiratorii prin intervenția a 2 mecanisme compensatorii: -reducerea perfuziei unui teritoriu bine ventilat duce la scăderea CO2 din alveolele și căile aeriene adiacente ceea ce produce constricția musculaturii netede de la acest nivel diminuând ventilația -hipoventilația unui teritoriu bine perfuzat scade O2 și ca urmare se produce vasoconstricție care scade perfuzia. 2.3.4.Reglarea circulației pulmonare se realizează prin interrelația factorilor care influențează fluxul sanguin în mod activ sau pasiv. Controlul vasomotor activ este
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
bioxid de carbon, în timp ce azotul nu suferă modificări importante (Tabel I). Aerul alveolar are o compoziție diferită de cea a aerului atmosferic datorită schimburilor de gaze. Ea nu rămâne fixă datorită variațiilor respiratorii, a existenței spațiului mort și a inegalității ventilației alveolare. Difuziunea este favorizată de circulația intensă, reacțiile chimice rapide ale gazelor în sânge favorizate de unele enzime specifice și ajustarea continuă a ventilației și perfuziei la necesitățile metabolice. In repaus consumul de O2 este în jur de 250 ml
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
de gaze. Ea nu rămâne fixă datorită variațiilor respiratorii, a existenței spațiului mort și a inegalității ventilației alveolare. Difuziunea este favorizată de circulația intensă, reacțiile chimice rapide ale gazelor în sânge favorizate de unele enzime specifice și ajustarea continuă a ventilației și perfuziei la necesitățile metabolice. In repaus consumul de O2 este în jur de 250 ml/min cu o producție de 200 ml CO2, cifrele variind mult în cursul efortului. Proprietățile fizico-chimice ale gazelor. Moleculele gazelor se află în continuă
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
un nivel maxim de efort pentru care își poate asigura consumul de O2 Depășirea acestuia se face în condiții de anaerobioză efortul neputând fi continuat prea mult. Adaptarea la efort se face prin mecanisme neurogene și chimice care realizează creșterea ventilației maxime până la 130-150 L/min precum și creșterea debitului cardiac. Factorul limitativ al adaptării la efort nu este reprezentat de respirație ci de sistemul cardio-vascular. Hipobarismul se caracterizează prin scăderea pO2 pe măsura creșterii altitudinii. Semnele hipobarismului depind de altitudine și
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
L/min precum și creșterea debitului cardiac. Factorul limitativ al adaptării la efort nu este reprezentat de respirație ci de sistemul cardio-vascular. Hipobarismul se caracterizează prin scăderea pO2 pe măsura creșterii altitudinii. Semnele hipobarismului depind de altitudine și rapiditatea instalări hipoxiei. Ventilația pulmonară crește ca și frecvența bătăilor inimii și presiunea arterială. Hipoxia are efecte în primul rând asupra sistemului nervos, ele fiind severe când pO2 alveolar scade sub 30 mmHg și se asociază cu hipocapnia produsă de hiperventilație. Se constată somnolență
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
30 mmHg și se asociază cu hipocapnia produsă de hiperventilație. Se constată somnolență, lentoare, falsă senzație de bine, alterarea judecății critice, scăderea percepției dureroase. Aclimatizarea este posibilă la locuitorii marilor înălțimi care prezintă o toleranță crescută la hipoxie prin creșterea ventilației, ajustarea echilibrului acido-bazic, poliglobulie, creșterea debitului cardiac, creșterea numărului de capilare musculare. Expunerea la altitudini ridicate produce “răul de munte” care are ca simptome cefaleea, dispneea de efort, slăbiciune, grețuri, palpitații, transpirații. Expunerea de durată la altitudine se însoțește de
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
în aplicarea în cazul opririi respirației a unor manevre manuale sau folosind aparatură specializată care să permită schimburile respiratorii și reluarea respirației spontane. Pentru a realiza un aport adecvat de O2 în funcție de necesitățile metabolice ale organismului și eliminarea CO2 rezultat, ventilația și circulația pulmonară trebuie să se adapteze continuu prin intervenția unor mecanisme de reglare chemoneurologice complexe. Scăderea cantității de O2 (hipoxia), dar mai ales creșterea CO2 (hipercapnia) sunt factorii principali de care depind variațiile respiratorii. Ei acționează direct sau pe cale
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
respirației. Mecanismul prin care reducerea pO2 arterial influențează activitatea chemoreceptorilor este legat de inhibarea permeabilității pentru K+ a membranei celulelor chemosenzitive urmată de depolarizarea acestora. In condiții de eupnee cu normoxie și normocapnie chemoreceptorii periferici contribuie cu 20% la controlul ventilației, în timp ce hiperpneea hipoxemică depinde în cea mai mare măsură de controlul periferic. Chemoreceptorii centrali sunt răspândiți la diferite nivele ale sistemului nervos central dar mai ales în zona ventro-laterală a bulbului. Celulele chemoreceptoare sunt influențate de cantitatea H+ din lichidul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
repaus ca și în răspunsul de lungă durată la inhalarea de CO2, spre deosebire de chemoreceptorii periferici care intervin în răspunsurile rapide la CO2. Rolul CO2 și al H + în modificările respiratorii este foarte important, lucru dovedit de creșterea aproape liniară a ventilației în funcție de concentrația H+. Nivelul acesteia depinde de producerea metaboliților acizi și în primul rând a CO2 care este cel mai puternic excitant al neuronilor respiratori. Hipoxia potențează răspunsul ventilator la CO2. Presiunea parțială a CO2 în sângele arterial și lichidul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
Stimularea respirației este moderată la grade mici de hipoxie dar este intensificată brusc când procentul de O2 în aerul respirat scade sub 10, iar pO2 scade sub 50 mmHg. Răspunsul la hipoxie este potențat în prezența creșterii pCO2 arterial. Stimularea ventilației prin hipoxie poate duce la scăderea pCO2 arterial și instalarea alcalozei respiratorii. Interrelațiile dintre modificările pCO2, pO2 și pH în controlul respirației se dovedesc a fi deosebit de complexe, cu atât mai mult cu cât bariera hemato-encefalică face ca aceste modificări
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
efort imediat inferioară aceleia la care apare diferența sau deficitul spirografic de O2 corespunde limitei funcționale a organismului. Nu trebuie să uităm însă că testul de efort oferă informații atât asupra stării aparatului respirator cât și a celui cardiovascular. Adaptarea ventilației la efort se face prin hiperventilație care atinge 120-150 L/min sau chiar mai mult la cei antrenați. Hiperventilația se realizează prin creșterea frecvenței și amplitudinii respirațiilor între ele stabilindu-se o interrelație optimă în funcție de intensitatea efortului. La început crește
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
dar pe măsură ce apare acidoza metabolică predomină creșterea frecvenței. Lucrul mecanic ventilator crește pe măsura intensificării efortului. Hiperpneea și amploarea ei presupune intervenția mai multor factori care luați fiecare în parte nu au efectul sumării lor, existând importante variații individuale. Adaptarea ventilației are loc prin mecanisme chemoneurologice complexe încă incomplet cunoscute. Mecanismele neurogene sunt legate de: -influențele periferice de la nivelul articulațiilor și mușchilor aflați în activitate ca și de la chemoreceptori -influențele centrale prin creșterea temperaturii și a pCO2 89 -creșterea sensibilității centrilor
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]