15,959 matches
-
vede/nu aude. * A SIMȚI A simți se comportă diferit prin comparație cu verbele a vedea și a auzi, dat fiind că, în utilizarea perceptual-senzorială, nu permite nelexicalizarea obiectului. Verbul amalgamează valori din domeniul perceptual-senzorial și din domeniul afectiv. Ca verb de percepție, cu un referent [+Animat] în poziția subiectului, a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
permite nelexicalizarea obiectului. Verbul amalgamează valori din domeniul perceptual-senzorial și din domeniul afectiv. Ca verb de percepție, cu un referent [+Animat] în poziția subiectului, a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Afect]. (33) Copiii simt ("au sentimente") și știu să-și exprime sentimentele. 4.2.Verbele de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Afect]. (33) Copiii simt ("au sentimente") și știu să-și exprime sentimentele. 4.2.Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți participă la structuri cu două argumente, selectând un argument subiect [+Animat] și un argument obiect direct, cu diverse realizări. Vom arăta că există
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Afect]. (33) Copiii simt ("au sentimente") și știu să-și exprime sentimentele. 4.2.Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți participă la structuri cu două argumente, selectând un argument subiect [+Animat] și un argument obiect direct, cu diverse realizări. Vom arăta că există asemănări și diferențe de comportament semantico-sintactic între verbele analizate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
argumente Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți participă la structuri cu două argumente, selectând un argument subiect [+Animat] și un argument obiect direct, cu diverse realizări. Vom arăta că există asemănări și diferențe de comportament semantico-sintactic între verbele analizate - există configurații comune tuturor celor trei verbe, însă există și structuri în care sunt admise două sau doar una dintre unitățile verbale menționate. Verbele analizate selectează în poziția obiectului direct clase de argumente specifice în raport cu categoria de percepții exprimate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a simți participă la structuri cu două argumente, selectând un argument subiect [+Animat] și un argument obiect direct, cu diverse realizări. Vom arăta că există asemănări și diferențe de comportament semantico-sintactic între verbele analizate - există configurații comune tuturor celor trei verbe, însă există și structuri în care sunt admise două sau doar una dintre unitățile verbale menționate. Verbele analizate selectează în poziția obiectului direct clase de argumente specifice în raport cu categoria de percepții exprimate: verbele de percepție vizuală, stimuli vizuali (entități cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
direct, cu diverse realizări. Vom arăta că există asemănări și diferențe de comportament semantico-sintactic între verbele analizate - există configurații comune tuturor celor trei verbe, însă există și structuri în care sunt admise două sau doar una dintre unitățile verbale menționate. Verbele analizate selectează în poziția obiectului direct clase de argumente specifice în raport cu categoria de percepții exprimate: verbele de percepție vizuală, stimuli vizuali (entități cu referință concretă, culori, forme etc.); verbele de percepție auditivă, stimuli auditivi (sunete, zgomote, entități cu trăsătura semantică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
analizate - există configurații comune tuturor celor trei verbe, însă există și structuri în care sunt admise două sau doar una dintre unitățile verbale menționate. Verbele analizate selectează în poziția obiectului direct clase de argumente specifice în raport cu categoria de percepții exprimate: verbele de percepție vizuală, stimuli vizuali (entități cu referință concretă, culori, forme etc.); verbele de percepție auditivă, stimuli auditivi (sunete, zgomote, entități cu trăsătura semantică [+Emisie de sunete]); verbele care exprimă percepții de contact, stimuli olfactivi (mirosuri sau entități cu trăsătura
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care sunt admise două sau doar una dintre unitățile verbale menționate. Verbele analizate selectează în poziția obiectului direct clase de argumente specifice în raport cu categoria de percepții exprimate: verbele de percepție vizuală, stimuli vizuali (entități cu referință concretă, culori, forme etc.); verbele de percepție auditivă, stimuli auditivi (sunete, zgomote, entități cu trăsătura semantică [+Emisie de sunete]); verbele care exprimă percepții de contact, stimuli olfactivi (mirosuri sau entități cu trăsătura semantică [+Emisie de miros]), stimuli gustativi (substanțe), stimuli tactili (senzații fizice). 4.2
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
poziția obiectului direct clase de argumente specifice în raport cu categoria de percepții exprimate: verbele de percepție vizuală, stimuli vizuali (entități cu referință concretă, culori, forme etc.); verbele de percepție auditivă, stimuli auditivi (sunete, zgomote, entități cu trăsătura semantică [+Emisie de sunete]); verbele care exprimă percepții de contact, stimuli olfactivi (mirosuri sau entități cu trăsătura semantică [+Emisie de miros]), stimuli gustativi (substanțe), stimuli tactili (senzații fizice). 4.2.1. A vedea, cu obiect direct realizat printr-un GN Constituenții din poziția de obiect
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepții de contact, stimuli olfactivi (mirosuri sau entități cu trăsătura semantică [+Emisie de miros]), stimuli gustativi (substanțe), stimuli tactili (senzații fizice). 4.2.1. A vedea, cu obiect direct realizat printr-un GN Constituenții din poziția de obiect direct al verbului a vedea au, în sensul detaliat mai sus, un grad mai mare de generalitate 93 față de constituenții cu rol de obiect direct selectați de verbele de percepție auditivă sau de cele care exprimă percepții de contact. Această trăsătură a referenților
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea, cu obiect direct realizat printr-un GN Constituenții din poziția de obiect direct al verbului a vedea au, în sensul detaliat mai sus, un grad mai mare de generalitate 93 față de constituenții cu rol de obiect direct selectați de verbele de percepție auditivă sau de cele care exprimă percepții de contact. Această trăsătură a referenților din poziția argumentului intern se explică prin proprietatea verbului a vedea de a exprima sensuri care fac referire la domenii semantice variate. Verbul a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un grad mai mare de generalitate 93 față de constituenții cu rol de obiect direct selectați de verbele de percepție auditivă sau de cele care exprimă percepții de contact. Această trăsătură a referenților din poziția argumentului intern se explică prin proprietatea verbului a vedea de a exprima sensuri care fac referire la domenii semantice variate. Verbul a vedea are particularitatea de a selecta în poziția obiectului direct grupuri nominale al căror nume-centru poate avea referință concretă sau abstractă. Celor două posibilități de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
selectați de verbele de percepție auditivă sau de cele care exprimă percepții de contact. Această trăsătură a referenților din poziția argumentului intern se explică prin proprietatea verbului a vedea de a exprima sensuri care fac referire la domenii semantice variate. Verbul a vedea are particularitatea de a selecta în poziția obiectului direct grupuri nominale al căror nume-centru poate avea referință concretă sau abstractă. Celor două posibilități de complementare le revin interpretări semantice diferite: (34) Văd casa./ Îl văd pe Andrei. (35
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
o percepție directă fizică (a vedea "a percepe vizual") a entităților cu referință concretă casa și Andrei. În exemplele următoare, (36) -(37), entitățile percepute sunt nominale cu referință abstractă, situație în care se exprimă o percepție indirectă cognitivă, abstractă, unde verbul a vedea are sensul "a înțelege" (36) și "a-și imagina" (37). Sensurile exprimate mai sus pot fi redate în termeni de trăsături semantice astfel: * a vedea "a percepe" [+Vizual], [+Concret]; * a vedea "a-și imagina; a-și închipui" [+Vizual
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
și "a-și imagina" (37). Sensurile exprimate mai sus pot fi redate în termeni de trăsături semantice astfel: * a vedea "a percepe" [+Vizual], [+Concret]; * a vedea "a-și imagina; a-și închipui" [+Vizual], [- Concret]; * a vedea "a înțelege" [-Vizual], [- Concret]. Verbul a vedea poate primi, deci, compliniri nominale care, din punct de vedere semantico-referențial, se pot realiza prin nominale concrete sau abstracte, care fie la nivel perceptual fizic, fie la nivel mental, au o reprezentare vizuală. Gradual, verbul a vedea înregistrează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
înțelege" [-Vizual], [- Concret]. Verbul a vedea poate primi, deci, compliniri nominale care, din punct de vedere semantico-referențial, se pot realiza prin nominale concrete sau abstracte, care fie la nivel perceptual fizic, fie la nivel mental, au o reprezentare vizuală. Gradual, verbul a vedea înregistrează trecerea dinspre domeniul semantic vizual spre un domeniu perceptual mai larg, unde percepția vizuală este asimilată unor procese agentive de tipul "a vizita", în (38), "a analiza vizual", în (39), "a citi", în (40), "a se uita
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
concretă, se află în sfera vizuală a locutorului. 4.2.2. A vedea, cu obiect direct realizat propozițional În română, în poziția de complementizatori prototipici pot apărea că, să și dacă. Selecția complementizatorilor este determinată semantico-sintactic, depinzând de natura regentului. Verbele de percepție nonintențională se remarcă prin posibilitatea de a selecta toți cei trei complementizatori, în condiții semantico-sintactice bine determinate 95. Româna permite următoarele structuri cu verbul a vedea în matrice și cu obiect direct realizat propozițional: (42) Văd că se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
apărea că, să și dacă. Selecția complementizatorilor este determinată semantico-sintactic, depinzând de natura regentului. Verbele de percepție nonintențională se remarcă prin posibilitatea de a selecta toți cei trei complementizatori, în condiții semantico-sintactice bine determinate 95. Româna permite următoarele structuri cu verbul a vedea în matrice și cu obiect direct realizat propozițional: (42) Văd că se apropie ploaia. (43) Vezi să închizi ușa! (44) Mă duc să văd dacă sunt acasă. 4.2.2.1. Tiparul [a vedea + GComplcă]96 În configurațiile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
vedea în matrice și cu obiect direct realizat propozițional: (42) Văd că se apropie ploaia. (43) Vezi să închizi ușa! (44) Mă duc să văd dacă sunt acasă. 4.2.2.1. Tiparul [a vedea + GComplcă]96 În configurațiile cu verbul a vedea în matrice și complement realizat ca GCompl cu centrul că se pot exprima: percepții indirecte fizice (45), în contextele în care, pe baza unor indicii de natură vizuală, se exprimă un eveniment care a avut loc anterior acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de Bucuresti, dar de voi văd ("constat") [că nu mă pot lipsi]. (Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, în CLRA) (47) Dar văd ("constat") [că am spus] cum scriu, nu de ce. (Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante, în CLRA) În aceste contexte, verbul a vedea are un sens cognitiv, deductiv, exprimând o observație dezvoltată nu la nivel vizual, ci la nivel mental. În același tip de structuri, [a vedea + că], se pot exprima percepții directe fizice: (48) Văd [că încetinește și rămâne în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
48) Văd [că încetinește și rămâne în urmă]. (Verdeș, Muzici și faze, în CLRA) (49) Văd [că se apropie de noi]. În anumite condiții sintactice, în structuri de tipul [a vedea + GComplcă ] se exprimă neambiguu o reprezentare cognitivă, mentală; atunci când verbul de percepție este modificat de adjunctul adverbial parcă, natura percepției este irrealis: (50) Parcă văd că începea să țipe și îmi trântea iar telefonu' (Verdeș, Muzici și faze, în CLRA) 4.2.2.2. Tiparul [a vedea +GComplsă] * Tiparul se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Muzici și faze, în CLRA) 4.2.2.2. Tiparul [a vedea +GComplsă] * Tiparul se actualizează în enunțurile imperative 97 în care a vedea are sensul agentiv "a avea grijă; a se asigura". În aceste configurații, forma de imperativ a verbului prefațează un act de vorbire în care se exprimă un îndemn: (51)Vezi [să închizi ușa!] (52) Vezi [să nu lași ușa deschisă]! Folosirea conjunctivului hortativ se asociază cu o valoare pragmatică de atenuare a semnificației "este obligatoriu", a actului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
poate exprima și alte nuanțe semantice: un avertisment (Vezi să mai procedezi tu așa!, Ia vezi!), o predicție (Vezi să nu ți se întâmple și ție!) etc. * Configurația sintactică [a vedea +CComplsă] se actualizează și în prezența formei negative a verbului a vedea "a considera": (53) Părinții nu văd să existe vreo legătură între cele două evenimente. În același context ar putea apărea și indicativul, verbul din matrice selectând complementizatorul că98, după care poate fi selectat indicativul: (54) Părinții nu văd
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ție!) etc. * Configurația sintactică [a vedea +CComplsă] se actualizează și în prezența formei negative a verbului a vedea "a considera": (53) Părinții nu văd să existe vreo legătură între cele două evenimente. În același context ar putea apărea și indicativul, verbul din matrice selectând complementizatorul că98, după care poate fi selectat indicativul: (54) Părinții nu văd că există o legătură între cele două evenimente. Această variație sintactică indicativ-conjunctiv se asociază cu o diferență semantică (Siegel 2009: 1863). Folosirea indicativului se asociază
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]