6,587 matches
-
tot baladele (familiale, vitejești sau haiducești). De aici s-au cules și înregistrat mai multe balade, doine, dar și cântece propriu-zise sau jocuri. Între primii muzicanți din Ceauru s-a numărat Dumitru Ursu (n. 1880 - d. ?), care a cântat la vioară și vocal în prima parte a secolului al XX-lea. A cântat și în București, la restaurantul „Ciocârlia”, până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Un alt lăutar foarte vestit din Ceauru, care a cântat la începutul secolului al
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful I. M. Jilț, dirijat de Bebe Epure, iar în perioada 1980-1992 a activat la Ansamblul „Doina Motrului”, dirijat de Doru Căpăstraru. Din taraful său actual fac parte: fratele său, Dumitru Burlan (vioară), soția sa, Gheorghița (voce), Ecaterina Muscurici (acordeon) și Vasile Muscurici (bas).
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
1965), ambii membri în Taraful Gorjului. Frate cu Constantin și Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Taraful Gorjului”, dirijată de Nicu Novac. Lăutarii de la Peșteana-Jiu au fost neîntrecuți instrumentiști și soliști, în repertoriul cărora figurau balade, cântece lungi și jocuri populare locale. Înainte de anul 1900, în localitate a cântat lăutarul Stângaciu, poreclit astfel întrucât cânta la vioară cu mâna stângă. Alături de el a cântat bracistul român Costache al lui Bălă. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a fost cunoscută banda vioristului Alexandru Prună în care mai cântau fratele său
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică al lui
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost cea condusă de Gheorghe Mihu zis Luca (vioară), alături de care au cântat Margareta Goaie (voce), Alexandru Mihu zis Mitică (vioară) și Constantin Barancă zis Codin (chitară). Tot în prima jumătate a secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a activat și taraful vioristului Grigore Mihu zis Costică al lui Ciucă (n. 1910 - d. 1982), care a cântat de la 13 ani. A
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
n. 1921 - d. 1984), cealaltă fiică a lui Niculae Zlătaru. Viorist talentat în banda lui Niculae Zlătaru a fost fiul său, Nicolae, zis Lae (n. 1923 - d. 21 octombrie 1944), decedat pe front, unde a fost trimis „să lupte cu vioara, nu cu arma, să mențină astfel ridicat moralul luptătorilor“. Soția sa a fost Maria Bobirci, fiica lăutarului Ion Bobirci. Ea a cântat cu N. Zlătaru timp de doi ani, aducând nou cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
soțului, aceasta a cântat cu Ion Piper, zis Piperuș, fiul lui Ion Piper bătrânul, cu țambalistul N. Sasu și cu vioristul I. Lăpădat din Tălpășești. După câțiva ani s-a recăsătorit și a făcut un taraf cu soțul Vasile Firoiu (vioară), basistul Ion Bălănescu și cu țambalistul N. Sasu. În timpul vieții, ea s-a preocupat să-și formeze urmași, inițiind pe nepoata sa Maria Piper, cântăreață căsătorită cu lăutarul Aristică Bobirci. În septembrie 1938, Constantin Brăiloiu a început cercetările și în
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
anul 1938, fiul lăutarilor Dumitru (Mitu) Bobirci (n. 1920 - d. 1942) și al Mariei Bobirci zisă Mița (n. 1922 - d. 1993), care după moartea soțului s-a căsătorit cu Simion Falcoe-Itu, lăutar din Peștișani. El a învățat să cânte la vioară de la unchiul său, Costică Bobirci, cu formația căruia a participat la nunți, botezuri și alte petreceri ocazionale de la cârciumile din Târgu Jiu. După ce s-a căsătorit în anul 1958, Aristică Bobirci a cântat împreună cu soția sa, Maria Piper, solistă vocală
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
activează ocazional banda vioristului Gheorghe Julea (n. 1942), fiul lăutarului Dumitru Julea zis Dumigui. Acesta a cântat cu soția sa, Maria Julea (voce), cu bracistul Decebal Cușlea zis Ciortan (n. 14 octombrie 1943 - d. 2012), cu Gheorghe Julea zis Marius (vioară), cu Gheorghe Trohonel (braci), cu basistul Pantelimon Pobirci zis Mon (n. 1934 - d. 2009), cu Maria Falcoe (chitară și voce), soția lui Mon și cu Constantin Falcoe zis Vișan (bas). Lăutari cunoscuți au cântat și la Brădiceni. Localitatea a fost
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
sale bande s-au alăturat lăutarii din Peștișani, iar în timp și cei cinci copii ai lui Ioniță: solistele Aurelia și Anișoara Țambu și vioriștii Constantin, Ion și Victor Țambu. Ioniță Țambu a cântat și cu vocea balade, iar la vioară jocuri și dansuri ca "Ofițereasca", "Hora-n două părți" și "Sârba lui Ioniță". După moartea sa, conducerea bandei a fost preluată de fiul său, vioristul Constantin zis Tăin. Celălalt fiu al lui Ioniță, vioristul Ion Țambu, s-a căsătorit la
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
zonă din Gorj din punct de vedere muzical este cea a teritoriului Tismanei. Situat pe Valea râului Tismana, în nordul județului, orașul este foarte cunoscut mai ales pentru principala sa atracție turistică - Mănăstirea Tismana. La începuturi, au cântat vocal, la vioară și bas, în formații restrânse numeric, numai bărbații, baladele fiind nelipsite din repertoriul lor. Ulterior, după Primul Război Mondial, au dispărut prejudecățile și obișnuințele locului, și pentru prima dată au apărut cântând în tarafurile din Tismana lăutăresele. Cântărețele au și
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
taraful lui Nicolae Cazacu, zis Călae, fiu de lăutar din Frâncești, venit la Tismana în anul 1960. Din formația sa făceau parte: soția sa Elena Cazacu zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul Iosif Cazacu și basistul Ion Trohonel. Alt taraf actual cunoscut din Tismana mai este și cel al vioristul
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Gâlcă (n. 1886 - d. 1945), care a cântat și pentru regele Carol al II-lea. Cu Constantin Gâlcă a cântat la începutul activității sale și Maria Lătărețu. Din orchestră au mai făcut parte: Nuța Gâlcă (chitară și voce), Ion Julea (vioară), Elena Julea (chitară și voce), care a îndrumat-o pe Maria Lătărețu, și Iosif Porumbescu zis Ceacâru (bas). Tot atunci era renumită și orchestra vioristului Victor Cirică (n. 1882 - d. 1963), care a mai avut în componență pe Nuța Cirică
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
lui Culici, vioristul Ion Puradici zis Oane (n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său, formându-și ulterior și el propria orchestră. În formația sa au cântat frecvent: Elena Puradici (chitară și voce), Gigea Gâlcă (acordeon), Gică Ganea (vioară), Ion Bănică (bas) și Florian Chirițoiu (vioară). Celălalt fiu al lui Culici, vioristul, solistul și chitaristul Gheorghe Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el propria orchestră, formată din Elena Julea (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
n. 1912 - d. 1963) a cântat inițial cu tatăl său, formându-și ulterior și el propria orchestră. În formația sa au cântat frecvent: Elena Puradici (chitară și voce), Gigea Gâlcă (acordeon), Gică Ganea (vioară), Ion Bănică (bas) și Florian Chirițoiu (vioară). Celălalt fiu al lui Culici, vioristul, solistul și chitaristul Gheorghe Puradici zis Dițu (n. 1911 - d. 1979) a avut și el propria orchestră, formată din Elena Julea (chitară și voce), Gheorghe Gujin (braci ) și Constantin Ciobanu (țambal). În zona Novaci
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
nunțile din zonă, încadrându-se în formațiile căutate de public. Altă orchestră cunoscută a fost cea a lui Ion Mornea (n. 1939), viorist din Hirisesti. Din formația sa făceau parte: soția Maria Mornea, zisă Oana (chitară și voce), Serghe Ștefănoiu (vioară) și Costică Cazacu (bas). Actualmente în Novaci mai cântă formația vioristului Florin Chirițoiu (n. 1973), care mai are în componență pe Vișan Holtea (acordeon și orgă) și frații Marius Plotogea (saxofon) și Dorel Plotogea (clarinet). Un oraș plin de muzicanți
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Alită și lăutarii săi au fost tocmiți la nunți, botezuri, petreceri din Gorj și din Dolj. Din respect pentru auditoriu el cânta îmbrăcat în costum național. După 2000 și-a format o nouă bandă, formată din frații săi, Bebe Pițigoi (vioară și voce) și Gogă Pițigoi (braci), și Dumitru Pițigoi Jr. (bas). Ulterior s-au mai alăturat formației și fiul acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
în costum național. După 2000 și-a format o nouă bandă, formată din frații săi, Bebe Pițigoi (vioară și voce) și Gogă Pițigoi (braci), și Dumitru Pițigoi Jr. (bas). Ulterior s-au mai alăturat formației și fiul acestuia, Gioni Pițigoi (vioară), Eugen Pițigoi (acordeon) și Laurențiu Lătărețu (chitară). Vestit în Târgu Cărbunești a fost și taraful lui Victor Tîrleanu zis Tole (n. 1919 - d. 1980), fratele Genei Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Pe valea râului Amaradia, în Podișul Oltețului se întâlnesc numeroase localități cu lăutari care au cântat inițial la vioară, bas, chitară și vuvă și rapsozi care au cântat la fluier, caval sau cimpoi. Satele de pe Amaradia au fost mult timp izolate și depărte de civilizație, fapt ce a înlesnit păstrarea unor cântece vechi, din care doar câteva au fost
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
apreciat pe Valea Amaradiei. Din formația sa a mai făcut parte soția, Dafina Holtea (chitară și voce). În perioada 1937-1940, cei doi au cântat la București. Gheorghe Holtea a avut 11 copii, dintre aceștia, Alexandru și Nicu, au cântat la vioară cu părinții. Cu Gheorghe Holtea a cântat și vuvarul Alexandru Mitricioiu din Bârzeiu de Pădure. În continuarea Amaradiei se întâlnesc lăutarii din Scrada, comuna Berlești. Vestit a fost taraful vioristului Ion Busuioc zis Nelu (n. 1905 - d. ?), care a cântat
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
de pe moșia lui Apostolescu. Alături de el au mai cântat soția sa Petria și vuvarul Nicolae. Ion Gușatu zis Miteuț a fost lăutar vestit pe Valea Amaradiei și între cei mai bătrâni. Pentru a-și demonstra virtuozitatea, a cântat și cu vioara ținută după cap. Peste 25 de ani formația sa nu a lipsit de la nici o petrecere mare din zonă. În vecinătatea locurilor natale ale Justinei Băluțeanu se află satul Măru (numit și Tereujani), situat pe Dealul Muierii. Cel mai cunoscut lăutar
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
Ion Gruia zis Mitu Fane (n. 1904 - d. ?), care s-a stabilit ulterior în Târgu Jiu (din 1935), și de la care s-au înregistrat și cules importante balade și jocuri populare gorjenești. Din taraful său au făcut parte Barbu Gruia (vioară), Ioana Ciucurescu (chitară și voce) și Costică Ciucurescu (bas) din Târgu Logrești. Un alt loc cu lăutari importanți și vestiți este Târgu Logrești. În prima jumătate a secolului al XX-lea, cel mai vestit lăutar din localitate a fost Dumitru
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
format un taraf în care cânta cu soția sa, Veronica Ciucurescu (chitară și voce), fiica lăutarului Gheorghe Holtea din Lihulești, Toma Stelică (bas) și Elena Ciucurescu (acordeon și voce). Mezinul familiei, vioristul Dumitru Ciucurescu zis Mitru (n. 1949) a studiat vioara la București, activând ulterior în Târgu Jiu. Actualmente, în Târgu Logrești cântă tarafurile conduse de membrii ai familiei Ciucurescu și Ion Sârbu. Taraful vioristului Benone Ciucurescu (n. 1968), fiul lui Mitru, cântă împreună cu soția sa, Camelia (chitară și voce), Ion
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
iar sporadic îl avea în formație și pe țambalistul Cioacă. În satele Slămnești-Crusețu și Bodăiești (astăzi în județul Dolj) s-au aflat vestiții lăutari din familia Căldăraru. Taraful vioristului Dumitru Căldăraru zis Doicin se compunea din fiul său, Gheorghe Căldăraru (vioară și chitară), Nicolae Căldăraru (vioară), solistele Ioana Căldăraru (fostă Ciucurescu, din Târgu Logrești, dar stabilită aici prin căsătorie), Matilda Căldăraru și Clotilda Căldăraru (toate și chitariste) și un basist. Între anii 1930-1939, lăutarii Nicu și Doicin Căldăraru au cântat în
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]