6,417 matches
-
Ovidiu evenimentul cu care el vrea să marcheze pentru eternitate anul nașterii sale? După ce am observat la Ovidiu atâtea indicii de ostilitate împotriva lui Augustus și a regimului imperial, răspunsul ni se pare ușor. Pentru sulmonez erau, fără îndoială, importante zvonurile, care circulau printre opozanți, cu privire la bătălia de la Modena și la moartea celor doi consuli 456. Aceste zvonuri ne sunt transmise de C. Suetonius Tranquillus (Aug., 11): "deoarece în acest război au pierit Hirtius pe câmpul de luptă și Pansa de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Ovidiu atâtea indicii de ostilitate împotriva lui Augustus și a regimului imperial, răspunsul ni se pare ușor. Pentru sulmonez erau, fără îndoială, importante zvonurile, care circulau printre opozanți, cu privire la bătălia de la Modena și la moartea celor doi consuli 456. Aceste zvonuri ne sunt transmise de C. Suetonius Tranquillus (Aug., 11): "deoarece în acest război au pierit Hirtius pe câmpul de luptă și Pansa de o rană, a devenit credibil zvonul că amândoi au fost uciși din voia lui (= Augustus), pentru ca, odată ce
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
bătălia de la Modena și la moartea celor doi consuli 456. Aceste zvonuri ne sunt transmise de C. Suetonius Tranquillus (Aug., 11): "deoarece în acest război au pierit Hirtius pe câmpul de luptă și Pansa de o rană, a devenit credibil zvonul că amândoi au fost uciși din voia lui (= Augustus), pentru ca, odată ce Antonius a fost pus pe fugă, iar republica privată de cei doi consuli, el, unicul învingător, să devină capul a trei armate. Într-adevăr a fost foarte suspectă moartea
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ucis de el (= însuși Augustus) în tumultul încăierării"457. În acest moment nu ne interesează să cercetăm realitatea istorică a morții celor doi consuli pe câmpul de luptă de la Modena: ne interesează să vedem realitatea psihologică, cea care dădea naștere zvonului și care îl făcea pe Ovidiu să-l includă în faimosul său vers. Și realitatea psihologică este tocmai acel resentiment, acea ostilitate surdă, pe care o manifestau față de Augustus, cel puțin unii reprezentanți din opoziție și, cu ei, Ovidiu. Dacă
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
oarecare măsură pe Tarquinius, fapt care face ca invectiva poetului să aibă o acoperire generală și să fie, mai ales, actuală. 251 Cf. și GIULIO GIANNELLI, La repubblica romana, Vallardi, 1944, p. 97 sqq. 252 Dacă se ține cont de zvonurile privitoare la imoralitatea lui Augustus, cum se va vedea în capitolul dedicat acestuia, acest vers încadrat în viața lui Ovidiu, exilat, cu motivația că "este maestru de adulter" capătă un sens fatidic, de parcă ar fi scris post rem. 253 Fasti
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
asemenea afirmație, va reieși poate mai bine dintr-un capitol următor. 284 Apar din nou monștri mitici și legendari, precum Polifem și Antifate, care îi folosesc poetului pentru a spune simplu că Augustus. Se pare că Ovidiu se joacă cu zvonuri despre Augustus care poate erau șoptite la ureche în cercurile antiaugustiene. De altfel, nu este singurul text în care o asemenea comparație prea puțin măgulitoare, chiar dacă negativă, este folosită la adresa Împăratului. Literatura aluzivă trebuie să fi atins aici unul dintre
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
E. PARATORE, art. cit. în: "Circolo lett.", p. 6. 454 Tristia, IV. X, 5-6. 455 WALTER KRAUS, Lygdamus un Ovid, în "WSt", LXX (1957), p. 201, nota 14. Conform lui KRAUS, Lygdamus ar fi imitatorul lui Ovidiu. 456 Despre aceste zvonuri, cfr. și M. COLOMBA, op. cit., p. 66. 457 În versiunea lui GUIDO VITALI, vol. I, Bologna, N. Zanichelli, 1954. 458 V.A. ROSTAGNI, op. cit., vol. I, p. 87-88. 459 Tempore sic duro (Tristia, I, V, 25-26) unde condițiile personale trec
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
se deșteaptă, visurile mă las. Rusește răsăritul, muntele rubinează, Îngînat pîntre aburi dealurile verzesc; RÎul adapă cîmpul ce rouă Însmăltează, Răcoarea dă viață și stelile albesc. Turme, cai, dobitoace la apă se coboară, Clopote bat, se scutur, cu-al dimineții zvon; La vîjÎitul morii undele se-nfășoară, Deschis e ochiul zilei acum pe orizon.” Meditația Începe la ceasul Înserării (ora romantică a contemplației) și se termină odată cu ivirea luminii matinale, În zvonul dobitoacelor ce coboară la apă. Ea antrenează un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
se coboară, Clopote bat, se scutur, cu-al dimineții zvon; La vîjÎitul morii undele se-nfășoară, Deschis e ochiul zilei acum pe orizon.” Meditația Începe la ceasul Înserării (ora romantică a contemplației) și se termină odată cu ivirea luminii matinale, În zvonul dobitoacelor ce coboară la apă. Ea antrenează un număr de elemente materiale (soarele, muntele, dealurile rîpoase, rîul șoptitor, cîmpia, astrele, ruinele, evident, vegetația zidurilor, din nou cîmpia și rîul, mușchiul pietrelor și ierburile sălbatice, păsările călătoare), acelea pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
postura criticului și apreciază că literatura română n-ar fi decât expresia caracteristică a sufletului țărănesc și a civilizației pastorale, coordonatele identitare ale etnosului nostru fiind ilustrate estetic de poezia lirică (sublimare a doinei populare) și de povestirea născocită în zvon de șezătoare (sunt amintiți ca reprezentativi pentru spiritul locului Creangă, Dragoslav, Sadoveanu). În consecință, civilizația modernă (adică civilizația romanului, la care visa Lovinescu) pare a nu fi izbutit încă să producă, în spațiul românesc, o literatură și o ideologie. Astfel
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pusă pe roate mârșava tranzacție, iar mai apoi, compensativ, încredințat de nevinovăția gazdei sale, suspectează de complicitate pe Diana, pe care o vede plimbându-se într-un automobil luxos girat de firma cu pricina. Diana se arată însă jignită de zvonurile din minister (Vereș îi dezvăluise subdirectorului natura raporturilor dintre ea și Lică) și pozează în victimă, cu intenția de a stârni compasiunea fostului său iubit, odinioară atât de disprețuit. Naiv, deși "nu credea în iubirea ei", Bizu se confesează totuși
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
talent, ci și puncte din frontiera hărții noastre psihice"94. Celălalt e din Bizu și face elogiul ruralității și al moldovenismului: "[...] din această ambianță de târg moldovenesc s-a plămădit, astfel, literatura noastră, asimilându-i caracterul rural sau periferic, cu zvon de șezători și perspective de munți violeți. Confortul saloanelor parchetate, al policandrelor de cristal [...] n-a produs o literatură și o ideologie; vântul sufletului și talentului românesc bate încă prin coșurile căsuțelor turtite, cu mușcate pe prispă, cu ochiuri de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dragi numai copiii Cei cu sufletul milos. Și copiii buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe mărțișori, Ciripit de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
crucii și rugându-se de Dumnezeu să scape cu viață. în unele spitale este beznă și s-au defectat generatoarele de curent electric de rezervă, deși mulți oameni se află în sălile de operații, iar răniții vin mereu, cu sutele... Zvonurile devin tot mai alarmante, zguduitoare: S-a prăbușit “Scala”, “Casata”, “Lido”, blocurile de locuințe din str. N. Bălcescu, Academiei, Cîmpineanu etc. Din toate părțile se aud țipete stridente și vaiete de oameni înspăimântați, care se tem de dărâmarea propriilor locuințe
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
propagarea și emisia gazelor din pământ. Prognozarea cutremurelor cu ajutorul animalelor și a altor viețuitoare trebuie privită și tratată cu atenție deosebită, prin asocierea comportării lor neobișnuite și concomitente, întrun timp mai îndelungat și permanent, pentru a nu se ajunge la zvonuri și alarme false, care pot produce efecte negative mai neplăcute și mai mari chiar decât seismele însele prin provocarea de panică etc. În încheiere, o precizare absolut necesară: lucrarea de față nu se adresează specialiștilor, ci marelui public, având un
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
după seism, verificând mai întâi scara și drumul de ieșire. * Evitați clădirile grav avariate. * Deplasați-vă într-un loc deschis și sigur (parc, stadion etc.). * Fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor noi șocuri seismice (replici). * Nu dați crezare zvonurilor privind eventualitatea unor replici seismice și mai puternice și urmările lor. Ascultați numai recomandările și informațiile transmise oficial, recepționate direct de dumneavoastră și nu din auzite. * în caz de blocare în anumite locuri, bateți la intervale regulate cu un obiect
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
aprinde flacăra revoltei, cum se naște În spiritul țărănimii ideea răscoalelor. El urmărește și legătura muncitorimii cu lumea satelor, efectelor propagandei socialiste printre țărani, ca și fondul mistic nativ, plin de surpestiții, al conștiinței țărănești, În care cuvintele se amplifică, zvonurile se propagă deformate. (Ă). Dar În același timp, sub latura Întâlnirii dintre țărani și muncitori, Petru Dumitriu nu găsește o egală forță de exprimare. Împărțirea manifestelor e puțin forțată, episodul pare introdus, nu este adâncită legătura lui cu textul. (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
transformare al tânărului tractorist «Șmecherie» căruia Într-adevăr i se pun cele mai dificile probleme: temperament anarhic, refractar la critică, prin felul În care-și duce munca el este aproape pe cale de a face, inconștient, jocul chiaburilor care tind prin zvonuri să semene neîncredere În tehnică. (Ă). Pentru că Petru Dumitriu este un scriitor care urmărește să realizeze un tablou complet, o «cronică», cum bine s-a spus, a satelor noastre, ne găsim, justificați, din acest punct de vedere, să-i reproșăm
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
țară, În perioada Îngrădirii exploatării chiaburești. În țara noastră, chiaburii pierd poziție după poziție, sub loviturile puternice ale clasei muncitoare, În alianță cu țărănimea muncitoare sub conducerea partidului. Încolțiți ei folosesc orice mijloc pentru a zădărnici politica partidului la sate: zvonuri alarmiste, superstiții, amenințări și chiar asasinatul. Procesul de la Timișoara din anul 1949 a scos În relief aceste mârșăvii ale chiaburilor; ei (speră) Își pun nădejdea În ațâțătorii la război, speră că toate crimele vor rămâne nepedepsite, pentru că Îi va scăpa
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
picioare. Nuvela lui Petru Dumitriu Începe cu o serie de instantanee, ce ilustrează această atmosferă de așteptare Încordată. Delegații partidului și ai Ministerului Agriculturii aduc aprobarea, țăranii muncitori se Înscriu din nou pe liste. Chiaburii fierb, uneltesc, pun În circulație zvonuri și reușesc să convingă pe câțiva dintre oamenii mai slabi de Înger, să-și ceară ștergerea de pe liste. Partidul Însă duce prin oamenii săi o largă muncă de lămurire, atât cu fiecare om În parte, cât și prin ședințe, luminând
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
agricolă colectivă. (Ă). În orice caz perioada de pregătire a Înfiripării gospodăriei colective nu apare În Nopțile de Iunie. Mai mult decât atât ai impresia că țăranii muncitori din satul nostru așteaptă realizarea dorinței lor, așa cum ar aștepta adeverirea unui zvon. Și doar ei au fost aceia care au cerut partidului să le aprobe Înființarea gospodăriei. Își spune, de pildă, Măria lui Cebuc: «Să așteptăm, să vedem, poate că e adevărat». Desigur că țăranii muncitori care ceruseră aprobarea puteau să creadă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
goale, vita hămesită. (Ă). Am văzut de toate, am văzut minuni Am șezut la masă până către seară Când pe boltă stele răscolesc tăciuni Și alene luna prinde să răsară. (Ă). De-am lucrat moșia la chiaburi haini Ascultam de zvonuri, vorbe dușmănoase De-acum știu ce-om face, știm să fim stăpâni Și să trecem șerpii sub tăiș de coase. (Ă). Ne visăm departe - Colectiv În sat Bucurie-n case, haine noi și pâine Din trecutul veșted ca un pom
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
stăvili vieții noi. I-au Îngrădit și-acuma nu mai ard În focul urii lor de chiaburoi! (Ă)». Într-o altă bucată, Demascare, V. Iosif ne Înfățișează demascarea unui chiabur ca fiind o treabă simplă. Dușmanul de clasă ce răspândește zvonuri de război fiind un naiv care aproape se autodemască. E greșit să vedem simplist dușmanii de clasă, să-i prezentăm mereu sub același aspect fizic. (Ă). În poezia noastră, chiaburul apare Încă de multe ori sub acest aspect naiv. Adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în mare număr; așa încît, majoritatea locuitorilor fugiră și se retraseră în satele din împrejurimi pentru siguranța lor [...]. Și, după aceea, în luna octombrie, pacea fu declarată de oraș, spre marea bucurie a poporului. Și puțin după aceea se dădu zvon mare că regele devalorizase monedele [...]. În acel an 1577, nevoia și sărăcia erau atît de mari încît oamenii mărunți strigau și plîngeau în număr mare pe străzi, ceea ce era lucru scandalos și lamentabil [...]; căci din cauza devalorizării monedelor, cei care aveau
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
doresc constituanții. Căci, în timp ce la Versailles se discută politică, populația de la țară, victimă a recoltelor proaste și a unei reacții senioriale care o apăsa tot mai tare, se irită. În iulie 1789, o "Mare Frică" traversează Franța rurală. Născută din zvonuri nefondate, aceasta îi înarmează pe țărani împotriva "briganzilor", îi conduce la asaltul arhivelor și al *planurilor de cadastru ale nobililor și lasă, odată criza trecută, o populație înarmată și, la nevoie, gata de acțiune. De aceea, la Versailles, mișcarea este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]