62,624 matches
-
a condus la nulitatea acestuia prin invalidare. După plecarea din țară, soții Enescu au donat casele ce le aparțineau Ministerului Artelor, evitând confiscarea acestora și reușind, pe această cale, să condiționeze donația de destinația viitoare a acestor clădiri: case ale muzicii și muzicienilor, loc de odihnă și creație (vila „Luminiș” de la Sinaia) sau sediu al compozitorilor și (după cum a adăugat Maruca Cantacuzino) al Muzeului dedicat lui George Enescu (Palatul de pe Calea Victoriei). Era de o demnitate extraordinară. Este binecunoscută modestia sa, iar
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
marelui nostru musician, un respectat și apreciat istoric: Adrian Cioroianu.Reacțiile nu au întârziat. „Știu domnii noștri - Ioan Stanomir și Adrian Cioroianu, cei doi acuzatori în emisiune și alții ca dânșii - că și în lucrările în care se manifestă influențele muzicii germane sau franceze, cum ar fi «Suita I» în stil clasic pentru pian sau opera «Oedip», se vădește legătura cu folclorul nostru prin utilizarea formelor modale, ritmice, internaționale ale acestuia?”, se întreabă Emil Stratan, critic de artă. În ce privește atacul la
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
plecării muzicianului la Moscova: la îndemnul lui Petre Constantinescu-Iași, ministrul Culturii, de a vorbi acolo despre «realizările pe care guvernul nostru le face pentru noua democrație», Enescu a replicat scurt, ritos: «Domnule ministru, eu mă duc la Moscova să fac muzică, să cânt la vioară, să dirijez. Aceasta este misiunea mea și scopul turneului pe care îl fac acolo»”, arată revista „Luceafărul”. Nici intrarea lui George Enescu în Marea Adunare, odată cu alegerile din noiembrie 1946, nu a scăpat ochiului vigilent al
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
în desfășurarea complicatului proces de acces la cultură al propriului popor? Din păcate, nu prea multe lucruri bune se pot spune. Chiar și ceea ce făcusem bine, în acest moment, este neglijat, aproape uitat. România organiza înainte de 1989 un Festival de muzică ușoară la care au participat nume mari ori nume care au devenit mari. „Cerbul de Aur” era cunoscut în Europa, avea un prestigiu incontestabil, cu acest vehicul au intrat în circuitul internațional mulți soliști români, mulți artiști din lume au
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
face nici o descoperire spunând că un lucru înseamnă, înainte de toate, continuitate, așa după cum este Festivalul „George Enescu”. Mai mult decât fericită a fost chemarea maestrului Ioan Hollender la pupitrul organizatoric al acestei manifestări internaționale care leagă numele României de marea muzică a lumii.A existat, vreme de cinci ediții, și Festivalul „Internațional de literatură” de la Neptun, la care au participat mari nume ale literaturii mondiale - Jorge Semprun, Ismail Kadare, Vargas Llosa, Amos Oz, Antonio Lobo Antunes, Tomas Salamun - doar câteva nume
Imagine şi interes naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296295_a_297624]
-
Fără îndoială, cel mai important eveniment cultural al anului care se încheie a fost Festivalul Internațional „George Enescu”. Deși marea sărbătoare a muzicii a fost cumva umbrită de anunțul retragerii maestrului Ioan Hollender de la conducerea Festivalului, această retragere, din motive care ar trebui să pună pe gânduri pe administratorii culturii din România, a dat prilejul unui regal artistic de neegalat.La București au
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
minunată, clădirea este o bijuterie, simbolistica sa este pe deplin românească, dar, vrem nu vrem, aparține altui secol. Este nevoie de un pas înainte, un pas obligatoriu pentru a răspunde „fenomenului George Enescu”, un fenomen care aduce glorie nu doar muzicii sale, muzicii românești, dar și patriei lui George Enescu, compatrioților săi prin timp.Anul 2015 a adus și o nouă conducere a Institutului Cultural Român, în persoana ambasadorului Radu Boroianu, un om de incontestabil gust artistic și o pregătire temeinică
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
este o bijuterie, simbolistica sa este pe deplin românească, dar, vrem nu vrem, aparține altui secol. Este nevoie de un pas înainte, un pas obligatoriu pentru a răspunde „fenomenului George Enescu”, un fenomen care aduce glorie nu doar muzicii sale, muzicii românești, dar și patriei lui George Enescu, compatrioților săi prin timp.Anul 2015 a adus și o nouă conducere a Institutului Cultural Român, în persoana ambasadorului Radu Boroianu, un om de incontestabil gust artistic și o pregătire temeinică în domeniul
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
invitați mulți traducători ai cărților românești. La Cluj s-au născut un Salon de Carte și o serie de manifestări la care participă Universitatea și Primăria. Tot la Cluj, gazda Anului Internațional al Tineretului, a avut loc un mega-Festival de muzică pop, denumit „Untold”, care „amenință” să devină cea mai mare manifestare artistică a țării la ediția a doua (se anunță peste 250.000 de spectatori). Craiova, Bacăul și Aradul nu se lasă mai prejos și organizează festivaluri de teatru, de
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
pop, denumit „Untold”, care „amenință” să devină cea mai mare manifestare artistică a țării la ediția a doua (se anunță peste 250.000 de spectatori). Craiova, Bacăul și Aradul nu se lasă mai prejos și organizează festivaluri de teatru, de muzică sau ample manifestări plastice. Bucureștiul adăpostește în acest an o suită de festivaluri - de cinema, de teatru, de poezie, expoziții internaționale, târguri de carte cu participare externă semnificativă. La acestea se adaugă inițiativele muzeelor - Muzeul Național de Istorie a organizat
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
ce însoțeau cupletele rosteau cu avânt cuvintele în limba engleză, fiind deosebit de atenți la cărțuliile plasate în fața lor, din care preluau textele minunatelor cântece pentru care și veniseră la Sala Palatului. corul-alexandrov-red-army-choir-sala-palatului-bucuresti-9-octombrie-2016-28În partea a doua a programului, a continuat surpriza: muzică americană interpretată atât de coriștii ruși cât și de soliști ale căror nume nu ne-au fost dezvăluite, cu glas baritonal, de operă, de mai că îți venea să plângi ascultându-i, în loc să te cuprindă o stare de bine sau
O poveste cu…cântec – Americani… în straie ruseşti by C. R. () [Corola-website/Journalistic/296356_a_297685]
-
satul Mocra, străveche așezare moldovenească de pe malul stâng al Nistrului. În vremea aceea, regiunea transnistreană, astăzi parte de jure a Republicii Moldova, forma așa-numita Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creație stalinistă ce a funcționat în componența Ucrainei între anii 1924-1940. „Muzica mi-a plăcut de când mă știu”, va mărturisi la maturitate. După școlile urmate la Chișinău, între anii 1951-1965, devine profesor de muzică, funcționar în Ministerul Culturii, iar din 1971 până astăzi este liber profesionist (freelancer). Numeroase ordine și medalii, autohtone
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
așa-numita Republică Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, creație stalinistă ce a funcționat în componența Ucrainei între anii 1924-1940. „Muzica mi-a plăcut de când mă știu”, va mărturisi la maturitate. După școlile urmate la Chișinău, între anii 1951-1965, devine profesor de muzică, funcționar în Ministerul Culturii, iar din 1971 până astăzi este liber profesionist (freelancer). Numeroase ordine și medalii, autohtone și străine, între care și două ordine românești (Steaua României în grad de ofițer - 2000 și Ordinul Național Serviciul credincios - 2014), îi
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
până astăzi este liber profesionist (freelancer). Numeroase ordine și medalii, autohtone și străine, între care și două ordine românești (Steaua României în grad de ofițer - 2000 și Ordinul Național Serviciul credincios - 2014), îi consolidează statutul de personalitate culturală în domeniul muzicii, cu vocație universală. A compus în numeroase domenii ale muzicii clasice. Autor al coloanei sonore a filmelor „Șatra”, „Maria Mirabela”, „Lăutarii”, „Ana Pavlova”, „Binecuvântați femeia”, „Portretul soției pictorului”, „Regina Margot”, „Patul lui Procust” ș.a. Valsul „Dulce și blânda mea fiară
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
autohtone și străine, între care și două ordine românești (Steaua României în grad de ofițer - 2000 și Ordinul Național Serviciul credincios - 2014), îi consolidează statutul de personalitate culturală în domeniul muzicii, cu vocație universală. A compus în numeroase domenii ale muzicii clasice. Autor al coloanei sonore a filmelor „Șatra”, „Maria Mirabela”, „Lăutarii”, „Ana Pavlova”, „Binecuvântați femeia”, „Portretul soției pictorului”, „Regina Margot”, „Patul lui Procust” ș.a. Valsul „Dulce și blânda mea fiară”, din filmul „O dramă la vânătoare” (după A. Cehov), în
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
albumul „În oglinda clipelor”. De atunci, a revenit periodic în țara noastră, iar la 25 noiembrie 2012 a susținut un spectacol aniversar, tot la Ateneul Român, sub titlul Toamnă romantică. La începutul acestui an, la 27 ianuarie 2017, la magazinul „Muzica” din București a fost lansat un nou album - „Mari Succese” - care cuprinde, potrivit compozitorului, „piese ce au rezistat timpului” și „au trecut hotarele multor continente”. L-am întâlnit în mai multe rânduri pe Eugen Doga. Întotdeauna în vervă, prietenos și
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
de film din Spania, din 1972 și 1976, când, împreună cu regizorul Emil Loteanu, ați câștigat trofeul „Scoica de argint”, pentru filmul „Lăutarii”, apoi „Scoica de aur”, pentru filmul „Șatra”. - E greu de fixat un moment anume. Un lucru este sigur: muzica este prima și ultima mea iubire. Muzica mea este de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională prin culoare, temperament, formă de expresie și, în același timp, universală, prin vocația
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
1976, când, împreună cu regizorul Emil Loteanu, ați câștigat trofeul „Scoica de argint”, pentru filmul „Lăutarii”, apoi „Scoica de aur”, pentru filmul „Șatra”. - E greu de fixat un moment anume. Un lucru este sigur: muzica este prima și ultima mea iubire. Muzica mea este de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională prin culoare, temperament, formă de expresie și, în același timp, universală, prin vocația sa. În cazul baletului „Luceafărul” (1983), realizat
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
aur”, pentru filmul „Șatra”. - E greu de fixat un moment anume. Un lucru este sigur: muzica este prima și ultima mea iubire. Muzica mea este de proveniență folclorică românească, chiar și în bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională prin culoare, temperament, formă de expresie și, în același timp, universală, prin vocația sa. În cazul baletului „Luceafărul” (1983), realizat pe versurile poetului național Mihai Eminescu, eu nu scriam muzica, ci trăiam acea poveste de dragoste, aproape că
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
bucățile inspirate de realitatea rusească. Consider că această muzică este națională prin culoare, temperament, formă de expresie și, în același timp, universală, prin vocația sa. În cazul baletului „Luceafărul” (1983), realizat pe versurile poetului național Mihai Eminescu, eu nu scriam muzica, ci trăiam acea poveste de dragoste, aproape că nu m-am atins de pian, scriam încontinuu, totul venea de la sine: râdeam, plângeam, umblam dintr-un colț al camerei în altul, cântam, dansam... Cine mă conducea? Cine îmi dicta această muzică
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
muzica, ci trăiam acea poveste de dragoste, aproape că nu m-am atins de pian, scriam încontinuu, totul venea de la sine: râdeam, plângeam, umblam dintr-un colț al camerei în altul, cântam, dansam... Cine mă conducea? Cine îmi dicta această muzică? Nu știu. A fost cu siguranță cea mai fericită perioadă din viața mea de creație. Cu toții avem dreptul să ne bucurăm de viață - aceasta este deviza mea.
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
crescător pe toate palierele SRR. Credibilitatea este unul dintre argumentele noastre forte, pentru că încercăm să fim echidistanți, echilibrați, să nu intrăm în jocuri politice, să nu favorizăm. Avem grijă de minorități, de cultură, de teatru, de film, de carte, de muzică. Suntem printre puținele posturi din Europa care are două canale destinate 24 de ore culturii, Radio România Cultural și Radio România Muzical, singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
Mai ieri a fost invitat la o nuntă un oarecare. Dar i-a găsit pe nuntași supărați foc. Primăria îi anunțase că mai aveau de plătit „o taxă pe muzica de la nuntă”. A plecat grăbit. Dar a dat peste o altă bazaconie: o primărie cerea „taxa pe aerul dintre stâlpi”. Și-a făcut cruce! Cum așa? Uite așa! Cel mai mult s-a supărat atunci când a vrut să încalece pe
Interdicţia de a… muri by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296373_a_297702]
-
Admis în corul „Radio France” Nicolae Hațegan, student în anul IV la secția de Canto a Universității de Vest din Timișoara - Facultatea de Muzică și Teatru - este primul român care a reușit să câștige concursul pentru corul „Radio France”- Paris („La maison de la Radio, choeur de Radio France”), fiind, totodată, și cel mai tânăr concurent (28 de ani). Muzicianul român s-a aflat în
Ei au reușit () [Corola-website/Journalistic/296437_a_297766]
-
acces la toate facilitățile orașului belgian - ale cărui impozite nu le plătesc. Pentru cine cunoaște și apreciază orașul Bruxelles, e destul de clar, totuși, că anarhia pacifică a acestei capitale - melancolice ca Jacques Brel, suprarealiste ca René Magritte, visătoare ca o muzică de Maurice Maeterlinck, multicoloră ca un tablou de Pieter Bruegel - va depăși cu un compromis inteligent hotarul dintre capitala Belgiei și capitala Europei.
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]