67,078 matches
-
informațiilor importante. Echipajele avioanelor japoneze, mai experimentate, s-au comportat mai bine decât cele ale americanilor, obținând rezultate mai bune cu un număr egal de aparate. Atacul japonez asupra portavioanelor americane din 8 mai a fost mai bine coordonat decât atacul Statelor Unite asupra portavioanelor japoneze. Japonezii au suferit mai multe pierderi în ceea ce privește echipajele avioanelor, 90 de piloți japonezi au murit, față de 35 de americani. Piloții bine antrenați cu care Japonia a început războiul nu puteau fi înlocuiți din cauza unor limitări referitoare
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
la decimarea echipajelor de piloți experimentați de până la sfârșitul lunii octombrie 1942. Deși americanii nu s-au comportat conform așteptărilor, au învățat din greșelile făcute în bătălie și și-au îmbunătățit tacticile și echipamentele portavioanelor, inclusiv tactici de luptă, coordonarea atacurilor, bombardierele torpilă și strategiile defensive, ca artileria antiaeriană, care au dus la obținerea unor rezultate mai bune în confruntările care au urmat. Radarul le-a dat americanilor un oarecare avantaj, dar valoarea sa a crescut pentru Marina Statelor Unite de-a
Bătălia din Marea Coralilor () [Corola-website/Science/320746_a_322075]
-
1474 regele Matia a trimis 5.000 de secui și 1.800 de ostași regali în sprijinul lui Ștefan, aceștia luând parte la Bătălia de la Vaslui, încheiată cu istorica victorie a aliaților creștini. La 12 iulie 1475, în fața unui iminent atac otoman, Ștefan cel Mare a recunoscut suzeranitatea lui Matia Corvinul. Drept răspuns, printr-un act emis la Buda în data de 15 august 1475 regele Matia s-a obligat să-l sprijine pe Ștefan contra otomanilor și i-a dat
Bătălia de la Baia () [Corola-website/Science/320819_a_322148]
-
Bull Run dată lângă Manassas, Virginia. Beauregard a comandat armate pe Teatrul Vestic de operațiuni, inclusiv în bătălia de la Shiloh din Tennessee, și în Asediul Corinthului în nordul statului Mississippi. S-a reîntors la Charleston și l-a apărat de atacurile terestre și navale repetate în 1863. Cea mai mare realizare a sa a fost salvarea importantului centru industrial Petersburg, Virginia, și astfel a capitalei confederate Richmond, de atacurile armatei unioniste net superioară numeric în iunie 1864. Influența sa asupra strategiei
Pierre Beauregard () [Corola-website/Science/320841_a_322170]
-
statului Mississippi. S-a reîntors la Charleston și l-a apărat de atacurile terestre și navale repetate în 1863. Cea mai mare realizare a sa a fost salvarea importantului centru industrial Petersburg, Virginia, și astfel a capitalei confederate Richmond, de atacurile armatei unioniste net superioară numeric în iunie 1864. Influența sa asupra strategiei Confederației a fost limitată din cauza relațiilor tensionate cu președintele Jefferson Davis și cu alți generali. În aprilie 1865, Beauregard și comandantul său, generalul Joseph E. Johnston, l-au
Pierre Beauregard () [Corola-website/Science/320841_a_322170]
-
Ohi este sărbătorită până în zilele noastre. Ca răspuns la refuzul grecilor, trupele italiene staționate în Albania au declanșat războiul greco-italian. Mulțumită unei pregătiri corespunzătoare a armatei în perioada interbelică și a unei conduceri militare inspirate, grecii au putut să respingă atacul italienilor, pe care i-au împins dincolo de pozițiile de plecare, ocupând regiunea nordică a Epirului (Albania sudică). Metaxas a murit la Atena pe 29 ianuarie 1941 și nu a mai apucat să-și vadă țara invadată de Germania Nazistă în timpul
Ioannis Metaxas () [Corola-website/Science/320855_a_322184]
-
experiența sa din războaie. Din 1955 și până la pensionare în 1980 Amir Gilboa a lucrat la editura de cărți Massada din Tel Aviv. In 1963 a publicat o primă culegere integrală a poeziilor sale. În anul 1983 a suferit un atac de cord și a fost operat de inimă, și în 1984 a decedat de complicații ale bolii de inimă la Spitalul Beilinson din Petah Tikva, Cu două săptămâni înainte de a muri a terminat ultimul său volum de versuri "Hakol holekh
Amir Gilboa () [Corola-website/Science/320868_a_322197]
-
a obținut rezultatele, Patterson a fost atât de încântat, încât s-a urcat la volan și a mers până la casa copilăriei din Iowa, unde i-a cerut mamei lui să-l interneze într-un spital, convins că va face un atac de cord. La scurt timp după aceea, la o reuniune din Wisconsin, Patterson a anunțat o vârstă definitivă a Pământului de 4,55 miliarde de ani (plus sau minus 70 de milioane)- "o cifră care rămâne în picioare, neschimbată, de
Clair Patterson () [Corola-website/Science/320843_a_322172]
-
negocieri. O parte din cabinetul președintelui James Monroe a cerut demiterea imediată a lui Jackson, dar Adams a realizat că SUA fuseseră puse într-o postură diplomatică favorabilă. Deși forța spaniolilor în Lumea Nouă era de multă vreme în declin, atacurile lui Jackson arătaseră americanilor, puterilor europene și revoluționarilor latino-americani cât de slabă ajunsese Spania pe continentul American. Abordând o poziție agresivă, Adams a reușit să negocieze niște condiții foarte favorabile. Spania avea o viziune foarte restrictivă asupra Achiziției Louisianei din
Tratatul Adams-Onís () [Corola-website/Science/320857_a_322186]
-
regelui Shrewd și mama lui Regal. În timp ce Fitz crește la Buckkeep, țărmurile Celor Șase Regate sunt atacate de Străinii cunoscuți sub numele de Pirații Corăbiilor Roșii. Ei atacă orașele și satele, luând ostatici dar furând puțin lucruri, ceea ce face ca atacurile lor să pară fără motiv. Ostaticii sunt trimiși înapoi reduși la stadiul de animale, agresive și lipsite de sentimente. Deși poate simți orice ființă vie, fie ea om sau animal, Fitz constată că acești neoameni sunt dincolo de puterea sa de
Ucenicul asasinului () [Corola-website/Science/320862_a_322191]
-
reia acțiunea exact de unde a lăsat-o precedenta, ci ni-l prezintă pe Severian aflat deja în Thrax și exercitându-și meseria, ca Lictor al Arhontelui din Thrax. Relația lui cu Dorcas se răcește și, după ce Severian scapă miraculos de atacul unei ființe care arde tot ce întâlnește, femeia decide să plece din oraș. La fel ca în precedentele cărți, Severian ajunge să compătimească una dintre persoanele pe care trebuie să le execute, eliberând-o. Drept urmare, fuge din oraș, pentru a
Spada Lictorului () [Corola-website/Science/320878_a_322207]
-
sa, ajunge la o familie terorizată de un alzabo (animal de origine extraterestră care împrumută personalitatea prăzii pe care o devorează). Aici o găsește și pe Agia (pe al cărei frate l-a executat în prima carte), de al cărei atac scapă cu greu. Familia fuge din casă, dar este atacată de zoantropi (oameni cărora li s-a înlăturat lobul frontal, devenind niște fiare) și de alzabo. Cu tot ajutorul dar de torționar, singurul care scapă este băiețelul familiei, pe care
Spada Lictorului () [Corola-website/Science/320878_a_322207]
-
Războiul din Afganistan a început pe 7 octombrie 2001 când a fost începută Operațiunea Enduring Freedom (OEF) de armata SUA împreună cu armata britanică, ca răspuns la atacurile asupra SUA de la 11 septembrie 2001. Marea Britanie din 2002 a condus propria sa operațiune militară, Operațiunea Herrick, ca parte a aceluiași război din Afganistan. Caracterul războiului a evoluat de la o luptă violentă cu Al-Qaeda și susținătorii săi talibani la un
Războiul din Afganistan (2001-prezent) () [Corola-website/Science/320879_a_322208]
-
mare dar mai mică decât cea din 1999. Traficul stocurilor acumulate de către talibani a continuat în 2000 și 2001. În 2002, ONU a menționat „existența unor stocuri semnificative de opiacee acumulate în anii precedenți interzicerii cultivării.” În septembrie 2001 - înainte de atacurile din 11 septembrie împotriva SUA - talibanii le-au permis țăranilor afgani să semene din nou opiu. La scurt timp după invazia condusă de SUA producția de opiu a crescut semnificativ. Până în 2005, Afganistanul a recâștigat poziția de producătorul numărul 1
Războiul din Afganistan (2001-prezent) () [Corola-website/Science/320879_a_322208]
-
Sepolcro din Milano, la 23 martie 1919). PNF a avut un rol esențial în a dirija și a populariza susținerea ideologiei lui Mussolini. În primii ani, grupări ale PNF denumite "cămășile negre" și-au construit o bază de putere prin atacurile violente împotriva socialiștilor și împotriva instituțiilor lor din zona rurală a văii Padului obținând astfel susținerea proprietarilor de pământuri. PNF a fost principalul agent al tentativei de lovitură de stat din 28 octombrie 1922, Marșul asupra Romei. Deși lovitura de
Partidul Național Fascist () [Corola-website/Science/320894_a_322223]
-
Sulița este o armă albă de atac, formată dintr-o prăjina de lemn lungă de circa 1,50 - 2 metri, terminată cu un vârf de fier ascuțit de diferite forme (piramidal, conic, în formă de frunză etc.), folosită în antichitate și în evul mediu, mai ales de
Suliță () [Corola-website/Science/320904_a_322233]
-
cu un vârf de fier ascuțit de diferite forme (piramidal, conic, în formă de frunză etc.), folosită în antichitate și în evul mediu, mai ales de infanteriști, la aruncat. A nu se confundă cu "lancea", care este o armă de atac, formată dintr-un vârf ascuțit de metal montat la capătul unei prăjini de lemn de dimensiuni mai mari - 3 până la 4 m. Sulița română (denumită "hasta") a început să fie folosită de unitățile de triari din epoca republicana, iar după
Suliță () [Corola-website/Science/320904_a_322233]
-
a folosit expresia „"blitzkrieg" al cuvintelor”. Toate efectele de stil au adus un efect dramaturgic, în scopul păstrării atenției cititorului, în fața lungimii neobișnuite a textului. De asemenea, mai ales prin folosirea repetițiilor, paralelismelor și simetriilor, a mijloacelor de întărire a atacului, ajunge la concluzia, în formă anaforică, din „lovitura de ciocan” a litaniei finale, adevărată apoteoză a pamfletului. Istoriografia a subliniat ruptura întruchipată de "J'Accuse...!", în contrast puternic cu toată opera jurnalistică anterioară a scriitorului. Deși ascuțite, pertinente, picante, articolele
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
mergeau niciodată dincolo de o anumită măsură, pe care presa în care a publicat autorul, fără îndoială, nu i-ar fi permis să o depășească. "J'Accuse...!" a fost, deci, o mare surpriză pentru contemporani, un articol surprinzător de violent, un atac atât de limpede, fără echivoc, dar în același timp o expunere la risc, sub pana unui scriitor până atunci liniștit și respectat. Zola proclamă încă de la început nevinovăția lui Dreyfus: Făcând aceasta, el inversează rolurile și, din cel de avocat
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
până atunci liniștit și respectat. Zola proclamă încă de la început nevinovăția lui Dreyfus: Făcând aceasta, el inversează rolurile și, din cel de avocat, și-l asumă pe cel de acuzator public. Textul este, astfel, foarte agresiv și se dorea un atac asupra actorilor militari ai afacerii. Zola îi numește pe rând pe generalii și ceilalți ofițeri responsabili de eroarea judiciară comisă prin proces și condamnare, precum și pe experții grafologi civili, vinovați de „declarații mincinoase și frauduloase” El a implicat și birourile
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
independente ar putea să ajungă la o hotărâre independentă de cea a magistraților militari. În ziua publicării articolului lui Émile Zola, el a fost întâmpinat cu ostilitate. În lumea politică, artistică și literară, universitară, jurnalistică și, desigur, în cea militară, atacurile directe ale lui Zola împotriva puterii și armatei i-au șocat pe contemporani. Doar o minoritate a salutat acțiunea scriitorului. Urma să înceapă a doua "afacere Dreyfus", care avea să stârnească pasiunile mulțimii vreme de mai mulți ani. Afacerea nu
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
de admirație pentru curajul lui Zola. sentiment repede șters de torentul de noroi revărsat din majoritatea presei. Din partea politicienilor, ostilitatea a fost unanimă, forma lui "J'Accuse...!" fiind considerată injurioasă. În ziua apariției, guvernul a hotărât să nu reacționeze la atac. Scopul era cel de a refuza o nouă luptă juridică, mai periculoasă, întrucât s-ar fi desfășurat la curtea cu jurați, în fața unui juriu popular. Dar deputatul catolic Albert de Mun, interpelând guvernul, în ziua de 13 ianuarie, l-a
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
atace. Familia fusese exclusă, primii dreyfusarzi (Forzinetti, Lazare) pur și simplu disprețuiți. Implicarea lui Auguste Scheurer-Kestner a concentrat focul alimentat de presa naționalistă. Aceasta, însă, a fost mai reținută în fața prestigiului omului politic, vicepreședinte al Senatului și alsacian ultra-patriot. Aceste atacuri l-au determinat, totuși, pe Zola să intervină în "Le Figaro". Dar implicarea scriitorului cu "J'Accuse...!" a schimbat situația. Anti-dreyfusarzii și-au găsit imediat calul de bătaie, căci, după ei, el întrupa imaginea de coșmar a dreyfusardului în toată
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
Dreyfus, și naționaliștii s-au dezlănțuit. Insultele nu au încetat nici până la moartea scriitorului în 1902. Calomnia l-a luat prin surprindere pe Zola în dimineața primei zile a celui de al doilea proces al său în mai 1898. Acest atac care-l viza pe François Zola, tatăl scriitorului, a fost lansat de Ernest Judet, redactor șef al ziarului "Le Petit Journal". El s-a manifestat printr-o campanie de presă care a pus în discuție onestitatea lui François Zola în
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
înscris în Legiunea străină în preajma lui 1830. Tatăl lui Zola a fost acuzat de deturnare de fonduri și că ar fi fost dat afară din armată pentru aceste fapte. Ideea a fost de a-l lovi pe Zola printr-un atac "ad hominem", care îl aborda pe autorul lui Rougon-Macquart în capcana principiilor eredității, insinuând un principiu „așa tată, așa fiu” pentru a explica presupusa sa aversiune față de armată. Zola s-a lansat într-o cercetare detaliată a vieții tatălui său
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]