62,720 matches
-
colectiv au ajuns În topul agendei politice și sociale. Societatea de risc este caracterizată printr-o prăpastie Între expectanțele cetățenilor și eforturile liderilor, managerilor de prevenire și management al crizelor. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și evaluare a modului În care s-a acționat, de degajare a concluziilor și reconsiderarea mecanismelor utilizate În gestionarea crizelor. Definirea unui plan de gestiune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și sociale. Societatea de risc este caracterizată printr-o prăpastie Între expectanțele cetățenilor și eforturile liderilor, managerilor de prevenire și management al crizelor. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și evaluare a modului În care s-a acționat, de degajare a concluziilor și reconsiderarea mecanismelor utilizate În gestionarea crizelor. Definirea unui plan de gestiune a crizei este una din formele de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și evaluare a modului În care s-a acționat, de degajare a concluziilor și reconsiderarea mecanismelor utilizate În gestionarea crizelor. Definirea unui plan de gestiune a crizei este una din formele de anticipare și pregătire. Planul ar trebui să cuprindă: lista cu eventualele stări de criză, scenarii de acțiune și intervenție specifice fiecărei stări de criză, modalități de răspuns pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și evaluare a modului În care s-a acționat, de degajare a concluziilor și reconsiderarea mecanismelor utilizate În gestionarea crizelor. Definirea unui plan de gestiune a crizei este una din formele de anticipare și pregătire. Planul ar trebui să cuprindă: lista cu eventualele stări de criză, scenarii de acțiune și intervenție specifice fiecărei stări de criză, modalități de răspuns pentru a diminua consecințele și riscurile, analiza și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
care s-a acționat, de degajare a concluziilor și reconsiderarea mecanismelor utilizate În gestionarea crizelor. Definirea unui plan de gestiune a crizei este una din formele de anticipare și pregătire. Planul ar trebui să cuprindă: lista cu eventualele stări de criză, scenarii de acțiune și intervenție specifice fiecărei stări de criză, modalități de răspuns pentru a diminua consecințele și riscurile, analiza și evaluarea post criză a eficienței cu care s-a acționat. Prin analizarea și acumularea experienței trecute criza se transformă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mecanismelor utilizate În gestionarea crizelor. Definirea unui plan de gestiune a crizei este una din formele de anticipare și pregătire. Planul ar trebui să cuprindă: lista cu eventualele stări de criză, scenarii de acțiune și intervenție specifice fiecărei stări de criză, modalități de răspuns pentru a diminua consecințele și riscurile, analiza și evaluarea post criză a eficienței cu care s-a acționat. Prin analizarea și acumularea experienței trecute criza se transformă Într-o formă a procesului de Învățare organizațională. T.C. Pauchant
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din formele de anticipare și pregătire. Planul ar trebui să cuprindă: lista cu eventualele stări de criză, scenarii de acțiune și intervenție specifice fiecărei stări de criză, modalități de răspuns pentru a diminua consecințele și riscurile, analiza și evaluarea post criză a eficienței cu care s-a acționat. Prin analizarea și acumularea experienței trecute criza se transformă Într-o formă a procesului de Învățare organizațională. T.C. Pauchant și I.I. Mitroff (2002, 68) delimitează, de asemenea, ca strategii de abordare a crizelor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stări de criză, scenarii de acțiune și intervenție specifice fiecărei stări de criză, modalități de răspuns pentru a diminua consecințele și riscurile, analiza și evaluarea post criză a eficienței cu care s-a acționat. Prin analizarea și acumularea experienței trecute criza se transformă Într-o formă a procesului de Învățare organizațională. T.C. Pauchant și I.I. Mitroff (2002, 68) delimitează, de asemenea, ca strategii de abordare a crizelor Învățarea și schimbarea profundă. Organizațiile trebuie să dedice atenție deosebită și indicatorilor nonfinanciari legați
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
criză a eficienței cu care s-a acționat. Prin analizarea și acumularea experienței trecute criza se transformă Într-o formă a procesului de Învățare organizațională. T.C. Pauchant și I.I. Mitroff (2002, 68) delimitează, de asemenea, ca strategii de abordare a crizelor Învățarea și schimbarea profundă. Organizațiile trebuie să dedice atenție deosebită și indicatorilor nonfinanciari legați de sănătate, siguranță, nevoi ale resursei umane, impact global. 5.2. Rolul motivației În modelarea comportamentelor consumatorului 5.2.1. Motivația de consum Recunoscută ca „motor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
din masă prin care persoana se individualizează și caută să se definească și să se delimiteze de ceilalți. Se conturează tendința de afirmare și impunere a unicității individului. Acest comportament are ca efect fenomenul de personalizare și individualizare vizibil În criza de originalitate specifică adolescenței cu impact tot mai mare la diferite niveluri ale activității umane. Managementul imaginii de sine și consolidarea unui statut social și profesional uzitează din ce În ce mai mult de aspecte de stil vestimentar. Prezentarea sinelui Într-o manieră modernă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
valorificare și dezvoltare a creativității/inventivității și a abilității de implementare a unor strategii creative ca provocarea, capturarea, Învăluirea, depășirea granițelor. O necesitate puternic susținută de marii manageri sensibili la implicațiile fenomenului „schimbării În schimbare” - generator de probleme, tensiuni și crize mereu inedite și imprevizibile - și care presează pentru a deveni tendință, este căutarea și promovarea talentelor În „vânzarea inteligentă” sau a specialiștilor detectori, rezonanți, cu abilități de „clarvăzători” și „magicieni” În sesizarea provocărilor, tendințelor, „personanțelor” din toate domeniile (așa cum metaforic
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
modelele părinților lor). De vreme ce cultura populară comercializată nu Încetează să le spună copiilor ce să poarte și unde să-și cheltuiască banii, a nu avea acasă sau În ghiozdan produsul momentului le poate provoca acestor consumatori impresionabili și imaturi o criză a sinelui. Așa se explică, spune Karl Albrecht „cum de copiii din cartierele nevoiașe se tânguiesc și imploră până ce unul dintre părinții lor prost plătiți scoate 130 de dolari pentru o pereche de bascheți (care le rămân mici În scurt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Traian T. Cosovei, Liviu Ioan Stoiciu, Florin Iaru, Alexandru Mușina, un cotidian prozaic și bufon. Nichita Danilov, Ion Bogdan Lefter și Mariana Codruț sunt gnomici și esoterici. Ion Stratan, Matei Vișniec, Aurel Pantea cultivă un fantezism abstract și cotidian. O criză a interiorizarii și un patos sarcastic sunt prezente În lirica lui Ion Mureșan, Mariana Marin, Marta Petreu. Se distinge și un criticism teatral, o adevărată comedie a literaturii la Petru Romoșan, Daniel Corbu, Mircea Petean. Romulus Bucur, Aurel Dumitrașcu, Dumitru
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la metaforă, către metaforă simbol, pentru a reliefa motivul poetic starea sufletească depresivă a unui poet hipersensibilizat, Într-un oraș pustiu, sau mediul apăsător, cu anotimpuri grele, cu parcuri și străzi solitare, mediul social, prăbușirea morală, căderea iremediabilă În neant, criza morală prin care trecea poetul la vremea când scria poezia etc. „Aripi de plumb” amintesc de albatrosul rănit al lui Ch. Baudelaire, sugerează neputița de a evada din această atmosferă. Imaginea Întunecării morale, dezolarea sunt Încorporate În cuvântul „cavou”. „Aceste
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În 1949), Marin Preda publica romanul „Moromeții”, primul volum, un adevărat eveniment editorial, apreciat unanim de critica de Întâmpinare a vremii, chiar dacă aceasta era În bună măsură bolnavă de proletcultism. Literatura română trecea În acele momente dramatice printr-o adevărată criză de identitate. Să nu se uite că se afla de abia la jumătatea deceniului blestemat și multe dintre volumele de poezie și de proză fuseseră infectate foarte serios de virusul realismului socialist. Chiar prozatorul Marin Preda, Într-o nuvelă intitulată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a celui de al doilea volum, bătrânețea și boala, apărute ca urmare a unei inadaptări la noile condiții sociale, Îl slăbesc din punct de vedere fizic. Rămâne cu spiritul treaz, dar simte dureri insuportabile În picioare, probabil manifestări ale unor crize reumatice, În funcție de vreme, bună sau rea. Apoi nu mai poate umbla și rămâne imobilizat pe prispă ceasuri Întregi. Ca o ironie a soartei, el, țăranul care a avut totdeauna căruță cu cai, prins de o criză teribilă la fiica lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
probabil manifestări ale unor crize reumatice, În funcție de vreme, bună sau rea. Apoi nu mai poate umbla și rămâne imobilizat pe prispă ceasuri Întregi. Ca o ironie a soartei, el, țăranul care a avut totdeauna căruță cu cai, prins de o criză teribilă la fiica lui vitregă, Alboaica, este cărat Înapoi acasă de către nepotul său Sande Într-o roabă, ca un fel de replică pe măsură la dialogul lui cu Nicolae pe tema unui sat nou În locul celui vechi, În care țăranul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o imagine memorabilă. În aceeași măsură trebuie privit momentul când Moromete participă alături de Cocoșilă la serbarea de sfârșit de an școlar. Când Nicolae este chemat de Învățătorul Teodorescu ca să-i Înmâneze premiul I, și când băiatul este cuprins de o criză de friguri tocmai când Își recita poezia, Moromete nu-și mai poate struni emoțiile și iese În grabă după băiat să vadă ce s-a Întâmplat. Nu trebuie ignorate momentele de revoltă Împotriva celor Îmbogățiți pe cale necinstită, așa cum fac fiii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
realizabil printr-o acțiune punctuală (o lovitură de stat) sau prin introducerea unui sistem/unor instituții/legi. Societățile au creat un complex instituțional care soluționează unele obiective: armata, poliția, sistemul sanitar sau educațional. Instituțiile, odată constituite, chiar dacă în momente de criză se pot modifica/perfecționa, nu reprezintă un proces de dezvoltare socială; schimbarea socială se realizează printr-un proces continuu de perfecționare, „din aproape în aproape”, neplanificat printr-o strategie. Societatea s-a transformat continuu printr-un proces „spontan”, soluționând „pas
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spontan de dezvoltare socială și un proces planificat, controlat de dezvoltare. Geneza paradigmei dezvoltării sociale Întârzierea cristalizării paradigmei dezvoltării sociale a fost expresia modului în care schimbarea socială de până în prezent a fost caracterizată mai mult de sintagma schimbare prin crize decât de dezvoltarea socială proiectată și planificată. În ultimul timp s-a conturat însă tot mai pregnant o insatisfacție față de procesul natural de ieșire „spontană” din crize, cu performanțe modeste și costuri ridicate. În acest context, este un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
socială de până în prezent a fost caracterizată mai mult de sintagma schimbare prin crize decât de dezvoltarea socială proiectată și planificată. În ultimul timp s-a conturat însă tot mai pregnant o insatisfacție față de procesul natural de ieșire „spontană” din crize, cu performanțe modeste și costuri ridicate. În acest context, este un proces de cristalizare a capacităților de formulare a unor strategii de ieșire proiectată și planificată din criză și de construire a sistemelor de acțiune colectivă de promovare a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tot mai pregnant o insatisfacție față de procesul natural de ieșire „spontană” din crize, cu performanțe modeste și costuri ridicate. În acest context, este un proces de cristalizare a capacităților de formulare a unor strategii de ieșire proiectată și planificată din criză și de construire a sistemelor de acțiune colectivă de promovare a unor astfel de strategii. Programe de dezvoltare socială s-au dezvoltat la toate nivelurile: internațional, național, regional, local, sectorial. Paradoxal, orientarea spre dezvoltare socială nu s-a manifestat în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
local, sectorial. Paradoxal, orientarea spre dezvoltare socială nu s-a manifestat în țările plasate la vârful evoluției - în țările cele mai dezvoltate, aflate într-un proces neproblematic de perfecționare, sau în comunitățile prospere -, ci în cele confruntate cu situații de criză ale dezvoltării. Societățile capitaliste occidentale au cunoscut un proces rapid de dezvoltare, dar neplanificat. Centrarea pe soluționarea problemelor curente asigura o creștere progresivă neproblematică. În țările dezvoltate, soluționarea problemelor individuale și colective se realizează nu la nivelul comunității, ci la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
efortul acestuia. În aceste societăți, preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a apărut, în consecință, referitor nu la comunitățile „normale”, angrenate eficient în sistemul economiei globale de piață, ci, ca excepție, la comunitățile marginale din punct de vedere economic, aflate într-o criză cronică de subdezvoltare. În societățile dezvoltate există zone „canceroase”, incapabile să se integreze eficient în mecanismele economiei de piață care să le antreneze în procesul global de creștere economică. Criza persistentă a acestor comunități este cauzată frecvent de procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunitățile marginale din punct de vedere economic, aflate într-o criză cronică de subdezvoltare. În societățile dezvoltate există zone „canceroase”, incapabile să se integreze eficient în mecanismele economiei de piață care să le antreneze în procesul global de creștere economică. Criza persistentă a acestor comunități este cauzată frecvent de procesul de restructurare a economiei de piață (restrângerea dramatică a extracției minereurilor, siderurgiei, zonele uni-industriale intrate în criză), dar și de incapacitatea economiei de piață de a antrena într-un proces de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]