62,624 matches
-
au urmărit acest adevărat regal cultural, încheiat cu o serie de concerte susținute pe scena din Piața Cetății de către formații și interpreți apreciați în țară și în străinătate: „Bucharest Klezmer Bând”, „Koszika & the Hotshots”, „Semnal M”, precum și o seară de muzică folk cu artiștii Dinu Olărașu, Puiu Ivanițchi și Mircea Vintilă. Este cunoscut faptul că organizațiile minorităților etnice susțin cultura și tradițiile proprii, întărind, în același timp, legăturile cu românii. Astfel de acțiuni sunt gândite atât pentru propriul public, cât și
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
români din Serbia și a confraților sârbi din România, „Zilele Culturii Sârbe” găzduită, de asemeni, de orașul de pe Bega, o manifestație de amploare care se desfășoară anual, pe tot parcursul lunii octombrie, și care acoperă domenii diverse, de la literatură la muzică, cinematografie și fotografie, arte plastice. Acestora li se adaugă alte asemenea preocupări, cum sunt „Întâlnirile prietenești ale copiilor” (clasele I-IV), „Festivalul European al Folclorului Sârbesc”, „Taberele de creație, istorie, obiceiuri, tradiții”, ]ntâlnirile literare „Dușan Vasiliev”, „Olimpiada de limba sârbă
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
cercuri închise. Altfel nici nu pot fi explicate o serie de fapte și evenimente ce se vor a fi cunoscute doar în cercul închis al știutorilor de limbă maghiară din România. Exemplificăm cu un spectacol oferit de o formație de muzică din Ungaria, numită „Beatrice”. O formație cunoscută pentru textele provocatoare ale pieselor sale, oferite cu multă dărnicie spectatorilor. La Cluj - Napoca, în cadrul „Zilelor culturii maghiare”, formația „Beatrice” a oferit celor prezenți la spectacol două mesaje - primul că în curând Clujul
Pornind de la mesajele formaţiei „Beatrice”… by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296465_a_297794]
-
din primele zile ale mandatului acesteia, la sfârșitul anului 2012, și-a propus să se înscrie printre cele mai prestigioase manifestări de gen din lume, orientându-se imediat către integrarea pe plan internațional în Federația Mondială a Concursurilor Internaționale de Muzică, cu sediul la Geneva. Procesul în urma căruia „Le Grand Prix de l’Opéra” a devenit singurul concurs de canto din partea aceasta a lumii acreditat de Federația mondială s-a derulat pe parcursul a trei ani și s-a finalizat cu votul
Triumful artei lirice by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296482_a_297811]
-
La București s-a desfășurat Concursul Internațional de Canto al Operei Naționale București „, membru al Federației Mondiale a Concursurilor Internaționale de Muzică, cu sediul la Geneva. Competiția a oferit câștigătorilor - tinerelor talente din țără și străinătate - numeroase premii și contracte și, de asemeni, înțelegeri de colaborare cu teatre lirice sau instituții de concerte din România și Europa. Juriul concursului a fost alcătuit
Le Grand Prix De L’Opéra” () [Corola-website/Journalistic/296484_a_297813]
-
în densitate: acea miere pe pleoapele mele. Era transpirația mea și trecea și prin timp. Neostoite insectele continuau să se fecundeze iar seninătatea ne poseda pe noi. Însă acel timp nu a existat: el s-a desfășurat din imobilitate ca muzica înainte să se dividă. Memoria mea e blestemată și galbenă ca un rest indestructibil de fiere. Eu bandajam cu membrane țipetele inutilității. Era aceasta dreptatea mea, dar ce a mai rămas din sufletul meu? Să nu mă căutați în dreptate
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
cu toții ucenicind cu Ioan la Apocalipsă, din Atena cei liberi, din Sparta iloții. Toți fierb ca varul, ca sângele-s roșii, pierduți sunt încă prin iliade, în haine de doliu ca chiparoșii când noaptea Moirei în suflet le cade. O muzică-a sferelor înghesuie-n liră și-s una cu ea, emigrând până-n lună. O mie de insule-n vers le respiră. Selena perfidă cu ei se cunună... Tot pleacă și vin din ciudate războaie. Rănită-i și marmora lor funerară
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
azi și desigur, de mâine proprii unora dintre cei mai reprezentativi muzicieni de gen din România. Pentru cei care-l cunosc mai puțin, amintim că Nicolas Simion, format pe băncile Conservatorului bucureștean, unde s-a pregătit temeinic în domeniul marii muzici, a devenit poli-instrumentist (saxofoane, bass-clarinet, taragot) autodidact, debutând în jazz în anii ’80. Definitorie pentru perioada afirmării sale a fost activitatea în grupul „Opus 4” (formula a doua) pe care el însuși l-a alcătuit, cu pianistul Mircea Tiberian, bass
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
prozodică fixă nu va însemna însă, din păcate, și un cîștig de valoare. Cadența metronomică a versului prezintă o primă consecință vizibilă: muzicalitatea, chiar dacă sub formă simplă (ca și în cazul lui Coșbuc, poezii de Goga au fost puse pe muzică sub forma unor romanțe). Dar sensul ultim al obsesiei ritmice rămîne altul: construindu- și aproape toate poeziile în nonasilabi și octosilabi, mișcîndu-și textul doar între două figuri prozodice, Goga își transformă poeziile în posibile fragmente dintr-o compunere vastă, dintr-
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
În pas de defilare - Mariana POPESCU Privită de-a lungul timpului, în România, muzica militară a avut o evoluție spectaculoasă. De la prezența în oștile române a buciumașilor, a trâmbițașilor, a toboșarilor, a fanfarelor de tip oriental: meterhanele și taburhanele, se ajunge la înființarea în anul 1830, a unor „muzici trebuitoare la corpul miliției pământești
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
a lungul timpului, în România, muzica militară a avut o evoluție spectaculoasă. De la prezența în oștile române a buciumașilor, a trâmbițașilor, a toboșarilor, a fanfarelor de tip oriental: meterhanele și taburhanele, se ajunge la înființarea în anul 1830, a unor „muzici trebuitoare la corpul miliției pământești”, odată cu organizarea pe baze moderne a armatei - Armata Națională, numită de contemporani - Straja pământească”. Primul șef de muzică a fost Franz Ruszitski, austriac de origine care a cultivat muzică cultă. Erau interpretate valsuri, poloneze
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
fanfarelor de tip oriental: meterhanele și taburhanele, se ajunge la înființarea în anul 1830, a unor „muzici trebuitoare la corpul miliției pământești”, odată cu organizarea pe baze moderne a armatei - Armata Națională, numită de contemporani - Straja pământească”. Primul șef de muzică a fost Franz Ruszitski, austriac de origine care a cultivat muzică cultă. Erau interpretate valsuri, poloneze, mazurci, marșuri, precum și lucrări de Mozart, Beethoven, Rossini. Având bucuria de a participa la cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional al
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
în anul 1830, a unor „muzici trebuitoare la corpul miliției pământești”, odată cu organizarea pe baze moderne a armatei - Armata Națională, numită de contemporani - Straja pământească”. Primul șef de muzică a fost Franz Ruszitski, austriac de origine care a cultivat muzică cultă. Erau interpretate valsuri, poloneze, mazurci, marșuri, precum și lucrări de Mozart, Beethoven, Rossini. Având bucuria de a participa la cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional al Muzicilor Militare de la Brăila, am constatat că, în prezent, muzica militară
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
a fost Franz Ruszitski, austriac de origine care a cultivat muzică cultă. Erau interpretate valsuri, poloneze, mazurci, marșuri, precum și lucrări de Mozart, Beethoven, Rossini. Având bucuria de a participa la cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional al Muzicilor Militare de la Brăila, am constatat că, în prezent, muzica militară se ridică la cele mai înalte exigențe, atât prin diversificarea repertorială cât și prin măiestria interpretării. În anul 1996, la Brăila a fost organizat un Festival Național al fanfarelor militare
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
cultivat muzică cultă. Erau interpretate valsuri, poloneze, mazurci, marșuri, precum și lucrări de Mozart, Beethoven, Rossini. Având bucuria de a participa la cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional al Muzicilor Militare de la Brăila, am constatat că, în prezent, muzica militară se ridică la cele mai înalte exigențe, atât prin diversificarea repertorială cât și prin măiestria interpretării. În anul 1996, la Brăila a fost organizat un Festival Național al fanfarelor militare. În 1998, la cea de-a treia ediție, prin
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
se ridică la cele mai înalte exigențe, atât prin diversificarea repertorială cât și prin măiestria interpretării. În anul 1996, la Brăila a fost organizat un Festival Național al fanfarelor militare. În 1998, la cea de-a treia ediție, prin participarea muzicii militare a armatei ucrainene, Festivalul a căpătat caracter internațional, iar de atunci, pe Esplanada Dunării au evoluat muzicile militare din Bulgaria, Germania, Austria, Republica Moldova, Turcia și muzica Forțelor Terestre ale Armatei S.U.A. La cea de-a XI-a ediție
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
1996, la Brăila a fost organizat un Festival Național al fanfarelor militare. În 1998, la cea de-a treia ediție, prin participarea muzicii militare a armatei ucrainene, Festivalul a căpătat caracter internațional, iar de atunci, pe Esplanada Dunării au evoluat muzicile militare din Bulgaria, Germania, Austria, Republica Moldova, Turcia și muzica Forțelor Terestre ale Armatei S.U.A. La cea de-a XI-a ediție a Festivalului, au participat opt formații ale muzicilor militare, șase din România: Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
fanfarelor militare. În 1998, la cea de-a treia ediție, prin participarea muzicii militare a armatei ucrainene, Festivalul a căpătat caracter internațional, iar de atunci, pe Esplanada Dunării au evoluat muzicile militare din Bulgaria, Germania, Austria, Republica Moldova, Turcia și muzica Forțelor Terestre ale Armatei S.U.A. La cea de-a XI-a ediție a Festivalului, au participat opt formații ale muzicilor militare, șase din România: Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzicile militare ale garnizoanelor Brăila, Constanța și
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
caracter internațional, iar de atunci, pe Esplanada Dunării au evoluat muzicile militare din Bulgaria, Germania, Austria, Republica Moldova, Turcia și muzica Forțelor Terestre ale Armatei S.U.A. La cea de-a XI-a ediție a Festivalului, au participat opt formații ale muzicilor militare, șase din România: Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzicile militare ale garnizoanelor Brăila, Constanța și Iași, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov și două formații din străinătate: Muzica Militară a Garnizoanei
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
pe Esplanada Dunării au evoluat muzicile militare din Bulgaria, Germania, Austria, Republica Moldova, Turcia și muzica Forțelor Terestre ale Armatei S.U.A. La cea de-a XI-a ediție a Festivalului, au participat opt formații ale muzicilor militare, șase din România: Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzicile militare ale garnizoanelor Brăila, Constanța și Iași, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov și două formații din străinătate: Muzica Militară a Garnizoanei Bălți din Republica Moldova și Muzica
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
Germania, Austria, Republica Moldova, Turcia și muzica Forțelor Terestre ale Armatei S.U.A. La cea de-a XI-a ediție a Festivalului, au participat opt formații ale muzicilor militare, șase din România: Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzicile militare ale garnizoanelor Brăila, Constanța și Iași, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov și două formații din străinătate: Muzica Militară a Garnizoanei Bălți din Republica Moldova și Muzica Militară a Forțelor Aeriene din Turcia. Festivalul a fost
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
Terestre ale Armatei S.U.A. La cea de-a XI-a ediție a Festivalului, au participat opt formații ale muzicilor militare, șase din România: Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzicile militare ale garnizoanelor Brăila, Constanța și Iași, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov și două formații din străinătate: Muzica Militară a Garnizoanei Bălți din Republica Moldova și Muzica Militară a Forțelor Aeriene din Turcia. Festivalul a fost patronat de Primăria Municipiului Brăila, Statul Major al
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
opt formații ale muzicilor militare, șase din România: Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzicile militare ale garnizoanelor Brăila, Constanța și Iași, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov și două formații din străinătate: Muzica Militară a Garnizoanei Bălți din Republica Moldova și Muzica Militară a Forțelor Aeriene din Turcia. Festivalul a fost patronat de Primăria Municipiului Brăila, Statul Major al Forțelor Terestre, Ganizoana Brăila, Serviciul Muzicilor Militare, coordonarea muzicală aparținând colonelului Valentin Neacșu - Șeful Serviciilor
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
Muzica Militară și Drill-Team-ul Regimentului 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzicile militare ale garnizoanelor Brăila, Constanța și Iași, Muzica Militară a Academiei Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov și două formații din străinătate: Muzica Militară a Garnizoanei Bălți din Republica Moldova și Muzica Militară a Forțelor Aeriene din Turcia. Festivalul a fost patronat de Primăria Municipiului Brăila, Statul Major al Forțelor Terestre, Ganizoana Brăila, Serviciul Muzicilor Militare, coordonarea muzicală aparținând colonelului Valentin Neacșu - Șeful Serviciilor Muzicilor Militare și colonelului Petrea Gogu, șeful Muzicii
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]
-
Henri Coandă” din Brașov și două formații din străinătate: Muzica Militară a Garnizoanei Bălți din Republica Moldova și Muzica Militară a Forțelor Aeriene din Turcia. Festivalul a fost patronat de Primăria Municipiului Brăila, Statul Major al Forțelor Terestre, Ganizoana Brăila, Serviciul Muzicilor Militare, coordonarea muzicală aparținând colonelului Valentin Neacșu - Șeful Serviciilor Muzicilor Militare și colonelului Petrea Gogu, șeful Muzicii Militare a Garnizoanei Brăila. Timp de două zile, în Brăila au răsunat armoniile muzicilor militare care au împânzit arterele principale ale orașului. În
În pas de defilare by Mariana POPESCU [Corola-website/Journalistic/83463_a_84788]