67,494 matches
-
se bucură începând din 5 februarie 2016 de recunoașterea oficială din partea statului român a valorii sale excepționale localitatea fiind inclusă pe Lista Indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO. Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa. A fost înființată de către romani în timpul domniei lui Traian ca oraș minier cu coloniști din Iliria. Era cunoscută sub
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba latină și greacă și 50 de tăblițe cerate. Multe din descoperirile arheologice pot fi văzute în "Muzeul Mineritului" din Roșia Montană. Din istoria mineritului se mai poate aminti că pe valea Roșiei erau șteampuri care funcționau asemănător morilor de apă, fiind folosite pentru măcinarea minereului, în perioada anului când pe valea Roșiei debitul apei era insuficient pentru șteampuri, se deschidea stăvilarul unui lac (tău) artificial. Roșia Montană a
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
cunoscut datorită amenajărilor piscicole realizate aici și nu în ultimul rând pentru podul turcesc, monument istoric și de arhitectură datat din secolele al XV-lea - al XVIIlea, construit peste râul Cigher. În Seleuș există clădiri monumente de arhitectură, din care amintim biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată în 1726, din lemn, sfințită în 1745 și reconstruită, din cărămidă, în anul 1870. Aflată la întretăierea unor importante drumuri comerciale, localitatea se dezvoltă puternic în secolul XVIII. În secolele XVIII - XIX se
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
Bârstănești), care obțineau venituri bune din comercializarea fructelor, în principal pe piața din orașul Turda. Acum cele mai multe dintre aceste livezi sunt îmbatrânite, de altfel ca și majoritatea locuitorilor. Pantea Eugen, cântăreț mai apoi cantor la biserică, născut prin 1910, își amintește că prin anii 1920 toate casele erau acoperite cu paie, numai casa popii era acoperită cu țiglă. Tot el vorbește de amintirea bunicii sale care zicea că pe când era ea mică, adică pe la 1850, apa văii mergea prin iarbă, păraile
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
cele de mesteacăn, afirmă localnicii, sunt adevărate delicatese pentru oile care tocmai au început să fete. După ce de-a lungul zecilor de ani unele case și gospodării au dispărut din varii motive, astăzi se mai pot vedea frasini bătrâni care amintesc că în acel spațiu a existat cândva o locuință. Oamenii văii erau buni păstrători ai tradiției. Datinile și obiceiurile folclorice străvechi se îmbinau în mod fericit cu cele religioase, fapt ce reiese cel mai bine din obiceiurile de Crăciun și
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
hotarele moșiilor și dreptul la zeciuială. În vechile hrisoave medievale apar sporadic și mențiuni privitoare la comuna Stremț: Între anii 1333-1337 Stremțul apare în registrele dijmale papale sub denumirea de Kyod, Kyud sau Hejud corespondentul maghiar al toponimului Nucet. Sunt amintiți aici preoții Domenic și Nicolae care plăteau 53 și respectiv 40 de dinari, sumă aproape egală cu cea plătită de preoții din Teiuș. În anul 1437 în Transivania a avut loc o răscoala antifeudală, unul din lideri fiind Benedict Gazda
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
În urma asediului cetatea a fost cucerită și răsculații pedepsiți. Într-un registru datând din anul 1461 sunt înșiruite o seamă de comune aparținând județului Alba care plăteau un impozit anumit numit cincizecimea-quinquagesima, impozit perceput doar de la populația românească iobagă. Comunele amintite în respectivul registru erau locuite deci în majoritate de români care își achitau datoriile față de statul maghiar prin perceptorii regali. Între comunele care plăteau cincizecimea sunt amintite și Dyodul (Stremțul) și Dyomalul (Geomalul). Astfel domeniul Geoagiu se întindea în acea
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
un impozit anumit numit cincizecimea-quinquagesima, impozit perceput doar de la populația românească iobagă. Comunele amintite în respectivul registru erau locuite deci în majoritate de români care își achitau datoriile față de statul maghiar prin perceptorii regali. Între comunele care plăteau cincizecimea sunt amintite și Dyodul (Stremțul) și Dyomalul (Geomalul). Astfel domeniul Geoagiu se întindea în acea perioadă pe toată valea Stremțului până în vatra Mureșului, cuprinzând și proprietăți care astăzi aparțin administrativ de municipiul Aiud. Cele trei documente prezentate în cele ce urmează atestă
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Într-un alt document, emis de către Ștefan, ducele Transilvaniei, aflând că acesta a dăruit comitelui Andrei de Geoagiu pământul, “numit kend”, (vechea denumire a satului Uifalău, încorporat în comuna Rădești) aflată lângă pământul zis Tinod al comitelui Andrei. Tinodul este amintit de asemenea în anul 1349, al voievodului Transilvaniei Petru. După ce în jurul anului 1440, ultimul urmaș în line bărbătească al nobililor de Geoagiu, Mihail, fiul lui Ladislau de Geoagiu, moare, Vladislav regele Ungariei face donați lui Iancu de Hunedoara cetatea Diodului
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
anul 1521. Iczkovits Emma susține, citind documentele din capitlul de Alba Iulia, că Tinodul se afla între Gârbova și Aiud. Între aceste localități, se află ruinele unei biserici de piatră de la sfârșitul sec.al XIII-lea, unde la 1334, este amintit ca slujind preotul Simion. Astăzi Tinodul este o localitate dispărută, Cetatea Geoagiului avea o poziție strategică apărată de zona muntoasă a Munților Trascăului, cu posibilitate de acces direct doar dinspre valea Stremțului, prin Teiuș, sau Cetea sau din N-V
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
de către localnici „Șaua lui Mihai”. Nemulțumirile țăranilor iobagi români din Ardeal aveau să izbucnească cu furie cu ocazia răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784-1785. La aceasta au participat și locuitori ai satelor de pe valea Geoagiului. Satul Stremț este amintit în documentele vremii și pentru conflictul care a avut loc în luna noiembrie a anului 1782 cu nobilul local Zeyk, în urma căruia 10 săteni sunt arestați și anchetați de jandarmi, fiind tratați ca dușmani. Documentul amintește de solidaritatea majorității sătenilor
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Geoagiului. Satul Stremț este amintit în documentele vremii și pentru conflictul care a avut loc în luna noiembrie a anului 1782 cu nobilul local Zeyk, în urma căruia 10 săteni sunt arestați și anchetați de jandarmi, fiind tratați ca dușmani. Documentul amintește de solidaritatea majorității sătenilor cu cei anchetați, faptul că aceștia așteptau un răspuns la demersurile făcute la forurile din Sibiu, răspuns care întârzia să sosească. Împăratul a ordonat reprimarea răscoalei ceea ce s-a și întâmplat în luna decembrie, iar Horea
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
de comunitatea românească căreia i-a rămas vechea biserică. În localitate există și două cimitire, unul romano - catolic, maghiar și unul ortodox, comun pentru sârbi și români. În acesta din urmă, epitafurile sunt scrise de multe ori în ambele limbi, amintind astfel de trecutul comun al celor două etnii atât în plan bisericesc cât și familial. În anul 1762 Turnu era un înfloritor târg al comitatului Cenad de el aparținând ca filiale ale parohiei romano - catolice și târgurile Bătania și Pecica
Turnu, Arad () [Corola-website/Science/300309_a_301638]
-
fie de o nouă fortificație. Cetatea medievală apare în documente mult mai târziu (în 1479) și nu e sigur legată de punctul ,Cetate’’. Aici, în schimb, la poalele înălțimilor, este descoperită ruina bisericii ortodoxe din sec. XIV-XV a satului ,Varadi’’, amintit mai sus. Este important de observat că și noua biserică ortodoxă, de lemn (ulterior construită din zid), a fost ridicată în apropierea acestui sit, ocupat acum parțial de ,Cimitirul Bisericii’’. Axa principală a satului (pe care în ultima perioadă s-
Vărădia de Mureș, Arad () [Corola-website/Science/300311_a_301640]
-
sec. X). În aceste părți s-a ținut și un "târg de fete" asemănător celui de pe Muntele Găina. Obiceiul a dispărut încă înainte de 1835, probabil odată cu mutarea comunei pe actualul său loc. Câteva dintre localitățile Țării Zărandului merită să fie amintite pentru bogățiile lor istorice speciale. Crișan - satul natal, comuna Ribița, cu casa memorială reconstruită și bustul lui Crișan, conducător important al răscoalei de la 1784. În sat se găsește și mănăstirea ortodoxă Crișan, din sec. al XIV-lea. Casa memorială se
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
oraș în anul 1995. Arad are suprafață de 9,000 hectare, incluzând - în partea de vest - ruinile Țel Aradului și Parcul Arad. În partea de sud se află zona industrială. Orașul își trage numele de la localitatea Arad din Canaanul biblic, amintită în Cartea Numeri 21,1 La 8 kilometri vest de de orașul cel nou au fost descoperite ruine antice, Țel Arad, provenind de la o așezare canaaneană de acum 5,000 ani și din epoca israelita de acum circa 3,000
Arad, Israel () [Corola-website/Science/301505_a_302834]
-
o săruta sau măcar să îi zâmbească. La un anumit moment, Gladys a anunțat că a cumpărat o casă pentru ea și fiica sa, dar după câteva luni după ce s-au mutat acolo, a avut o cădere psihică. Monroe și-o amintește pe Gladys ca "țipând și râzând" când a fost internată cu forța în spitalul de boli mentale din Norwalk, California, același spital în care mama lui Gladys, Della a murit în august 1927. Tatăl lui Gladys, Otis, a murit de
Marilyn Monroe () [Corola-website/Science/301492_a_302821]
-
continue cariera. Prietenii au afirmat că DiMaggio a devenit foarte posesiv și că o persecuta pe Monroe în timp ce aceasta se depărta din ce în ce mai mult dorințele lui. După filmarea celebrei scene cu ridicatul fustei din "The Seven Year Itch", Billy Wilder își amintește de privirea "stupefiată" ce se putea citi pe fața lui DiMaggio în timp ce privea împreună cu fanii și figuranții. Tom Ewell a declarat pentru "Louisville Courier-Journal" la câțiva ani mai târziu că Wilder inventase toată scena ca aerul care venea de la aerisirea
Marilyn Monroe () [Corola-website/Science/301492_a_302821]
-
ridice rochia până peste cap. Richard Ben Cramer, biograful lui DiMaggio, a afirmat că Joe a fost atât de "scârbit" de "ușurința" lui Marilyn încât a început să o abuzeze. Tipul de la machiaj al lui Merilyn, Allan "Whitey" Snyder, își amintește că a apărut cu brațul învinețit. În 24 octombrie, la 274 zile de la căsătorie, ea a depus actele pentru divorț, iar ca motiv era declarat "cruditatea mentală". Monroe și DiMaggio și-au reluat relația după divorțul ei de Arthur Miller
Marilyn Monroe () [Corola-website/Science/301492_a_302821]
-
cele mai apropiate prietene a lui Anne Boleyn și, mai apoi, lidera grupului de femei care așteptau a fi pețite (în engleză, "ladies-in-waiting"). Wyatt însuși s-a îndrăgostit de tânăra Anne Boleyn cândva pe la începutul anilor 1520. Nepotul său își amintea cum bunicul său văzuse "acea nouă frumusețe" la revenirea sa din Franța în iarna anului 1522. Wyatt a scris mai multe poeme de dragoste dedicate special Annei, devenind unul din nenumărații săi însoțitori. Mai târziu cei doi au fost subiect
Sir Thomas Wyatt () [Corola-website/Science/301523_a_302852]
-
triburi înrudite", ca argument aducându-se sensul „înrudit", pe care termenul "bajanaq/bajinaq" îl are în limbile turcice. Potrivit unei alte ipoteze etnonimul ar fi însemnat „pădurean”. Istoricul ungar György Györffy a evidențiat faptul că mai mulți codri din Europa de est amintesc, prin numele lor, de acest popor: i erau descriși în De administrando imperio, lucrare a împăratului Constantin al VII-lea Porfirogenetul, ca „populație nomadă, care se deplasa în funcție de ploi și de locurile de pășunat” și că „erau bogați” de pe urma controlului
Pecenegi () [Corola-website/Science/301528_a_302857]
-
la sute de metri înălțime. Aflat la bordul lui "Vanguard", la ora opt Nelson este rănit la frunte. Cade pe punte, cu o bucată de piele ce-i atârnă peste ochiul bun. Crezându-se rănit de moarte strigă " Sunt ucis! Amintiți-i soției mele de mine!". Examinat de un chirurg, descoperă că este doar o rană ușoară și este bandajat în mod sumar. Atacul prin surprindere condus de Nelson, a făcut ca dintre 13 nave franceze, 11 să ajungă pe fundul
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
de valuri de căldură și sete, i se dă să bea limonadă și vin amestecat cu apă. Cere de mai multe ori să-l vadă pe Hardy, care supraveghea lupta pe puntea superioară și îi cere lui Beatty să-l amintească Emmei, fiicei sale și prietenilor săi. Hardy vine sub punte să-l vadă pe Nelson, doar la 14.30 și-l informează că mai multe nave inamice s-au predat. Nelson îi spune că este sigur că va muri și
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
posesiunile sale Emmei. În acest moment, cu Nelson se află capelanul Alexander Scott, ofițerul Walter Burke, stewardul lui Nelson, Chevalier și Beatty. Temându-se că sosește o furtună, îl instruiește pe Hardy să se asigure de ancorajul navei. După ce îi amintește lui Hardy "să aibă grijă de săraca Lady Hamilton", Nelson îi spune "sărută-mă, Hardy" Beatty notează cum Hardy îngenunchează și îl sărută pe Nelson pe obraz. Apoi după un minut sau două, îl sărută din nou pe frunte. Nelson
Horatio Nelson () [Corola-website/Science/301513_a_302842]
-
marchează începuturile Muzeului Banatului. Printre scopurile de atunci ale Societății consemnăm cercetarea trecutului istoric, înființarea unui muzeu de istorie și arheologie și inițierea unor săpături arheologice. Primele obiecte muzeale provin din donații, descoperiri arheologice întâmplătoare și achiziții. Se cuvine să amintim marea donație de antichități din 1873 a generalului Anton Scudier constând în mai multe monumente epigrafice și sculpturale romane și feudale, provenind de la Titel (astăzi Iugoslavia). Monumente romane au fost aduse și din Banat (Caransebeș, Orșova etc.). De-a lungul
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]