64,416 matches
-
engleză: "Earthborn") este ultimul roman din Saga " Întoarcerea acasă" de Orson Scott Card, o prezentare SF a primelor sute de ani din Cartea lui Mormon. Spre deosebire de precedentele patru romane, a căror acțiune avea continuitate și care conțineau același grup de personaje, această carte face un salt de cinci sute de ani în viitor și prezintă o perioadă în care singurul supraviețuitor al pelerinilor inițiali este Shedemei, grație costumului care-i prelungește viața și a numeroaselor perioade petrecute în stare de animație
Născuți pe Pământ () [Corola-website/Science/331258_a_332587]
-
în care Lon Chaney, Jr. a preluat rolul Monstrului iar Lugosi a reapărut ca Ygor), "Frankenstein contra Omul-Lup" (1943) (în care Lugosi va interpreta rolul Monstrului); în timp ce Karloff va juca din nou în franciza "Frankenstein" dar în rolul unui alt personaj: în 1944 în "Casa lui Frankenstein". Karloff nu a mai apărut în rolul Monstrului până la un episod din serialul de televiziune "" din anii 1960.
Fiul lui Frankenstein () [Corola-website/Science/331288_a_332617]
-
(n. 19 iulie 1883 - d. 11 septembrie 1972) a fost un animator, inventator, regizor de film și producător american. Fleischer a fost un pionier al dezvoltării desenelor animate și a servit ca director al Fleischer Studios. A creat personaje precum Popeye, Superman și Betty Boop și a fost responsabil pentru o serie de inovații tehnologice. Născut într-o familie de evrei din Cracovia, la acea vreme parte a Austro-Ungariei, a fost al doilea din cei șase copii ai croitorului
Max Fleischer () [Corola-website/Science/331303_a_332632]
-
scene filmate. La începutul erei sonore Fleischer a produs numeroase filme animate avansate și sofisticate. Câteva dintre aceste filme conțineau coloane sonore cu interpreți celebri de jazz cum ar fi Louis Armstrong realizate prin tehnică rotoscopiei. Utilizarea lui Fleischer de personaje de culoare era adesea considerată stereotipica și denigratoare.
Max Fleischer () [Corola-website/Science/331303_a_332632]
-
mici dimensiuni, realizate de Gheorghe Tattarescu în stil neoclasic, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cca. 1863-1864) prin intermediul cărora se realizează o trecere subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate de Tattarescu, deschidem calea vizitatorului spre portretele anonime de boieri. Acestea amintesc, prin costume și chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiția tablourilor votive ale diferiților ctitori de biserici. Lucrările realizate spre
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
mari dimensiuni în stil baroc, Ludovic al XIV-lea, Boulle, Rococo, ornamentate cu motive caracteristice acestor stiluri, create de celebrii orologieri francezi, austrieci, olandezi, din secolul XVIII. În același context sunt expuse și ceasuri de șeminee cu postamentele surmontate de personaje mitologice sau scene idilice, pendulele portic, unele dintre acestea prevăzute cu mecanisme muzicale. Menționăm o astfel de piesă realizată în Austria la începutul secolului al XIX-lea, cu mecanism muzical în funcțiune care are pe cadran inscripționat numele comanditarului: Fried
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
Ilarion Șuhan, Ion Cârdei, Eugen Maximovici, Ion Grigore, Virgil Neamțu etc. De asemenea, secția de artă se bucură de evenimentele prilejuite de găzduirea unor expoziții itinerante. Una din expoziții a fost cea în care au fost reprezentate în ceară bisericească personaje mitice, religioase și personaje din filme, aduse de la Sankt Petersburg. Figuri precum Moise, Buddha, personajele din trilogiile "„Stăpânul inelelor”" și "„Harry Potter”" au încântat privirile vizitatorilor. Piesa de rezistență a expoziției a fost reprezentarea în mărime naturală a tabloului "„Cina
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
Eugen Maximovici, Ion Grigore, Virgil Neamțu etc. De asemenea, secția de artă se bucură de evenimentele prilejuite de găzduirea unor expoziții itinerante. Una din expoziții a fost cea în care au fost reprezentate în ceară bisericească personaje mitice, religioase și personaje din filme, aduse de la Sankt Petersburg. Figuri precum Moise, Buddha, personajele din trilogiile "„Stăpânul inelelor”" și "„Harry Potter”" au încântat privirile vizitatorilor. Piesa de rezistență a expoziției a fost reprezentarea în mărime naturală a tabloului "„Cina cea de Taină”". Pictura
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
artă se bucură de evenimentele prilejuite de găzduirea unor expoziții itinerante. Una din expoziții a fost cea în care au fost reprezentate în ceară bisericească personaje mitice, religioase și personaje din filme, aduse de la Sankt Petersburg. Figuri precum Moise, Buddha, personajele din trilogiile "„Stăpânul inelelor”" și "„Harry Potter”" au încântat privirile vizitatorilor. Piesa de rezistență a expoziției a fost reprezentarea în mărime naturală a tabloului "„Cina cea de Taină”". Pictura originală împodobește unul din pereții Bisericii "Santa Maria delle Grazie" din
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
uz casnic, podoabe aparținând diferitelor epoci istorice. Camera cea mai vizitată a muzeului este Sala Tronului unde s-a încercat refacerea sălii tronului din Cetatea de Scaun a Moldovei, aflată în zona de la etaj care a fost distrusă din vechime. Personajele reprezentate în această cameră sunt: Ștefan cel Mare, Maria Voichița (a treia soție a domnitorului), Bogdan al III-lea cel Orb, fiu și urmașul său la tronul Moldovei, precum și o serie de dregători. Momentul prezentat aici este cel al împroprietăririi
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
al III-lea cel Orb, fiu și urmașul său la tronul Moldovei, precum și o serie de dregători. Momentul prezentat aici este cel al împroprietăririi unor răzeși ca semn de recunoaștere pentru vitejia arătată în lupte. Hainele și podoabele purtate de personaje sunt lucrate manual, respectând straiele originale. Pentru a apropia manechinele de personajele pe care le reprezintă s-a folosit păr natural, iar pentru ochi proteze oculare. Corpul acestora este realizat din fibră de sticlă. Întregul ansamblu a fost deschis publicului
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
precum și o serie de dregători. Momentul prezentat aici este cel al împroprietăririi unor răzeși ca semn de recunoaștere pentru vitejia arătată în lupte. Hainele și podoabele purtate de personaje sunt lucrate manual, respectând straiele originale. Pentru a apropia manechinele de personajele pe care le reprezintă s-a folosit păr natural, iar pentru ochi proteze oculare. Corpul acestora este realizat din fibră de sticlă. Întregul ansamblu a fost deschis publicului vizitator în anul 1980, atunci când a avut loc reinaugurarea Muzeului de Istorie
Muzeul Bucovinei () [Corola-website/Science/331377_a_332706]
-
de demult, în care războinicii cunoșteau glife cu ajutorul cărora putea lupta împotriva demonilor, dar care sunt demult pierdute. Singura lor speranță este sosirea Izbăvitorului, cel despre care se crede că va salva omenirea de miezingi. Romanul urmărește poveștile a trei personaje, ale căror destine se vor împleti la sfârșit. În urma unui atac al miezingilor, tânărul Arlen își pierde mama și o soră. Furios pe lașitatea tatălui său, care n-a avut curajul să înfrunte demonii, tânărul fuge de acasă. Cunoscător al
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]
-
-i învingă pe miezingi, ceea ce atrage admirația mulțimii față de Arlen, pe care-l consideră Izbăvitorul din legende. Iosua S. Hill de la "Fantasy Book Review" crede că "" „este mai mult decât un simplu roman care te face să-ți pese de personaje și de ceea ce se va întâmpla, este un roman care are șansa de a deveni începutul unei serii clasice”. Deși găsește unele minusuri, în special folosirea unor stereotipii ale operelor fantasy, Tammy Moore de la "SF Site" declară că „merită cu
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]
-
și pare pregătit să devină o bornă în seriile fantasy epice”. Justin Landon laudă proza lui Brett: „curge natural, iar scenele de acțiune nu par forțate. Lumea sa și sistemul magic sunt bine construite, aflându-se într-un antagonism armonios. Personajele sunt bine creionate, determinând cititorul să se teamă pentru ele, pentru ca în clipa următoare să le aclame. [...] Singura mea plângere în legătură cu romanul este că, atunci când ajungi la final, ai impresia că ai citit un prolog lung”.
Omul pictat () [Corola-website/Science/334029_a_335358]
-
un roman scris de Duiliu Zamfirescu și publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 în revista bucureșteană "Convorbiri literare" și în volum în 1907 de către Editura Alcalay din București. Romanul continuă activitatea principalelor personaje din "Viața la țară" (1894-1895), fiind cel de-al doilea volum din ciclul "Romanul Comăneștenilor" ce mai cuprinde încă alte trei volume: "În război" (publicat în foileton în 1897-1898 și în volum în 1901), "Îndreptări" (publicat în foileton în 1901-1902
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
În august 1911, după apariția volumului "Anna", ciclul întreg de cinci romane a fost denumit "Romanul Comăneștenilor". "Tănase Scatiu" are dimensiuni reduse, fiind un supliment al romanului " Viața la țară", împreună cu care formează o unitate epică. Acțiunea se concentrează în jurul personajului titular, incult, bădăran și violent, ce-i întruchipează pe arendașii îmbogățiți care dobândesc o tot mai mare influență în politica românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și se strecoară brutal în clasa boierească. Primele două romane ale Ciclului Comăneștenilor
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
obiecțiile făcute de critici că i-ar lipsi dramatismul l-au determinat pe Duiliu Zamfirescu să scrie o continuare în care să prezinte evenimentele ce au succedat celor din primul roman. Ideea scrierii unui roman care să urmărească viața unor personaje din "Viața la țară" îi venise autorului mai demult, el scriindu-i de la Bruxelles la 2/14 ianuarie 1893 lui Titu Maiorescu că „e probabil că voiu face, cu protagoniștii din romanul de acum, "Viața la Țeară", un al doilea
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
în practică a intenției a fost amânată însă până la finalizarea publicării romanului " Viața la țară" în revista "Convorbiri literare". Zamfirescu împărtășea rezervele criticilor cu privire la nefinalizarea unor acțiuni secundare (printre care și revolta țăranilor) și la tratarea prea sumară a unor personaje interesante, afirmând într-o scrisoare din 9/21 iunie 1895 că-și dorește să corecteze aceste lipsuri și să dezvolte subiectul cărții într-o continuare căreia îi schimbase numele din "Viața la oraș" în "Tănase Scatiu", în care urma să
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
din "Viața la oraș" în "Tănase Scatiu", în care urma să prezinte viața Tincuței cu Tănase Scatiu și pe un plan secundar relația ei cu Mihai Comăneșteanu, precum și într-o a doua continuare intitulată " Poetul" (sau "Un poet") în care personajul principal urma să fie tânărul Mihai Comăneșteanu, îndrumat în viață de învățăturile primite în copilărie de la baciul Micu.<ref name="Bucuța 1/1936 96-98">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Romanul "Tănase Scatiu" a fost scris în 1895 la Roma, unde autorul îndeplinea funcția de secretar al Legației Române. Scrierea urma să poarte inițial titlul " Viața la oraș", dar autorul a decis să-l schimbe pentru a plasa atenția asupra personajului principal. Zamfirescu scria cu pasiune prin septembrie 1895, având scrise în acea vreme 80 de pagini îndesate; conflictul dintre țărani și arendași urma să se finalizeze în noul roman, iar autorul afirma că el îi vedea pe țărani interesanți doar
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
nu are sentimentul apartenenței față de pământ și îi exploatează pe țărani pentru a obține cât mai mult profit. Scriitorul credea în rolul istoric al boierimii autohtone, care a păstrat și transmis urmașilor cele mai înalte virtuți morale ale neamului românesc. Personajele romanului întruchipează astfel de principii morale: Dinu Murguleț este boierul vechi, dușman al reformelor sociale, în timp ce Tănase Scatiu este sluga parvenită prin lăcomie și hoție, un intrus care tulbură armonia socială. Satirizarea arendașului parvenit este „serioasă și justificată pe deplin
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
fostul arendaș Tănase Scatiu, urmărit în relațiile cu cei din jurul său. Dacă "Viața la țară" este o frescă a societății românești contemporane, romanul următor realizează portretul arendașului îmbogățit, al parvenitului care urcă pe scara socială, dobândind funcții în conducerea statului. Personajul are parte de un portret psihologic îngroșat, fiind caricaturizat de autor care disprețuia această clasă socială. El este ambițios și harnic, dar incult, bădăran și meschin. Mitocănia sa iese permanent la iveală, deoarece personajul nu știe cum să poarte în
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
socială, dobândind funcții în conducerea statului. Personajul are parte de un portret psihologic îngroșat, fiind caricaturizat de autor care disprețuia această clasă socială. El este ambițios și harnic, dar incult, bădăran și meschin. Mitocănia sa iese permanent la iveală, deoarece personajul nu știe cum să poarte în mediul social înalt în care a pătruns ca urmare a îmbogățirii sale. Lipsa lui de cultură se relevă prin limbajul vulgar pe care îl folosește; el își dă seama de lipsurile sale, iar complexul
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
care îl folosește; el își dă seama de lipsurile sale, iar complexul de inferioritate creat de originea sa umilă și de lipsa lui de cultură îl face să se comporte tiranic în relațiile cu soția și cu socrul său. Alte personaje secundare (Nichitachi, Bănică, Haim) completează imaginea unei societăți populate de ariviști lacomi și lipsiți de scrupule. Tănase Scatiu se remarcă prin vitalitatea rudimentară evidențiată în momentele de mânie, în dansul chindiei de la zaiafetul organizat cu ocazia primirii ministrului sau în
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]