62,624 matches
-
că este irezistibilă sexului opus. Am creat pentru femei așa cum și-ar dori bărbații să le vadă îmbrăcate. Femeia rafinată, cu stil, de o eleganță sobră, decentă și, totuși, îndrăzneață. Și nu în ultimul rând a fost muzica live, muzica de dragoste care a dat sens colecției mele...”. (Foto: Sebastian Oros) Arte, orientat spre un demers cultural constructiv și formativ. Primul eveniment, deja aplaudat, a fost un spectacol de music-hall, nimic mai potrivit în această primăvară, când sărbătorim ziua internațională
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
coregrafice. Suportul melodic al partiturilor a aparținut unor compozitori precum Gioachino Rossini, Carl Zeller, D. M. Rodriguez, Mitică Lupu, asigurând spectacolului vivacitate și tremollo interior. Un adevărat foc de artificii, din care a răzbătut talentul omului de teatru și de muzică Mitică Lupu, generozitatea și naturalețea profesorului în a amplifica harul tinerilor actori. Alături, ca întotdeauna, i-au susținut proiectele și i-au asigurat împlinirea lor poeta Carmen Aldea Vlad și actorul Florin Pretorian. Împreună au putut revigora acest gen al
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
Alături, ca întotdeauna, i-au susținut proiectele și i-au asigurat împlinirea lor poeta Carmen Aldea Vlad și actorul Florin Pretorian. Împreună au putut revigora acest gen al music-hall-ului, uitat pe nedrept, un elixir al bunei dispoziții, ce reunește scheciuri, muzică (șansonete, tango-uri, romanțe, canțonete), efecte de lumină și coregrafie. Unicitatea spectacolui, tentă sine qua non a oricărei creații, a scos la iveală jocul de scenă al tinerilor artiști, studenții anilor I, II, III, specializările Arta Spectacolui, Actorie și Coregrafie, precum și
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
Chicioroagă. De la pupitrul regiei muzicale și-a asumat cu responsabilitate partitura armonioasă a spectacolului studentul masterand din anul II, Eugen Drăgan, specializarea Arta Educației muzicale. Aflat mereu în consonanță cu evenimentele muzicale, fie de la nivelul formației muzicale în care activează, Muzica militară a Forțelor Navale, fie de la cel al studiilor masterale, Eugen Drăgan a dat dovadă de talent și instruire muzicală, fiind o speranță pentru onoranta profesiune. Corpul performant al cadrelor didactice, care a condus în seara de 31 martie, dar
PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc by Ruxandra MIREA () [Corola-website/Journalistic/83472_a_84797]
-
în compania Orchestrei Naționale Radio și a Corului Academic Radio, aflate sub bagheta lui Tiberiu Soare. Încă de la început se poate afirma cu certitudine că această lucrare a lui Bach se înscrie printre capodoperele vocal-simfonice de tip religios din istoria muzicii, reflectând o anumită concepție a barocului muzical privind sacralitatea. Partitura este încărcată de simboluri sacre, folosind într-o derulare excelent gândită părțile importante ale messei catolice din biserică. La 27 iulie 1733 Bach a înaintat curții regale poloneze și electorale
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]
-
concepție a barocului muzical privind sacralitatea. Partitura este încărcată de simboluri sacre, folosind într-o derulare excelent gândită părțile importante ale messei catolice din biserică. La 27 iulie 1733 Bach a înaintat curții regale poloneze și electorale saxone din Dresda, muzica unei messe pe care tocmai o terminase în calitate de maestru al capelei curții. Timp de zece ani cât a fost cantor la Leipzig, Bach s-a dedicat muzicii sacre. Această messă a fost compusă ca o missa brevis în timpul
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]
-
Bach a înaintat curții regale poloneze și electorale saxone din Dresda, muzica unei messe pe care tocmai o terminase în calitate de maestru al capelei curții. Timp de zece ani cât a fost cantor la Leipzig, Bach s-a dedicat muzicii sacre. Această messă a fost compusă ca o missa brevis în timpul doliului național în urma decesului regelui Poloniei, August al II-lea. Între 1747 și 1748, Bach a lărgit „Missa brevis” compusă din Kyrie și Gloria, adăugându-i părțile Credo, Sanctus
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]
-
o mare bucurie în țară, fiind prima într-o competiție care polariza atenția tuturor. Dar anii au trecut și, după 1990, tot felul de oameni care nici nu se născuseră pe vremea aceea sau care nu au legătură cu fenomenul muzicii ușoare au început să emită păreri absurde, să publice inepții, pe linia celor care legau tot ce a fost înainte de 1989 de intervențiile Securității, ale conducerii superioare de partid, anulând cu bună știință tot ce s- a realizat bun în
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
de pe toate continentele, până și din Japonia, sute de concurenți, că juriile au fost mereu internaționale și că, de pildă, n-a triumfat niciodată un reprezentant al unei țări socialiste, deși unii chiar ar fi meritat. Lui Ceaușescu îi plăcea muzica populară, cu siguranță se uita și la “Cerbul de aur”; de aici însă până la a ștampila un festival minunat, care ne-a înseninat acele zile, categorisindu-l drept “ideea unui dictator” e o cale lungă, Ceaușescu avea el alte
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
siguranță se uita și la “Cerbul de aur”; de aici însă până la a ștampila un festival minunat, care ne-a înseninat acele zile, categorisindu-l drept “ideea unui dictator” e o cale lungă, Ceaușescu avea el alte “idei”, nu muzica ușoară îl preocupa... Inițiativa a fost, în primul rând, a lui Tudor Vornicu, susținut de conducerea din acei ani a TVR (Ioan Grigorescu, Octavian Paler, ș.a.), festivalul reprezentând, așa cum Luminița Dobrescu însăși recunoaște, “o deschidere formi- dabilă și neobișnuită către
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
i-o fi luat un interviu și noi nu știm! Dacă era într-adevăr așa (oricum, între “a dori”, ca orice român, și a “interveni direct” e cale tare lungă), de ce n-a făcut-o pentru marile vedete, floarea muzicii noastre ușoare, care au reprezentat țara noastră în competiție și au evoluat remarcabil: Margareta Pâslaru, Dan Spătaru, Anca Agemolu, Anda Călugăreanu, Angela Similea, Corina Chiriac, Dorin Anastasiu, Mihaela Mihai? Culmea este că martori oculari, cum ar fi regretații George Grigoriu
Primul nostru "Cerb de aur" (VI) by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83469_a_84794]
-
după ani de așteptare, unul dintre cele mai importante proiecte muzicale și să lucreze din nou cu unul dintre primii textieri ai formației Phoenix, însă a atras atenția că lucrarea “Meșterul Manole” nu are nimic de-a face cu Phoenix MUZICĂ, FOLK și POEZIE. Timp de trei zile, Sibiul a fost gazda Festivalului Național de Muzică Folk și Poezie, eveniment aflat la cea de-a IX-a ediție. Printre invitați s-au numărat cantautorii Raluca Cismaru, Marius Bațu (Poesis), Mircea Baniciu
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
nou cu unul dintre primii textieri ai formației Phoenix, însă a atras atenția că lucrarea “Meșterul Manole” nu are nimic de-a face cu Phoenix MUZICĂ, FOLK și POEZIE. Timp de trei zile, Sibiul a fost gazda Festivalului Național de Muzică Folk și Poezie, eveniment aflat la cea de-a IX-a ediție. Printre invitați s-au numărat cantautorii Raluca Cismaru, Marius Bațu (Poesis), Mircea Baniciu, Fox Studis - soții Tatiana și Marius Ojog, Mircea Florian, Alina Manole, Ada Milea, Mircea Vintilă
Spectacole by Dan CHIRIAC [Corola-website/Journalistic/83470_a_84795]
-
în soluțiile regizorale, de scenografie, coregrafie și lighting design. Stephen Barlow pune în prim plan ironia dorită de compozitor, concentrând acțiunea operei într-o multitudine de acțiuni, atitudini, gesturi care nu fac decât să Martin Fülöp adâncească această prăpastie între muzica - foarte melodioasă, romantică, dorind de fericire - și acțiunea operei - lipsită de curăția dragostei, diformă (în sensul literal al cuvântului), sărăcită de sentimentele nobile. Scenograful Yannis Thavoris încadrează toate acestea în decorul douăzecist, astfel că în loc de palatul Ducelui vom avea un
Chicago Post by Norela Liviana COSTEA () [Corola-website/Journalistic/83476_a_84801]
-
Chicago locul ideal pentru contrabanda cu alcool și inevitabil pentru prostituție și crime comandate. Acest context justifică alegerea regizorului pentru opera Rigoletto. În coregrafia semnată Victoria Newlyn este interesant de observat dansul de cabaret cu mișcările și costumele specifice, sincronizat muzicii lui Verdi. Pe lângă acesta, mișcările soliștilor și ale corului sunt naturale, nu ies în evidență tocmai prin „normalul” care le caracterizează, la fel ca luminile - masterizate de Warren Letton -, care nu fac decât să evidențieze unele aspecte, lăsând altele
Chicago Post by Norela Liviana COSTEA () [Corola-website/Journalistic/83476_a_84801]
-
Viorica Cortez, Virginia Zeani, Lucia Stănescu, Ileana Cotrubaș, au intrat de multă vreme în memoria artei scenei muzicale internaționale. Însă o carte/ eveniment, de peste 600 de pagini, publicată recent de Ileana Ursu la Editura Muzicală (2013), sub titlul Diva imperiului muzicii, consacrată sopranei Iolanda Mărculescu și epocii sale, cu greu poate trece neobservată în peisajul atât de colorat, diversificat, inundat de teze de doctorat al muzicologiei contemporane autohtone. Fosta redactor la Radiodifuziunea Română, stabilită de peste un deceniu și jumătate în Canada
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
ei soț, istoricul Adolf Armbruster, intitulată Enciclopedia unei cariere (1994) ce poate fi luată ca termen de comparație, însă deficitară în analizele muzicale. Citiți, de pildă, comentariile înregistrării operei Don Pasquale de Donizetti (din Capitolul 11 al cărții Diva imperiului muzicii) și veți aprecia ușor virtuțile profesionale ale Ileanei Ursu în investigarea riguroasă a tălmăcirii unei partituri muzicale clasice, de o manieră singulară. Poate că și studiile de canto din tinerețe ale autoarei și-au spus răspicat cuvântul în depistarea “secretelor
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
artistică și pedagogică în vederea așezării în panteonul artei lirice universale, Iolanda Mărculescu nu a murit! Moștenirea ei artistică, întreprinsă admirabil în paginile cărții Ileanei Ursu, reprezintă “pașaportul” de rezistență peste timp a numelui Iolanda Mărculescu în Cartea de aur a muzicii românești. N.R. Volumul de față a primit Premiul UCMR pentri istoriografie pe anul 2013
Monografia unei "Dive" a scenei lirice românești by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83489_a_84814]
-
Amelia SCORȚARU În ultima vreme, Dinu Maxer s-a împărțit între activitatea de prezen- tator, compozitor și interpret. Cel mai recent proiect al său, muzical și coregrafic în egală măsură, destinat cluburilor și even- imentelor speciale, combină în mod ingenios muzica de club cu ritmurile orientale autentice. Este vorba de un show de aproape o oră cu numeroase elemente de mare atractivitate: light show (costume cu aripi orientale luminate - 30 m. de leduri); quick change person (schimbări rapide de costume); fire
Faraonul by Amelia SCORȚARU () [Corola-website/Journalistic/83477_a_84802]
-
duete cu Dinu Maxer. Prima piesă din spectacol, “Egypto style”, este compusă de Dinu Maxer și Mr. Teen, în varianta ei TV incluzând un fragment din cunoscuta piesă orientală “Fekerny”, a cântăreței Haifa Wehbe. A două melodie, “Lights”, este semnată, muzică și text, de Dinu Maxer. Este un proiect extrem de interesant și original, captând în mod special în plan vizual (piramide, elemente acrobatice), pe care posturile de televiziune l-au promovat intens.
Faraonul by Amelia SCORȚARU () [Corola-website/Journalistic/83477_a_84802]
-
fără de vise și de povești, de aceea m-am bucurat să aud că încă de la primele acorduri orchestrei “îi e tot mai bine”, că primul tablou îmi dă o senzație reconfortantă de deja-vù - Unora le place jazz-ul - și că muzica lui Verdi și personajele libretului lui Piave care au văzut lumina rampei sub bolta aurită a Teatrului La Fenice în 1851 pot căpăta o viață nouă în 2014, undeva pe malurile Dâmboviței, tot într-o atmosferă de “care pe care
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
tehnico-artistică, excelent prilej de etalare a calităților indiscutabile ale interpreților din seara la care mă refer. Și am mai remarcat ceva extrem de rar întâlnit în lumea creatorilor de artă. Respectiv faptul că Ion Tugearu a recunoscut și respectat suveranitatea muzicii, indiscutabilă de altfel în alăturarea ei cu orice altă artă. Și respectând-o, muzica s-a deschis altfel pentru el, devenindu-i partener. Ori să îl ai partener pe Ceaikovski e mai mult decât se poate spera. Baletul a fost
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]
-
mă refer. Și am mai remarcat ceva extrem de rar întâlnit în lumea creatorilor de artă. Respectiv faptul că Ion Tugearu a recunoscut și respectat suveranitatea muzicii, indiscutabilă de altfel în alăturarea ei cu orice altă artă. Și respectând-o, muzica s-a deschis altfel pentru el, devenindu-i partener. Ori să îl ai partener pe Ceaikovski e mai mult decât se poate spera. Baletul a fost elegant, cuceritor, filosofic, iar viziunea asupra trăirilor, frământărilor și simțămintelor, copleșitoare. S-a simțit
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]
-
fără însă a mă impresiona. Dar acum în seara zilei de 13 aprilie a fost pur și simplu ca un miraj. Poate și pentru faptul că pe lângă excelentul libret al Lianei Tugearu - interesant, elevat, cu tente metafizice, teozofice chiar, a muzicii răscolitoare a lui Ceaikovski, mai ales a Simfoniei a VI-a „Patetica” într-o foarte bună înregistrare, a avut parte și de o interpretare în rolul principal, cum rar se poate vedea într-o viață de om, Corina Dumitrescu. O
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]
-
Plopeanu în Karenin; Călin Rădulescu în Vronski; Vlad Toader în Acarul din coșmar; Monica Petrică în Tverskaia nemaivorbind de exoticii japonezi Shohei Horiuchi, Shuhey Yoshida, Megumi Koshi, Maki Shirase - lucrul care se întâmplă extrem de rar și asta doar atunci când suveranitatea muzicii e respectată și înțeleasă pe de-a întregul ei. Să vezi și să auzi în aceeași seară și pe aceeași scenă și în același spectacol simfonia preferată și balerina preferată e mare lucru. De aceea pentru mine seara a fost
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]