67,494 matches
-
care deplânge în cântecele sale atrocitățile războiului (Masters Of War), indiferență în față problemelor sociale, a violenței, a intolerantei (Blowin' În The Wind), Joan Baez, Leonard Cohen ș.a. După 1965 apar încercări de fuziune între folk și rock, fiind de amintit grupuri că Simon & Garfunkel sau formația americană The Byrds. În România, muzica folk va fi popularizata de realizatori radio precum Cornel Chiriac (prin emisiunea Metronom). Compoziții folk-rock se fac simțite la sfârșitul anilor '60 pe primele apariții discografice ale formației
Muzică folk () [Corola-website/Science/300599_a_301928]
-
din județul Mureș, Transilvania, România. Monografia satului și datelor oferite de Repertoriul arheologic al județului Mureș ne indică localitatea ca fiind atestată arheologic din neolitic și că, pe teritoriul localitații au fost scoase la suprafață vestigii arheologice, monede și tezaure. Amintim fragmente ceramice din epoca bronzului și prima vârstă a fierului, descoperite pe terenul din apropierea bisericii ortodoxe. S-a descoperit întâmplător în 1869, într-un ogor, de către un țăran, un tezaur format din 200 piese, din care 198 monede dacice schyphate
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
căldărușe. Fauna este constituită din cerbi, cerbul lopătar, râsul, jderul, mistrețul, lupul, căpriorul, cocoșul de munte, buha, huhurezul ș.a. În apele curgătoare de munte, sunt specii de păstrăv, lipan, mreană, clean, grindel, rac și țipar. Mănăstirea greco-catolică de aici e amintită în conscripția episcopului Atanasie Rednic din 1765. Raportul din 16 iunie 1774 al episcopului Grigore Maior spune că mănăstirea avea un călugăr, iar averea consta dintr-un fânaț de 12 care și o grădină cu pomi.
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
a păstrat această moștenire până în anul 1948 , când au fost naționalizate principalele mijloace de producție abuziv , de către statul comunist . De atunci , principalele clădiri au fost transformate în școli , sediul C.A.P. , grădinițe , etc. Din viața socială a comunei mai putem aminti evenimente ca răscoala clăcașilor din anul 1899 , atunci restabilindu-se ordinea cu ajutorul unui regiment de moldoveni , condus de colonelul Tarnovski și războaiele de la 1877, 1913, 1916 - 1918 și 1940 - 1945 . Satul Negrișoara de pe raza comunei aflate în studiu , are o
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
cei arestați, decizia fiind publicată în ziua următoare de ziarul "Pravda". Procurorul-șef NKVD M. Riumin, care a fost făcut vinovat de fabricarea dovezilor pentru acest complot, a fost arestat și executat rapid. Anumiți oameni apreciază că scenariul „complotului doctorilor” amintea de epurările staliniste din deceniul al patrulea, iar planul de deportare a unor întregi populații pe baze etnice se asemăna cu deportările similare din anii imediat postbelici. Există voci care afirmă că Stalin pregătea un pogrom la nivel unional, un
Complotul doctorilor () [Corola-website/Science/300650_a_301979]
-
cu oasele celor peste trei mii de eroi numai ai comunei Cașin. Astăzi, există în centrul comunei, în fața primăriei aflată în satul vecin Cașin, un monument din marmură, albă și neagră, pe care sunt înscrise numele tuturor eroilor comunei, și amintește de jertfa făcută de aceștia în Primul Război Mondial. Acest monument a fost ridicat și dezvelit în data de 24 octombrie 1999, de către Ion Gosav în mandatul său ca primar, în prezența sutelor de cetățeni din comună, a elevilor și
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
al cancelariei lui Ștefan cel Mare din anul 1491 (6999) septembrie 16, împreună cu alte sate vecine precum Boșoteni, Nadișa, Năsoiești, iar mențiunea de la sfârșitul documentului ne îndreptățește să credem că satul exista și în anul 6969, adică 1461, întrucât este amintit în hrisoave. Preotul Ioan Goagă, pe baza unor studii și documente de la Alexandru cel Bun — referitoare la o moșie din stânga Tazlăului — susține că satul poate fi atestat documentar încă din 1432. În documentul din 16 septembrie 1491 se arată că
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
ființă satul Enăchești, care nu este menționat în nici un document până în 1833. Se pare că numele satului vine de la un oarecare Ioan Enache, răzeș mai înstărit, care avea moșie în Berești, Petrilești și Boșoteni și care este pentru prima oară amintit într-un document din 17 ianuarie 1762. La începutul secolului al XVII-lea, Ion Roset biv vel Medelnicer, din porunca voievodului Ion Matei Ghica, face hotărnicia Bereștilor și Petrileștilor, ca să nu mai fie pricini; era și de așteptat, din moment ce odinioară
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
a cărei existență a dispărut de mult), erau acoperite cu paie sau șindrilă.Această pădure din vecinătate, se numea ” Dumbrava”, denumire păstrată și în Registrul cadastrului, pentru această zonă. Turcu Petru Ponoran, care consemnează aceste date despre trecutul satului își amintește din copilărie (începutul sec. XX) de două clădiri construite din lemnul din acea pădure: șura lui Fănucu (Unguraș Ștefan) și casa lui Cincora Ianăș Vizan, existente încă în anii ‘30 ai secolului XX. Tarlalei de pădure „Dumbrava" i se mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se explică asemănarea toponimică a localităților dintre cele două zone apropiate: - Livadia-Livezeni, - Petros-Petroșani, - Uric-Uricani, - Valea Lupului-Lupeni. Probabil că acolo existând pășuni întinse nelocuite, mulți locuitori de pe Valea Streiului superior au emigrat acolo, dezvoltând în timp noile localități. De asemenea trebuie amintit că în acea perioadă nu erau deschise exploatările miniere din Valea Jiului. Trebuie semnalat de asemenea un alt fapt istoric privind participarea unor delegații cu reprezentanți din cele două sate Livadia de Câmp și de Coastă la adunarea românilor ardeleni din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cum era denumită) avea atunci 57 de familii, în ambele părți (Livadia de Câmp și Livadia de Coastă), față de cele 21 de familii din ambele sate, nominalizate în diploma din anul 1680. Cartea din Lugoj, scrie că aceste date sunt amintite într-un document denumit „Conscriptică", din anul 1769. Lista preoților afost completată apoi începând cu anul 1795. În secolul al XIX-lea au fost consemnați în ordine cronologică următorii preoți: - Cincora Ianăș, - Vladislav Constantin, - Dencișor Lascu (1830 -1860), despre care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
1975 s-a executat și o tencuire sub preotul Nălboc Eugen. Cimitirul satului s-a îngrădit cu sârmă în 1971, și apoi cu plăci de beton la începutul anilor 1990. Despre Biserica din Livadia de Coastă (sunt puține date) se amintește că era numită filială și că a fost construită în anul 1773 și renovată din piatră în 1793. Fiind sub deal a fost protejată de incendii. Preotul Zenove (din anul 1763) era din Livadia de Coastă. În anul 1971 biserica
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Sârb a fost primul învățător al școlii din Livadia. A doua clădire de școală este acolo unde locuiește familia Vladislav Ianăș Brăilă (fosta casă a lui Beti Vladislav, sora preotului Emil Vladislav decedați) în anii 40. Turcu Petru (Ponoran) își amintea că „a pomenit" în copilăria lui în acel loc niște ziduri dărăpănate și că mama dânsului acolo a urmat cursul primar. A treia clădire în care a funcționat școala este situata în apropierea căii ferate, care traversează satul prin mijlocul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
locuit chiar în localul școlii, ocupându-se și de partea gospodărească a școlii (incintei și grădinii școlii). Trebuie remarcat că în toate instituțiile de învățământ preuniversitare, era ceva obișnuit ca învățătorii directori să locuiască în clădirea școlii. De asemenea trebuie amintit ca la sfârșitul anilor 1930 în curtea școlii se desfășurau activitățile de „străjerie" introduse de regele Carol al II -lea activități cu caracter cultural-educativ, excursii, spectacole, etc. Până în anul 1970 în clădire existau doar trei săli de clasă, în care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sare, pe baza reflexului format. În timpul verii o ocupație importantă era cositul fânețelor din jurul satului (și din comuna Bănița), în vederea asigurării nutrețurilor necesare pentru animale în cursul iernii. Tot în cursul verii dintre preocupările mai importante ale sătenilor se pot aminti: - săpatul porumbului, cartofilor și lucrul în grădină în luna iunie, - seceratul și treieratul cerealelor păioase în lunile iulie-august, - recoltarea porumbului, cartofilor și legumelor din grădini toamna, - culesul fructelor din livezi toamna, în special a prunelor care constituiau materia primă în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Duncea, care în deceniul 30 a fost ținută de evreul Mișca.În timpul celui de al doilea război mondial, Mișca a fost alungat de legionari și cârciuma a fost preluată de Turcu Sibiu, nepotul familiei Duncea. Printre obiceiurile dispărute sunt de amintit, horele și jocurile desfășurate în zilele de duminică și de sărbători (exceptând posturile), când tineri și adulți se adunau în fața cârciumilor la șosea. Tinerii jucau dansuri populare obișnuite, iar adulții se cinsteau mai ales cu un pahar de țuică și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
el închisoare la Canal, a trăit peste 80 de ani, urmașii lui sunt de asemenea întreprinzători, picheri de drumuri, 10. Revitea Ianăș Finanț, cu avere mijlocie, negustor de fân, foarte vorbăreț și deosebit de activ în discuțiile publice, 11. pot fi amintiți de asemenea Băltean Ianăș Danci, Vladislav Pavel Gligor, frații Iacob și Mihai Popa, cu avere mijlocie, dar participanți la “dezbaterile publice” din sat, 12. Turcu Petru Ponoran, cel care a furnizat informațiile scrise și orale referitoare la starea locuitorilor celor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sate Livadia, cu prestanță la dezbaterile publice și a problemelor esențiale care privesc oamenii. O parte din aceste familii s-au îmbogățit în deceniul al III-lea din secolul XX făcând comerț cu vite și nutrețuri pentru vite, se pot aminti următoarele exemple: frații Popescu Mălăoni, Ianăș Ilie, Iacob Barb, Ianăș Finanț și Ceuță Ianăș Ciot. Aceste familii și-au construit case noi, au cumpărat terenuri agricole, au trimis copiii la studii liceale și superioare, etc. Această prosperitate materială a acestor
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
accelerează în ultimii zece ani prin transformările din perioada tranziției când și din Livadia tinerii pleacă în străinătate, mai ales la muncă pe EURO și nu pe LEI indexați. În încheierea acestei „lucrări" cu însemnări cu caracter monografic, doresc să amintesc și despre unii fii ai satului, care urmând cursuri universitare au devenit persoane cunoscute și apreciate în diverse profesii și în diferite locuri din țară. Am nominalizat acești intelectuali până spre anul 1960, după aceea în deceniile 60-80 vremurile „noi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Cleja satul „Somoska” cu 526 de credincioși, fără biserică. Semnalăm faptul că numărul credincioșilor catolici din Somușca era la 1850 aproape jumătate din cel al credincioșilor din Cleja. Odată cu fondarea parohiei Somușca, în anul 1968, statisticile vor fi făcute separat. Amintim doar că în 1999 erau 428 familii cu 1866 credincioși, iar în 2004, 430 familii cu 1807 credincioși. În legătură cu proveniența catolicilor din Somușca menționăm că aceștia au venit din Transilvania, începând cu secolul al XVIII-lea din motive asupra cărora
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
un mod particular, în sensul în care de pe ouă se îndepărtează culoarea și nu ceara, ca în alte locuri din țară, prin intermediul „borșului” care înlătură culoarea roșie lăsând vizibile modelele de ceară conturate în relief pe suprafața oului. Dintre modele amintim: brâul Maicii Domnului, calea fără sfârșit, grebla, creasta cocoșului etc. Tot acum, în Duminica Albă, numită și Duminica Mătcii, avea loc înainte vreme obiceiul „înfrățirii”, al „legării de frați și surori”, prin schimbarea de „ouă scrise” între tineri, care se
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
pe verticală. În urma cercetărilor arheologice de suprață, au fost găsite materiale feudale în locul Păltiniș- "Casa lui Stoica" (fragmente ceramice din secolul al XVII-lea, o râșniță; cercetări dr. Ion Mareș, Muzeul Bucovinei din Suceava). Sate și locuitori din zonă sunt amintiți în revistele din secolul al XIX-lea: „"Borzascii lui Mariș, Prăjășcii, Măzănăeșcii, la ținutul Bacăului, ocolul Tazlăului de Sus, moșie cu părți și răzășească, în care moșie au părți d-lor Căpitanul Constantin Mareș, Luca Mariș și alții. Are satul
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium Quilinua L", "Amaranthus retroflexus L", etc. Vegetația lemnoasă abundentă contribuie la existența multor specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus vulgaris"), șoareci de pădure ("Apodemus Sylvaticus"), pârșul comun ("Glis glis"), iepurele ("Lepus timidus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"), lupul ("Canis lupus"), vulpea ("Canis vulpis"), căprioara ("Capreolus capreolus"), bursucul ("Mustela putorius"), dihorul ("Putorius putorius"), ursul ("Ursus arctos"), ciuful de pădure
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
ridicată prin efortul finaciar al sătenilor, lângă biserica de lemn. La exterior, lângă altarul bisericii se află o cruce de piatră cu inscripție chirilică, Polcovnicul (echivalent gradului de colonel, în armata rusă țaristă) Trofor, mort în 1848); În 1875 ete amintit preotul Alexandru (Grigore) Iscu din Valea Șoșii și dascălul Luca Mareș, absolvent al seminarului din Roman - călugărit la Schitul Sf. Sava din Berzunți, acolo fiind înmormântat, fiul său Ion Mareș a fost dascăl la biserica din Valea Șoșii. Preoții care
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Cibinului" arată că husiții din Ungaria, alungați de regele Sigismund, au fugit în anul 1420 în Moldova și s-au așezat, la Cotnari, Faraoani și Valea-Seacă. Episcopul Bandini, pe la anul 1640, când a venit să administreze Mirul la Valea Mare, amintește de Valea Seacă, de unde au venit pentru a primi Mirul 44 de persoane. Numele satului arată totodată toponimia locului, adică satul este așezat între două dealuri și un pârâu care uneori seacă. Într-o lucrare din 1646 se spune că
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]