62,720 matches
-
au determinat populația din țări precum Franța sau Germania să fie reticentă față de deschiderea spre acestea și au respins adoptarea Constituției Europene. Odată ce acceptă participarea pe piața liberă, actorii se expun riscurilor și se așteaptă să înfrunte, inevitabil, perioade de criză și de destabilizare. Rapoarte ale Băncii Mondiale din ultimii ani arată însă că în țări ale lumii a treia sau în curs de dezvoltare (țări subsahariene, ale Americii Latine și ale Europei Centrale) perioadele de creștere ce au urmat perioadelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
motiv, crede Townsend (2002), este important ca guvernanții să acorde atenție nu doar celor afectați de sărăcie severă, ci întregului segment al săracilor relativi, care probabil că nu se vor putea redresa prin propriile forțe în urma trecerii prin perioadele de criză economică. Tentația împrumuturilor la care țările mai puțin dezvoltate puteau avea acces pe calea programelor de Ajustare Structurală (PAS) a impus reducerea subvențiilor pentru alimente și energie, reducerea ocupării și a salariilor în sectorul public, promovarea programelor de suport social
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cauzele creșterii inegalităților între țări Wade (2001) include creșterea într-un ritm mai ridicat a populației în țările sărace, scăderea relativă a prețurilor produselor nonpetroliere, care afectează în mod special țările sărace, și capcana datoriilor, dat fiind faptul că o criză financiară internațională le adâncește și mai mult situația de dependență, asemenea unei forțe gravitaționale. Inegalitatea din perspectiva statului bunăstării După al doilea război mondial, complexitatea situațiilor sociale cu care indivizii se confruntau (generate de șomaj, starea de sănătate precară, lipsa
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
eșecul privatizării unor întreprinderi cu caracter monopolist și lipsa de control a practicilor care-i favorizau pe cei aflați în poziții-cheie (acces inegal la bunurile statului); lipsa de stabilitate a mediului economic, cu deosebire eșecul în controlul procesului inflaționist (hiperinflația), crizele bancare, erorile în procesul de privatizare care au erodat puterea de cumpărare a salariului minim și, în general, a veniturilor redistribuite. Deși toate țările în tranziție au înregistrat manifestarea unor astfel de factori, indicatorii nivelului de trai, ai inegalității și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
global este Programul pentru Dezvoltare al Națiunilor Unite (UNDP), care este o rețea de promovare a dezvoltării la nivel global. Prezent în 166 de state ale lumii, principalele sale domenii de interes sunt: guvernare democrată, reducerea sărăciei, prevenirea situațiilor de criză, problemele mediului și energiei, SIDA, drepturile omului, probleme de gen, elaborând anual rapoarte ale dezvoltării umane. UNDP împreună cu 170 de state ale lumii și alte agenții din cadrul Națiunilor Unite dezvoltă și implementeză programe de dezvoltare în diverse sectoare (agricultură, industrie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ultimul dintre aceștia. Elaborat în 1989, el cuprinde 15 indicatori, pentru care există date începând cu 1980: speranța de viață; morți premature; copii cu greutate redusă la naștere; rata sarcinilor la adolescente; rata sinuciderilor; apeluri pentru sprijin în caz de crize (violență familială, agresiuni sexuale, abuzuri asupra copiilor etc.); incidența bolilor cu transmitere sexuală; cazuri procesate de ajutor social pentru copii; numărul de ajutoare în hrană distribuite; procentajul familiilor care trăiesc sub pragul sărăciei; gospodării cu un singur părinte; rata falimentului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
HV110 E3 T695 fol.</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Edmonton Social Planning Council, 2002). Este de remarcat aplecarea acestui index față de problemele sociale, mai ales cele abordabile de către instituțiile de asistență socială, precum falimentul personal, ajutorul social, violența conjugală, crizele personale, sarcina la adolescență. Este de remarcat că acești indecși nu conțin decât rareori măsuri economice, iar acest lucru nu este străin de faptul că sunt elaborați aproape numai de comunități bine dezvoltate din punct de vedere economic. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemei evreilor din România. Astfel, la pagina 11 se repetă leit-motivul propagandei evreești potrivit căreia încercările noastre de soluționare a problemei evreești ar fi provocat actualul marasm economic, fapt care nu corespunde realității. Marasmul economic, dacă există, este provocat de criza internațională prelungită și de starea noastră de război și nicidecum din cauza nesiguranței regimului evreilor din România. Secția II-a apreciază că M.St.M., care în multe privințe a fost promotorul sau executorul unora din măsurile luate pentru soluționarea problemei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
achitarea drepturilor la zi a evreilor; Transportul lor să se facă cu foi de drum, pe C.F., în măsura posibilităților; Evreii din Moldova și Bucovina pot să-și aleagă o garnizoană de reședință pe teritoriu, în afară de București și Ploiești, din cauza crizei de locuințe. Pentru soluționarea rapidă a celor propuse, rog a se aproba publicarea în ziare a alăturatului comunicat 1672. ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel, ss. Zamfirescu Gh. ZAMFIRESCU Șeful Biroului 10 Lt. Colonel, ss. Boldur-Lățescu I. Boldur-Lățescu st/z 30
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unora dintre ele. După aproximativ doi ani și după acest cumul de investigații complementare, ajunsesem la un diagnostic deloc tonifiant. Aveam și soluții pentru remedierea situației, doar că acestea trebuiau propuse diriguitorilor învăță mîntului dintr-o țară care intrase în criza finală a sistemului socialist, bîntuită de multiple penurii și în care cuvîntul de ordine era „economii cu orice preț” în toate domeniile. Rezolvasem, prin urmare, o problemă la nivel teoretic, epistemologic, dar nu noi eram în măsură să rezolvăm și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
dependente poate fi marcat și de alte evenimente, exterioare în raport cu situația experimentală, care pot interveni în explicarea relației cauzale. De exemplu, un cadru didactic introduce un program de educație interculturală, cu scopul de a surprinde schimbările atitudinale ale elevilor; o criză locală sau chiar mondială majoră (atacuri ale unor grupări extremiste, conflicte interculturale etc.) mediatizată intens și care se produce în același interval de timp poate contribui la schimbarea atitudinii elevilor, astfel încît nu se mai poate izola impactul programului educațional
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
bătrînului continent. Nu trebuie uitat că în problemele economico-financiare, cu implicații directe pentru evoluția vieții diplomatice europene planurile Dawes, Young, moratoriul Hoover și conferința de la Lausanne SUA s-au angajat plenar 55. După Lausanne, problema reparațiilor rămîne de domeniul trecutului. Criza mondială de supraproducție, conferințele internaționale economică mondială, de definire a agresorului și agresiunii, de dezarmare și, mai ales, instaurarea la putere în Germania a regimului hitlerist și a începerii, de către acesta, a revizuirii deschise a clauzelor Tratatului de la Versailles, au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lor cu privire la această situație amenințătoare. Demersul britanic era însă mai mult unul de formă decît de fond. Procentele stabilite cu Moscova în octombrie subminau mare parte din valoarea acestor proteste. Vinogradov învinuia guvernul "fascist" Rădescu de toate necazurile României 207. Criza finală a survenit pe 24 februarie. FND, condus de comuniști, organiză o mare demonstrație în București. Cîțiva demonstranți fură uciși de gloanțe. În aceeași seară, Rădescu lansă un atac împotriva Anei Pauker și a lui Luca, la radio. Îi denunță
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că sovieticii îl aleseseră pe Petru Groza 213. Regele Mihai a mai tras de timp pînă pe 1 martie, cînd, fiind nevoit să cedeze presiunilor sovietice, i-a cerut lui Groza să formeze un nou guvern 214. Această situație de criză îl făcea pe rege să se gîndească la abdicare, însă a hotărît să mai rămînă, "să vadă ce putea face pentru poporul său"215. Pe 2 martie, tancurile sovietice au invadat străzile Bucureștiului 216. Pe 6 martie, guvernul Groza și-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a scăpat de sub control în 1946; o secetă serioasă din nord-estul țării a cauzat mari daune și a zădărnicit planurile guvernului de a da alimentele în contrapartidă, pentru importurile de utilaje industriale, de care țara avea neapărat nevoie; au început crizele la alimente, petrol și alte necesități ale vieții; iar continua secare a bogățiilor țării sub forma despăgubirilor de război era încă o povară pe care trebuia s-o suporte economia românească. Situația de la sfîrșitul anului 1946 a fost de departe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ales în privința exporturilor alimentare, din cauza unei secete de doi ani547. În 1946, Bucureștiul a făcut un bilanț economic și a conchis că de fapt, comerțul a fost obstrucționat de insuficiența fondurilor, de reducerea creditelor străine pe termen lung și de criza de mărfuri 548. În 1946, Legația Americană din București arăta că "astăzi, (România) se află într-o nebuloasă economică ce rivalizează, cu siguranță, cu a oricărei alte țări din lume"549. Chiar și așa, cîțiva dintre cei mai optimiști oameni
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
puteau ține pînă în ianuarie. După aceea, peste tot avea să fie foamete. Gheorghiu-Dej era dispus să vină în Statele Unite pentru a negocia cumpărarea unui stoc de cereale sau împrumutarea unei rezerve suficiente de grîne pentru a scoate România din criză 557. Departamentul de Stat nu l-ar fi primit, însă, cu brațele deschise pe Gheorghiu-Dej. Pe 20 decembrie, Byrnes i-a scris lui Berry că această vizită n-ar fi avut nici o valoare pentru SUA. Dacă Gheorghiu-Dej se întorcea acasă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pauker, Luca și Georgescu încercau să cîștige sprijinul țărănimii, care era nemulțumită de colectivizarea rapidă inițiată de Gheorghiu-Dej. Aceștia optau pentru o producție de tip moșieresc și pentru încetinirea colectivizării. În august 1951, "moscoviții" i-au învinuit pe "băștinași" de criza agricolă și industrială. Gheorghiu-Dej a ripostat, insistînd pentru necesitatea unei doctrine pure. Directivele din 1949 privind agricultura nu permiteau o producție susținută de tip moșieresc, dar le îngăduiau țăranilor să se grupeze în asociații agricole voluntare, asemănătoare cu TOZ-urile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de către Moscova a fost primită cu entuziasm în România. Însă dorința lui Gheorghiu-Dej de a adopta un program similar nu era doar o reacție cuminte a unei țări dominate la măsurile conducerii sovietice. Gheorghiu-Dej căuta mai degrabă o soluție pentru criza economiei românești. Obiectivele primului Plan Cincinal care începea cu 1951, nu fuseseră îndeplinite. Din cauza faptului că se pusese un accent prea mare pe industria grea, se înregistra o scădere dramatică a producției de bunuri de consum și produse agricole. Colectivizarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
își putea meține acest statut dacă președintele considera aceasta ca fiind în interesul națiunii americane 972. La trei zile după ce Kennedy a semnat Legea extinderii comerțului, Casa Albă a aflat că sovieticii construiau baze de lansare a rachetelor în Cuba. Criza ce a decurs de aici a adus Uniunea Sovietică și Statele Unite la un pas de dezastrul nuclear și a încurajat cele două superputeri să pornească pe calea unei coexistențe pașnice. Pe 19 decembrie 1962, Nikita Hrușciov a trimis președintelui o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unei coexistențe pașnice. Pe 19 decembrie 1962, Nikita Hrușciov a trimis președintelui o notă prin care revenea la ideea interzicerii experiențelor nucleare pusă pentru prima dată în discuție de către prim-ministrul Marii Britanii, Macmillan, și președintele Eisenhower. Hrușciov arăta că prin criza cubaneză se "rezolvase o problemă mult mai simplă" "aceea a încetării experiențelor cu arme nucleare"973. Reacția lui Kennedy a venit cu o săptămînă mai tîrziu și în ianuarie au început negocierile între reprezentanții celor două țări, care aveau să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
început, de asemenea, negocierile cu Anglia și Franța pentru sprijinirea în vederea construirii laminorului de oțel de la Galați, căci sovieticii își încălcaseră promisiunea de a acorda ajutor României. Pe 25 noiembrie 1962, Bucureștiul a semnat un acord cu un consorțiu anglo-francez. "Criza rachetelor cubaneze" din octombrie, a impulsionat România în demersurile ei pentru cîștigarea independenței. Dorința lui Hrușciov de a aduce România și restul blocului sovietic în pragul dezastrului nuclear, fără a informa Bucureștiul, îl înfurie pe Gheorghiu-Dej1018. Mai mult decît atît
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din octombrie, a impulsionat România în demersurile ei pentru cîștigarea independenței. Dorința lui Hrușciov de a aduce România și restul blocului sovietic în pragul dezastrului nuclear, fără a informa Bucureștiul, îl înfurie pe Gheorghiu-Dej1018. Mai mult decît atît, în urma acestei crize, sovieticii păreau slabi în contrast cu Statele Unite, ceea ce încuraja China să aibă o atitudine mai critică la adresa comportamentului sovieticilor. Acutizarea sciziunii chino-sovietice a forțat Moscova să tolereze independența României în schimbul ajutorului Bucureștiului în lupta împotriva Beijingului 1019. Obstrucționismul României față de CAER l-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o întrunire CAER la Moscova. Delegații s-au întîlnit pe 24/26 iunie. La ședință, românii au repurtat o victorie surprinzătoare. Confruntîndu-se cu o ruptură din ce în ce mai mare cu China, cu o Albanie nonconformistă și cu o imagine publică alterată datorită crizei rachetelor cubaneze, Hrușciov nu putea forța România să-și modifice poziția. Dat fiind că era nevoie de unanimitate pentru a întocmi un singur plan economic unificator pentru CAER, Hrușciov s-a resemnat și a acceptat să amîne integrarea în bloc
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toate măsurile de cuviință pentru a-și apăra unitatea și coeziunea" 1282. După ce spaima s-a mai potolit, România și-a prezentat în fața Statelor Unite această poziție moderată. Ceaușescu aprecia, fără îndoială, avertismentul Washingtonului către Moscova, de pe 30 august 1283. Înainte de criza din Cehoslovacia, România descrisese intervenția Americii în Vietnam ca fiind un act "tipic imperialist, brutal și barbar"1284. Pe 7 octombrie, Ceaușescu a cerut "Statelor Unite să înceteze măcar bombardarea" Vietnamului de Nord, pentru a "crea premisele unor rezultate pozitive" la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]