64,274 matches
-
trai de lux, mulți dintre colegii lui de generație și alți intelectuali erau persecutați sau chiar încarcerați în condiții inumane. După ce a tolerat epurarea din cadrul Academiei Române, după cum menționează Cioroianu, Sadoveanu acceptă să fie coleg cu noua generație reprezentată de „personaje minore din punct de vedere cultural, dar de care noul regim avea nevoie”, cum ar fi poetul Dumitru Theodor Neculuță și istoricul Mihail Roller. În calitatea sa oficială de președinte a MAN, Sadoveanu a semnat decrete de pedeapsă cu moartea, sentințe
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
administrația locală reorganizată. În fiecare canton era un judecător de pace, care se ocupa de cazuri ce anterior le reveneau tribunalelor senioriale. Principala sa misiune era să convingă părțile să ajungă la o înțelegere, dar putea să judece cauzele civile minore fără apel. Cauzele civile mai importante le reveneau tribunalului districtual. Exista câte un tribunal penal în fiecare departament, unde procesele se desfășurau în public, iar un juriu format din 12 cetățeni, aleși prin tragere la sorti, decideau în materie de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
obiectului-formă (în care se toarnă conținutul-text), linia / liniile desenului fiind realizate chiar din rândurile / versurile textului dispuse lizibil, în formă de cal, de ochelari etc. ("supra"). Pentru caligramă sinestezică din literatura română, "Lied", reverberând ritmuri din «Simfonia 40 în Sol minor» de Wolfgang Amadeus Mozart și având text bilingv (în română și în franceză), cu „desen: lebede-pe-valuri“, din versuri, a fost realizată de poetul I. P. Tatomirescu. Ion Pachia Tatomirescu, Dicționar estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației..., Timișoara, Editura Aethicus, 2003, p.
Caligramă () [Corola-website/Science/297636_a_298965]
-
din lume, sunt: "Răpirea din Serai", "Nunta lui Figaro", "Don Giovanni", "Cosi fan tutte", "Flautul fermecat". A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru soprană și orchestră, oratoriul "Die Schuldigkeit des ersten Gebots" și, în fine, "Requiem"-ul în re minor. Cărți și materiale Partituri
Wolfgang Amadeus Mozart () [Corola-website/Science/297669_a_298998]
-
de peste 50 m, iar Ucrainei 20,26% din zona în dispută anume cu o adâncime medie sub 50 m, incluzând totalitatea apelor teritoriale ale insulei Șerpilor, inclusiv în dreptul Sulinei. Prin acceptarea acestei judecăți, litigiul teritorial major s-a stins, litigiul minor privind insula Maican de pe brațul Chilia și partea de sud a golfului Musura din nordul imediat al Sulinei, rămânând singura divergență teritorială între România (care le revendică) și Ucraina (care le stăpânește).
Insula Șerpilor () [Corola-website/Science/297700_a_299029]
-
organist în orășelul Arnstadt; datorită virtuozității sale deja evidente, a fost angajat într-o poziție mai bună ca organist în Mühlhausen. Unele din primele compoziții ale lui Bach datează din această epocă, probabil și celebra „"Toccata și Fuga în Re minor"". În 1708, Bach obține postul de organist de curte și maestru de concerte la curtea ducelui de Weimar. În această funcție avea obligația de a compune nu numai muzică pentru orgă, dar și compoziții pentru ansambluri orchestrale, bucurându-se de
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
de arta contrapunctului, Bach a compus majoritatea repertoriului de fugi în timpul activității sale în Weimar. Din această perioadă datează celebra compoziție „Clavecinul bine temperat” (germană: "Wohltemperiertes Klavier"), care include 48 preludii și fugi, câte două pentru fiecare gamă majoră și minoră, o lucrare monumentală nu numai prin folosirea magistrală a contrapunctului, dar și pentru faptul de a fi explorat pentru prima dată întreaga gamă tonală și multitudinea intervalelor muzicale. Din cauza deteriorării raporturilor cu ducele Wilhelm Ernst, Bach este nevoit să părăsească
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
viața genialului muzician. În pofida greutăților și a climatului muzical cu totul impropriu unei creații de larg orizont, Bach scrie în ultima perioadă a vieții sale cele mai mari și mai valoroase lucrări: cantatele „tragice”, Magnificat, Pasiunile și Missa în si minor. Cu ocazia vizitei făcute la Berlin (1747) regelui flautist Friedrich al II-lea al Prusiei, (la curtea căruia funcționa ca clavecinist fiul său K. Philipp Emanuel) Bach a improvizat o magnifică fugă pe searbăda temă dată de rege. Întors la
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
un autentic suflu artistic, realizat cu melodii de adâncă vibrație emoțională și robustețe ritmică, care străbat construcții polifonice grandioase. Chiar și atunci când folosește procedeul variațional, utilizat uneori în scop figurativ, el creează imagini de o uimitoare diversitate. „Passacaglia în do minor” (1716) pentru orgă este o dovadă impresionantă a modului cum configurează imagini contrastante pe aceeași temă. Cantatele sale religioase, scrise pentru duminicile și sărbătorile de peste an, variază ca număr de părți (două sau trei) și cuprind arii, coruri, corale și
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
deși lucrarea este una dintre cele mai complexe din repertoriul religios. Abia după o sută de ani de la crearea ei, Mendelssohn a făcut-o cunoscută lumii, executând-o la Berlin, în 1829. Ultima mare lucrare religioasă este Missa în si minor, cunoscută și sub numele de Missa Înaltă. Primele ei părți au fost scrise în 1733 și ultimele în anul 1738. Creată pentru cultul catolic, ea a fost dedicată principelui elector de Saxa, Frederic August. Bach apelează la imnurile missei, apte
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
de coral. În corale, în sonatele și concertele pentru orgă predomină țesătura vertical armonică. Cele „Opt mici preludii și fugi”, ca și „Passacaglia”, au fost scrise pentru clavecin cu două claviaturi și pedală. În celebra „Toccată și fugă în re minor”, toccata este o concisă piesă improvizatorică, urmată de severa construcție a unei fugi la patru voci. În canzone, el este influențat de stilul luminos al italienilor. În schimb, în toccate și fugi, cu imagini atât de variate și de puternice
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
cel pentru patru viori de Vivaldi) pentru patru clavecine și orchestră. Un triplu Concert pentru flaut, vioară, clavecin și orchestră completează seria lucrărilor concertante cu clavecin principal, de fapt un "concerto grosso" prin numărul mare de soliști. Concertul în re minor și cel în fa minor pentru clavecin și orchestră au deosebită frumusețe tematică, variate efecte timbrale și bogăție expresivă, fiind construite în tiparul clasic al timpului. În afară de pasajele solistice din Concertele brandenburgice (1721), Bach a utilizat vioara ca instrument solistic
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
Vivaldi) pentru patru clavecine și orchestră. Un triplu Concert pentru flaut, vioară, clavecin și orchestră completează seria lucrărilor concertante cu clavecin principal, de fapt un "concerto grosso" prin numărul mare de soliști. Concertul în re minor și cel în fa minor pentru clavecin și orchestră au deosebită frumusețe tematică, variate efecte timbrale și bogăție expresivă, fiind construite în tiparul clasic al timpului. În afară de pasajele solistice din Concertele brandenburgice (1721), Bach a utilizat vioara ca instrument solistic în două Concerte și în
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
variate efecte timbrale și bogăție expresivă, fiind construite în tiparul clasic al timpului. În afară de pasajele solistice din Concertele brandenburgice (1721), Bach a utilizat vioara ca instrument solistic în două Concerte și în Concertul pentru două viori și orchestră în re minor. Marea dezvoltare a tehnicii violonistice, datorată școlii italiene, precum și cultivarea virtuozității de către maeștrii germani au pregătit drumul creației violonistice bachiene. Cele șase Sonate pentru clavecin și vioară, ca și Sonata în sol minor (transcrisă 166 după sonata de clavecin), valorifică
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
pentru două viori și orchestră în re minor. Marea dezvoltare a tehnicii violonistice, datorată școlii italiene, precum și cultivarea virtuozității de către maeștrii germani au pregătit drumul creației violonistice bachiene. Cele șase Sonate pentru clavecin și vioară, ca și Sonata în sol minor (transcrisă 166 după sonata de clavecin), valorifică calitățile expresive ale viorii ca instrument de monodie. Și Sonatele pentru vioară, fără acompaniament (trei Sonate și trei Partite din 1720), sunt lucrări ce solicită instrumentistului maximum de expresie. Preludiul Sonatei în sol
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
transcrisă 166 după sonata de clavecin), valorifică calitățile expresive ale viorii ca instrument de monodie. Și Sonatele pentru vioară, fără acompaniament (trei Sonate și trei Partite din 1720), sunt lucrări ce solicită instrumentistului maximum de expresie. Preludiul Sonatei în sol minor are la bază o monodie liberă, marcată cu jaloane armonice, ca niște acorduri ale unei lăute acompaniatoare, iar fuga este construită polifonic, implicând o deosebită virtuozitate. Vioara devine instrumentul care vorbește nu numai în limbajul monodic, ci și în cel
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
socio-economice. Amputațiilor majore se efectuează atunci când viabilitatea unei părți a membrului inferior este compromisă definitiv și viața pacientului este pusă în pericol.Ele reprezintă de fapt un eșec în fața unei boli care nu poate fi alfel tratată. În schimb amputațiile minore au ca și scop limitarea procesului patologic și menținerea unei funcționalități rezonabile a membrului inferior. Din acest motiv statisticile care redau incidența globală a amputațiilor nu oferă neapărat informații asupra calității îngijirii. S-a constatat că reducerea numărului amputațiilor majore
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
și menținerea unei funcționalități rezonabile a membrului inferior. Din acest motiv statisticile care redau incidența globală a amputațiilor nu oferă neapărat informații asupra calității îngijirii. S-a constatat că reducerea numărului amputațiilor majore poate fi însoțită de creșterea incidenței amputațiilor minore (7). O incidență mare a amputațiilor majore ar putea fi atribuită unei prevalențe crescute a diabetului, accesibilității reduse și resurselor limitate ale serviciilor medicale, dar și unei atitudini mai “agresive“ a echipei de îngrijire. Pe de altă parte, o incidență
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
în ultimii ani, este tocmai recunoașterea faptului că pe lângă așa zisele „cauze clasice” cum sunt arteriopatia, neuropatia și infecția, un rol la fel de important în producerea leziunilor și evoluția lor rapidă spre necesitate unor amputații majore, îl au și factori aparent minori ca și traumele habituale produse de încălțăminte, micozele cutanate și ale unghiilor, limitarea mobilității articulare, gradul de activitate al pacientului și chiar disfuncționalitățile din sistemul de asistență medicală. De asemenea, la fel de important este și faptul că în marea majoritate a
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
diabetică neuropată Charcot (27, 28). În 13 patogeneza acesteia intervine creșterea fluxului sanguin osos ( " pareza " vasculară și deschiderea shuntt-urilor arterio-venoase ) cu rarefierea consecutivă a matricei osoase. În aceste condiții se produc fracturi și subluxații tarso-metatarso - falangiene, chiar și la traume minore. Această manifestare chiar dacă relativ rara, pune grele probleme de diagnostic diferențial cu osteomielita. Osteoartropatia neuropată pot produce sau accentua deformari ale piciorului care la rindul lor accentueaza dezechilibrele de presiune la nivelul plantei. Hiposudoratia, până la anhidroza, impreuna cu punctele de
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
pentru bolnav și este un motiv frecvent de solicitar a consultului medical, din punct de vedere al piciorului diabetic, tocmai dispariția în evoluție a sensibilitatii protective (superficială, profundă, algice și termice) este factorul care crește probabilitatea leziunilor produse de traume minore. Pe acest fapt se bazează și clasificarea simptomele neuropatiei diabetice în pozitive ( hiperestezia, paresteziile, durearea ) și negative (amorțeala, senzația de « deget mort ). Totuși, alterarea diferitelor tipuri de sensibilitate se asociază neuniform cu prezenta ulcerațiilor.Astfel, s-a observat o corelație
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
radio-carpiene (Grgic și col cit de 34). Limitarea mobilității articulare se produce la aprox 30% dintre pacienții cu diabet, frecvența ei crescând odată cu reșterea duratei diabetului și este destul de frecvent trecută cu vederea datoită faptului că handicapul produs este aparent minor. În 1985 Campbell RR și col și apoi în 1988 Delbridge L și col au observat asocierea dintre limitarea mobilității articulare și riscul crescut pentru ulcerații ale picioarelor, datorită creșterii presiunilor la nivelul plantei. Limitarea mobilității articulației tibiotarsiene și a
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
de " cauze concomitente". Conform acestui concept, cauzele mai sus enumerate sunt necesare, insă pentru producerea ulcerației este asolut necesară prezența a cel puțin două dintre ele și că, de asemenea, este de cele mai multe ori necesară și implicarea factorilor așa ziși „minori” (traumatismele habituale, deformările picioarelor). Acest concept are consecințe practice de mare valoare, prima fiind aceea că pune intr-o altă lumină elemente pâna acum subestimate ca deformările picioarelor și " traumele minore" și, in al doilea rând, faptul că face logică
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
de cele mai multe ori necesară și implicarea factorilor așa ziși „minori” (traumatismele habituale, deformările picioarelor). Acest concept are consecințe practice de mare valoare, prima fiind aceea că pune intr-o altă lumină elemente pâna acum subestimate ca deformările picioarelor și " traumele minore" și, in al doilea rând, faptul că face logică aserțiunea conform căreia eliminarea uneia dintre cauze poate opri evoluția spre ulcerație. Acest concept este susținut de argumente faptice, cum este studiul lui Pecoraro și col. ( 54 ) în care urmărindu-se
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
ulcerație. Acest concept este susținut de argumente faptice, cum este studiul lui Pecoraro și col. ( 54 ) în care urmărindu-se prospectiv evoluția unui grup de subiecți s-a constatat coexistența în tabloul etiopatogenetic, la același pacient, a neuropatiei, a traumelor minore la nivelul piciorului apariția ulcerațiilor, cicatrizarea lor intârziată si evoluția apoi spre necroză (gangrenă) ceea ce a impus amputația. Eliminarea insa a oricaruia dintre acesti factori ( ex . traumele minore) poate intrerupe acest lant patogenetic. Este de remarcat și faptul că în
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]