62,624 matches
-
Chura Liya”, primul single din carieră. “Chura Liya” este produsă și compusă de Boier Bibescu, Muneer, Doddy, Stela Anita, Andrei Petcu, iar versurile au fost scrise de Roxana Paulica. ANCA FLORESCU - single, “Hearts Collide”. Piesa este o realizare Mosquito Production, muzica Gabriel Baruță și versurile NAVI. Primul proiect muzical pentru Anca Florescu a fost trupa Laguna, alături de Nicoleta Luciu, însă ulterior s-a orientat asupra studiilor din teatru. După experiența Laguna, Anca Florescu a lansat solo “Mi-ai frânt inima”, și
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
imprimat în studioul de producție muzicală Musicology. Omar cântă a doua strofă a piesei, dar și al doilea refren, împreună cu Lora. DIMA TROFIM din LaLa Band a lansat cel de-al doilea single din cariera sa solo, “Stai cu mine”. Muzica și textul noii piese sunt semnate de Ciprian Blaga. Tânărul moldovean a jucat și în serialul “Pariu cu viața”, în telenova “O nouă viață”, el fiind și finalistul ultimului sezon “Dansez pentru tine”, unde a încheiat concursul pe locul 3
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
atât în Mumbai cât și în Coorg, o zonă ce păstrează tradițiile Indiei”, povestește Naguale. AYLIN. După un album pop-jazz și mai multe single-uri lansate, revine cu o piesă produsă de Fonogram Studios și Hahaha Production, “Half of me”. Muzica și versurile sunt scrise de Lee Anna James și Elena Moroșanu, iar aranjamentul este semnat de Alexandru Cotoi și Mihai Andrei. Pentru noua piesă, Aylin și formația ei, The Lucky Charms, au filmat și un videoclip fresh. In urmă cu
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
Moroșanu, iar aranjamentul este semnat de Alexandru Cotoi și Mihai Andrei. Pentru noua piesă, Aylin și formația ei, The Lucky Charms, au filmat și un videoclip fresh. In urmă cu un an, Aylin s-a întors la prima ei dragoste, muzica. Fiind una dintre actrițele care își face o carieră și în muzică, ea se împarte între spectacolele de teatru și repetițiile sau concertele cu The Lucky Charms. REEA a lansat o nouă piesă, “O să-ți pară rău”, cântata împreună cu Muneer
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
noua piesă, Aylin și formația ei, The Lucky Charms, au filmat și un videoclip fresh. In urmă cu un an, Aylin s-a întors la prima ei dragoste, muzica. Fiind una dintre actrițele care își face o carieră și în muzică, ea se împarte între spectacolele de teatru și repetițiile sau concertele cu The Lucky Charms. REEA a lansat o nouă piesă, “O să-ți pară rău”, cântata împreună cu Muneer, semifinalistul de la “Vocea României”. Noul single este produs de Mihai Ristea și
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
sau concertele cu The Lucky Charms. REEA a lansat o nouă piesă, “O să-ți pară rău”, cântata împreună cu Muneer, semifinalistul de la “Vocea României”. Noul single este produs de Mihai Ristea și Alex Cotoi. Tânăra artistă din Onești a cochetat cu muzica încă din copilărie, dar a urmat o facultate și un master în domeniul economic. Muzica a rămas însă marea ei pasiune. Anul 2013 i-a adus premiul pentru “Best International Debut“ la Tunisia Music Awards. EMMAH TORIS a lansat primul
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
rău”, cântata împreună cu Muneer, semifinalistul de la “Vocea României”. Noul single este produs de Mihai Ristea și Alex Cotoi. Tânăra artistă din Onești a cochetat cu muzica încă din copilărie, dar a urmat o facultate și un master în domeniul economic. Muzica a rămas însă marea ei pasiune. Anul 2013 i-a adus premiul pentru “Best International Debut“ la Tunisia Music Awards. EMMAH TORIS a lansat primul videoclip din carieră, “Ne întâmplam”, filmat în mai multe locații din Europa, Asia și America de Sud
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
inspirație poetică, ardoare transmise asistenței cu dăruire totală. Se recomandă ca o muziciană de mare perspectivă, îndrumată competent de profesoara Rodica Drăgolici, la Colegiul Național bucureștean„Dinu Lipatti”. Pianistul Ieronim Gugu este student în anul IV al Universității Naționale de Muzică din București, la clasa conf. univ. dr. Vlad Dimulescu. Prin interpretarea dată Fanteziei cromatice și Fugii de J.S. Bach a evocat cu știință și abilitate caracteristicile de factură, colorit, de timbralitate și de regim dinamic ale discursului specific orgii baroce
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
compatibilitatea pianistului cu întregul ansamblu. Studiul op. 25 nr. 1 în La bemol major de Fr. Chopin oferit ca supliment a confirmat pe deplin calitatea deosebită a acestui muzician aflat în puternică ascensiune. Violoncelista Izabela Ghergu de la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” din București, aflată sub îndrumarea profesoarei Ioana Stanciuc și tutelată de artistul concertist Marin Cazacu, a susținut acum primul concert cu orchestră din viața ei. În Nocturna de P.I. Ceaikovski a imprimat un suflu înaripat celebrei melodii romantice
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
de W.A. Mozart, de către studentul la Academia ieșeană de Arte Alin Dănilă. Îndrumat cu înaltă competență de profesorul său Dumitru Ursu, tânărul instrumentist a cucerit audiența prin dulceața sunetului,muzicalitatea spontană, candidă prin felul emoționant în care trăiește această muzică sublimă, compusă de Mozart la vârsta de 18 ani. A urmat prestația plină de vigoare a baritonului Constantin Trașcă. Format de profesoarele Cristina Măgureanu și Georgeta Pinghireac, studentul Universității „Spiru Haret” din București a transmis dramatismul și tensiunea conflictuală a
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
Muzică românească la Paris=Sorin LERESCU Sâmbătă, 8 iunie, a avut loc la Paris, la Espace „59 Rivoli”, în cadrul celei de a 36 ediții a Festivalului franco- englez de poezie, un concert cameral cu lucrări în primă audiție inspirate din poemele
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
care a realizat și grafică LP-ului meu de autor, apărut la Electrecord în 1991, si a LP-ului lui Octavian Nemescu, editat de aceeași casă de discuri. Wanda Mihuleac a avut și expoziții de artă contemporană în cadrul festivalurilor de muzică nouă din România. Coordonatorul concertului de muzică și poezie din acest an a fost cunoscutul compozitor elvețian Jean- Luc Darbellay, ales în 2004, la Festivalul ISCM World New Music Days din Elveția, membru în Comitetul Executiv al ISCM (Internațional Society
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
meu de autor, apărut la Electrecord în 1991, si a LP-ului lui Octavian Nemescu, editat de aceeași casă de discuri. Wanda Mihuleac a avut și expoziții de artă contemporană în cadrul festivalurilor de muzică nouă din România. Coordonatorul concertului de muzică și poezie din acest an a fost cunoscutul compozitor elvețian Jean- Luc Darbellay, ales în 2004, la Festivalul ISCM World New Music Days din Elveția, membru în Comitetul Executiv al ISCM (Internațional Society for Contemporary Music). Autorii poemelor au fost
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
ocazia concertului Orchestrei Franceze de Flaute (OFF) - ansamblu fondat și condus de Pierre-Yves Artaud - care a inclus în program Concertul meu pentru flaut și orchestră de flaute, Modalis III, solist: Pierre-Yves Artaud, dirijor: Pierre- Alain Biget. Revenind la seară de muzică și poezie de la Paris am remarcat interesul organizatorilor și al publicului parizian pentru muzica românească. De altfel, în intervențiile sale, Jean-Luc Darbellay s- a referit la trăsăturile specifice ale muzicii românești contemporane - racordata la tehnicile moderne de compoziție - , ca și
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
care a inclus în program Concertul meu pentru flaut și orchestră de flaute, Modalis III, solist: Pierre-Yves Artaud, dirijor: Pierre- Alain Biget. Revenind la seară de muzică și poezie de la Paris am remarcat interesul organizatorilor și al publicului parizian pentru muzica românească. De altfel, în intervențiile sale, Jean-Luc Darbellay s- a referit la trăsăturile specifice ale muzicii românești contemporane - racordata la tehnicile moderne de compoziție - , ca și la orientările sale estetice marcate, de multe ori, de sinteză Orient-Occident. Proiecțiile video, realizate
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
Pierre-Yves Artaud, dirijor: Pierre- Alain Biget. Revenind la seară de muzică și poezie de la Paris am remarcat interesul organizatorilor și al publicului parizian pentru muzica românească. De altfel, în intervențiile sale, Jean-Luc Darbellay s- a referit la trăsăturile specifice ale muzicii românești contemporane - racordata la tehnicile moderne de compoziție - , ca și la orientările sale estetice marcate, de multe ori, de sinteză Orient-Occident. Proiecțiile video, realizate în colaborare cu Festivalul de film experimental de la Baia Mare, invitarea unor poeți români, cum este ieșeanul
Muzică românească la Paris by Sorin LERESCU () [Corola-website/Journalistic/83854_a_85179]
-
înfățișabile, întreaga evoluție a artei sunetelor de la început și până în prezent fiind îndatorată unui vector entropic, aflat într-un continuu stringendo. 1) Faza primordială (sau de unison) comportă din punct de vedere al periodizării două etape: a) pre-adamică (în care muzica aparținea exclusiv Naturii); b) post-adamică (pe parcursul căreia muzica devine progresiv Cultură). În ambele etape omenirea exersa un unic limbaj sonor ancestral. 2) Faza sintonică propunea mai multe lumi sonore, care se reglau în baza unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
și până în prezent fiind îndatorată unui vector entropic, aflat într-un continuu stringendo. 1) Faza primordială (sau de unison) comportă din punct de vedere al periodizării două etape: a) pre-adamică (în care muzica aparținea exclusiv Naturii); b) post-adamică (pe parcursul căreia muzica devine progresiv Cultură). În ambele etape omenirea exersa un unic limbaj sonor ancestral. 2) Faza sintonică propunea mai multe lumi sonore, care se reglau în baza unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o mulțime de limbi și dialecte divergente, în timp ce alte segmente generate de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat, mai târziu, în muzica umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a Limbajului creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o mulțime de limbi și dialecte divergente, în timp ce alte segmente generate de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat, mai târziu, în muzica umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a Limbajului creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3) Faza subordonării relevă un parcurs pe care limbajele
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
segmente generate de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat, mai târziu, în muzica umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a Limbajului creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3) Faza subordonării relevă un parcurs pe care limbajele muzicale încing un aprig dans al consecuțiilor, al succesiunilor, din ce în ce mai amețitor (și mai amenințător!), la un moment dat un anume limbaj impunându-se și subordonând celelalte limbaje
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
însă cu mare vâlvă, făcând parte din reperele unui discurs postmodern, purtător al tuturor ambiguităților postmodernității înseși. Conform dicționarului Littré, metisajul desemnează „acțiunea de a încrucișa o rasă cu altă rasă pentru ameliorarea aceleia mai puțin valoroase”. Extrapolat în lumea muzicii, fenomenul e condiționat de cel puțin două adecvări, și anume: 1) existența raselor muzicale; 2) încrucișarea este, în unele cazuri, multiplă, la ea participând nu doar două rase. În plus, nu se pune problema ameliorării uneia dintre ele, ci, mai
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
mai curând, a salvării operei, considerată a fi un melting pot, adică un creuzet în care coabitează, se confruntă și, în cele din urmă, fuzionează rasele muzicale. Metisul sonor este, în general, o ființă aflată între lumi, un amestec de muzici dintre cele mai diverse, provenite din contexte culturale și sociale uneori chiar greu de potrivit. (Bunăoară, armonizarea rap-ului cu belcanto-ul ori a muzicii de jazz cu muzica serial-integrală). Faza metișizării afirmă două paradigme, ambele utilizate atât ca modalitate
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
rasele muzicale. Metisul sonor este, în general, o ființă aflată între lumi, un amestec de muzici dintre cele mai diverse, provenite din contexte culturale și sociale uneori chiar greu de potrivit. (Bunăoară, armonizarea rap-ului cu belcanto-ul ori a muzicii de jazz cu muzica serial-integrală). Faza metișizării afirmă două paradigme, ambele utilizate atât ca modalitate descriptivă, cât și ca revendicare estetică. Prima, situată în vecinătatea fazei atomizării, relevă configurații stilistice autonome și autotrofe, ce s-ar mulțumi să trăiască într-
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
este, în general, o ființă aflată între lumi, un amestec de muzici dintre cele mai diverse, provenite din contexte culturale și sociale uneori chiar greu de potrivit. (Bunăoară, armonizarea rap-ului cu belcanto-ul ori a muzicii de jazz cu muzica serial-integrală). Faza metișizării afirmă două paradigme, ambele utilizate atât ca modalitate descriptivă, cât și ca revendicare estetică. Prima, situată în vecinătatea fazei atomizării, relevă configurații stilistice autonome și autotrofe, ce s-ar mulțumi să trăiască într-un fel de „pace
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]