64,416 matches
-
actorul cunoscut ca "Vocea canalului Pro TV, Valentin Teodosiu în rolul Furiei, dansatorul și vedeta de televiziune "Wilmark" în rolul Pilotului Brazilian, și actrița și prezentatoarea de televiziune "Diana Cavallioti" în rolul lui Dezgust . Stabilirea vocilor, împreună cu interpretarea replicilor fiecărui personaj au fost stabilită de către Ager Film, singurul studio de dublaj din România care poate dubla filmele Disney\ Pixar, în decizie unanimă cu Disney Enterprises\ Pixar Animation Studios. Distribuitorul filmului a anunțat în mod oficial care sunt numele celebrităților care au
Bunul Dinozaur () [Corola-website/Science/334392_a_335721]
-
Animation Studios. Distribuitorul filmului a anunțat în mod oficial care sunt numele celebrităților care au participat la realizarea variantei în română. Astfel cântăreața Maria Radu, jurnalista Elena Lasconi și actorul și fostul prezentator TV Marian Râlea și-am împrumutat voce personajelor Ramsey, Momma, și Colecționarul. Au dublat în limbă română: Alte voci: Dublajul realizat în studiourile: AGER FILM Regia de dialog: Radu Apostol Traducere: Monica Pricob Studioul de mixaj: Shepperton International Coordonator artistic: Aleksandra Sadowska Versiunea în limbă română produsă de
Bunul Dinozaur () [Corola-website/Science/334392_a_335721]
-
un roman scris de George Orwell. A fost pentru prima oară publicat în Regatul Unit, în anul 1934. Este o poveste din vremea când Imperiul Britanic era aproape de destrămare, iar Birmania era condusă de la Delhi, ca parte a Indiei Britanice. Personajul principal este John Flory, "un individ singur care a fost prins într-un sistem care subminează latura bună a naturii umane." Este primul roman al lui Orwell, și descrie "bigotismul imperial într-o societate coruptă unde, ""până la urmă, nativii erau
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
societate coruptă unde, ""până la urmă, nativii erau nativi - interesant, fără îndoială, dar care, într-un final... au devenit rasa inferioară"." Din cauza îngrijorării că romanul ar putea fi calomnios, că orașul Katha ar putea fi descris prea realist, și că unele personaje ar putea fi bazate pe oameni reali, a fost pentru prima oară publicat în Statele Unite. O ediție britanică, cu nume modificate, a apărut un an mai târziu. Când a fost publicată, în anii '30, portretizarea dură a societății coloniale a
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
în Birmania. Amândouă romane se concentrează pe prietenia dintre un englez și un indian, și o fată care pleacă în colonii, se logodește, după care rupe relația. Amândouă folosesc Cluburi pentru a arăta interacțiunile societății, și amândouă arată personalitatea unui personaj în funcție de preferințele rasiale. Orwell însuși a scris în eseul "Why I Write" (1946) următoarea afirmație: "Am vrut să scriu romane enorm de naturaliste, cu finaluri nefericite, pline de descrieri detaliate și zâmbete impresionante. Și, de fapt, prima mea carte, "Zile
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
Veraswami, și care este împotriva conaționalilor săi, atunci când este vorba de inferioritatea birmanezilor. Cu toate că este prezent un vast spectru de rasism al englezilor în Birmania, acel spectru este caracteristic în toată India colonială. Pe parcursul nuvelei, conceptul identității este reflectat de către personajele principale. Flory este cel mai bun exemplu de caracter care trece printr-o criză de identitate, dorind să-și satisfacă atât pasiunea pentru cultura birmaneză, cât și cea pentru imperiul britanic. Din păcate, la finalul nuvelei, Flory își găsește sfârșitul
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
976 de copii au fost vândute. Singura recenzie americană pe care însuși Orwell a citit-o a fost nefavorabilă. Această recenzie a apărut în ziarul "New York Herald Tribune Books", și a fost scrisă de Margaret Carson Hubbard: "Vulgaritatea groaznică a personajelor de lumea a treia, care îndură căldura și greața glorioasei Indie Britanice, pe vremea când cincisprezece lovituri de bici rezolvau orice insolență..." Totuși, o recenzie pozitivă a venit din partea unui jurnalist anonim în ziarul "Boston Evening Transcript", pentru care personajul
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
personajelor de lumea a treia, care îndură căldura și greața glorioasei Indie Britanice, pe vremea când cincisprezece lovituri de bici rezolvau orice insolență..." Totuși, o recenzie pozitivă a venit din partea unui jurnalist anonim în ziarul "Boston Evening Transcript", pentru care personajul principal era "analizat cu o înțelegere rară și o dreptate fără prejudecăți, chiar implacabilă", iar cartea însăși a fost plină de "realități conturate cu hotărâre." După publicarea ei în Marea Britanie, "Zile birmaneze" a câștigat o recenzie în "New Statesman", din partea
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
Connolly: Zile birmaneze este un roman atât de bun nu numai pentru că spune o poveste care atrage, ci și pentru că oamenii pe care îi descrie sunt cât se poate de reali. În plus, Orwell își știe foarte bine istoria și personajele ei, căci le-a trăit. Orwell a primit și o scrisoare de la antropologul Geoffrey Gorer, după cum urmează: Îmi dai voie să-ți spun cât de mult îți admir romanul "Zile birmaneze": mi se pare o declarație absolut admirabilă de realități
Zile birmaneze () [Corola-website/Science/334385_a_335714]
-
(născut la 21 aprilie 1969) este un actor englez de teatru și film, care a apărut în filme de la Hollywood, dar și de la Bollywood. Este cunoscut pentru rolul personajului negativ Gustav Graves din filmul cu James Bond, "Die Another Day" (2002), Edward Fairfax Rochester din adaptarea BBC a lui "Jane Eyre" (2006), și pentru rolul căpitanului Flint din serialul "Vele negre". Stephens s-a născut la Londra, și este
Toby Stephens () [Corola-website/Science/334411_a_335740]
-
the Velvet (2002), Cambridge Spies (2003), Forty Something (2003), Spooks (2003), Silent Witness (2002). În 2004 este Stephen Hawking în Hawking (2004), rol pentru care primește o nominalizare la BAFTA TV Awards fi un premiu Golden Nymph. Își împrumuta vocea personajului și în primul episod al seriei Curiosity. Urmează rolul locotenentului Jimmy Langley în miniseria BBC Dunkirk (2004), precum și rolul antagonistului Edmund Talbot în miniseria To the Ends of the Earth (2005), bazată pe trilogia lui William Golding. Tot în 2005
Benedict Cumberbatch () [Corola-website/Science/334419_a_335748]
-
pentru care obține o nouă nominalizare la BAFTA TV Awards. În perioada mai-iunie 2009, narează miniseria de șase părți produsă de BBC 2, South Pacific. Este Vincent Van Gogh în Van Gogh: Painted with Words (2010) și începe să interpreteze personajul Sherlock Holmes în seria produsă de BBC, Sherlock (2010). Acest rol îi aduce o nominalizare la Emmy Awards. Urmează miniseria de cinci episoade, co-produsa de BBC și HBO, Parade’s End, difuzată pe BBC, care este o adaptare a nuvelelor
Benedict Cumberbatch () [Corola-website/Science/334419_a_335748]
-
Se presupune că această cetate a fost distrusă de marea năvălire mongolă din 1242. Din inițiativa contelui János Kemény, purtând același nume ca și strămoșul său János Kemény, în 1926 a invitat în castelul său 28 dintre cele mai proeminente personaje literare maghiare din România, dar care au decis să nu participe și au acceptat soarta minoritară. La castelul de la Brâncovenești a fost fondată asociația culturală Helikon, la reuniunile căreia au participat Áprily Lajos, Berde Mária, Jenő Dsida, Jékely Zoltán, Károly
Castelul Kemény din Brâncovenești () [Corola-website/Science/334426_a_335755]
-
A fost unul dintre cei mai rafinați stiliști ai literaturii spaniole. A scris o proză poematică, de atitudine lirico-contemplativă, în care scenele romanești se ivesc dintr-o memorie îndepărtată, senzorială, impregnată de sentimentul unei naturi umanizate, învăluind întreaga viață a personajelor, ale căror destine dramatice se consumă în atmosfera liniștită a provinciei.
Gabriel Miró () [Corola-website/Science/334428_a_335757]
-
Concert din muzică de Bach este un roman scris de Hortensia Papadat-Bengescu și publicat pentru prima oară în anul 1927 de către Editura „Ancora”, S. Benvenisti & Co. din București. Romanul urmărește destinul principalelor personaje din "Fecioarele despletite" (1925), fiind cel de-al doilea volum din "Ciclul Hallipilor", numit astfel după familia ai cărei reprezentanți se află în centrul acțiunii. Următoarele romane ale ciclului sunt " Drumul ascuns" (1932), "Rădăcini" (1938) și "Străina" (roman scris între
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
primul a făcut rost de bani pentru a răscumpăra moșia Plăesele, în timp ce „făinăreasa” a obținut un titlu nobiliar. Multe întâmplări sunt relatate de către Mini și Nory, două femei din înalta societate care vizitează toate cele trei familii, transmițând noutățile celorlalte personaje; ambele femei îndeplinesc astfel rolul de personaje-reflector. După ce a plasat-o pe fiica sa, Sia, ca infirmieră a profesorului Rim, Lică Trubadurul (un „crai” de mahala înrudit cu familia Hallipa) o cunoaște pe Ada Razu, care este impresionată de curajul
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
ale profesorului Rim. Alungată din casă de Lina, Sia este găzduită de gemenii degenerați Hallipa care profită și ei de biata fată. Sia rămâne gravidă și moare din cauza unei infecții grave survenite în urma unei întreruperi de sarcină realizate rudimentar. Toate personajele iau parte la slujba de înmormântare a Siei de la Biserica Amzei, ascunzându-și sub o mască îndurerată nerăbdarea de a participa la concertul ce urma să aibă loc în seara următoare. Veștile primite în aceeași zi confirmă ascensiunea socială a
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Hortensia Papadat-Bengescu. Romanul "Fecioarele despletite", publicat în anul 1925, i-a adus scriitoarei un anumit grad de notorietate și a marcat inițierea unui ciclu romanesc cunoscut drept „ciclul Hallipilor”. Cartea relata o serie de întâmplări referitoare la un grup de personaje din familia Hallipa, avându-i în prim-plan pe soții Lenora și Doru Hallipa și pe descendenții lor. După cum precizează scriitoarea în autobiografia sa, ciclul Hallipa nu a fost conceput după un plan elaborat în prealabil, ci s-a format
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
a format ca și ciclul Comăneștenilor al lui Duiliu Zamfirescu prin „sciziparitate literară” din dorința de a prezenta în detaliu o serie de întâmplări legate de familia Hallipa. Lipsa unui plan prealabil determină existența unor neconcordanțe în plan cronologic; astfel personajul Doru Hallipa, despre care se afirmă în " Drumul ascuns" că ar fi murit, apare viu în "Rădăcini", roman cu o acțiune ulterioară. "Concert din muzică de Bach" este cel de-al doilea roman al ciclului Hallipilor, prezentând întâmplările prin care
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
că ar fi murit, apare viu în "Rădăcini", roman cu o acțiune ulterioară. "Concert din muzică de Bach" este cel de-al doilea roman al ciclului Hallipilor, prezentând întâmplările prin care trec descendenții Lenorei și ai lui Doru Hallipa, precum și personajele apropiate lor. Romanul a fost scris în anul 1925, fiind citit în ședințele literare ale cercului „Sburătorul” și modificat în urma discuțiilor cu membrii cenaclului, după cum precizează autoarea la începutul cărții („acest roman s-a citit pe măsură ce a fost scris și
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
perioada de după Primul Război Mondial, străduindu-se să se adapteze tendințelor înnoitoare din literatura occidentală. O nouă generație de romancieri printre care Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu se orientează către romanul de analiză psihologică, sondând subconștientul și iraționalul personajelor cu scopul de a descoperi motivația comportamentelor și rațiunea ascunsă a acțiunilor și simțirilor omenești. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu urmăresc să limpezească structurile morale ale personajelor, folosindu-se de modul retrospectiv al amintirii derivat din scrierile lui Marcel Proust. Volumele ciclului
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu se orientează către romanul de analiză psihologică, sondând subconștientul și iraționalul personajelor cu scopul de a descoperi motivația comportamentelor și rațiunea ascunsă a acțiunilor și simțirilor omenești. Romanele Hortensiei Papadat-Bengescu urmăresc să limpezească structurile morale ale personajelor, folosindu-se de modul retrospectiv al amintirii derivat din scrierile lui Marcel Proust. Volumele ciclului Hallipilor au o oarecare independență între ele, acțiunea fiind mutată de la un grup la altul. Menținerea obiectivității auctoriale se realizează în primele două volume prin
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Volumele ciclului Hallipilor au o oarecare independență între ele, acțiunea fiind mutată de la un grup la altul. Menținerea obiectivității auctoriale se realizează în primele două volume prin folosirea unor personaje-reflector, martori ai evenimentelor relatate precum Mini și Nory. Cele două personaje nu au o existență efectivă, ci îndeplinesc doar rolurile de transmițători, vizitând locuințele mai multor familii, amestecându-se în toate intimitățile și divulgând cu cinism secretele aflate, împreună cu propriile lor reflecții. Astfel, doctorul Rim este catalogat „un monstru, un maimuțoi
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
Spre deosebire de primul volum al ciclului, " Concert din muzică de Bach" are o substanță epică mai accentuată, iar rolul personajelor-reflector se estompează în cea de-a doua parte a romanului, deși continuă să realizeze legătura între cele trei acțiuni ale romanului. Personajele primelor două romane sunt în mare parte comune, dar în cel de-al doilea roman soții Hallipa (Doru și Lenora) nu apar decât la final (la înmormântarea Siei); sunt adăugate aici alte două personaje: Sia și prințesa Ada Razu, care
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
între cele trei acțiuni ale romanului. Personajele primelor două romane sunt în mare parte comune, dar în cel de-al doilea roman soții Hallipa (Doru și Lenora) nu apar decât la final (la înmormântarea Siei); sunt adăugate aici alte două personaje: Sia și prințesa Ada Razu, care nu apăruseră în primul roman. Autoarea preia descrierea acțiunii, prezentând în paralel mai multe întâmplări ce se desfășoară în diferite familii și care sunt unite între ele atât prin combinațiile mondene generate de concertul
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]