62,720 matches
-
bază materială consolidate în anii național-comunismului, modificările operate survenind mai degrabă la nivelul calitativ, al conținutului educațional. Capotarea regimului comunist în decembrie 1989 a scos la suprafață criza structurală subzistentă într-o formă latentă înainte de momentul revoluționar. Conștiința explicită a crizei totale a societății românești (politică, economică, culturală, morală etc.) s-a configurat sub imperiul a două idei forte, luate drept principii-călăuză ale postdecembrismului românesc: i) necesitatea tranziției de la societatea închisă la societatea deschisă (Popper, 2005), de la totalitarism la democrație, de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a unei campanii sistematice de demantelare orchestrată de autoritățile statului comunist. Prăbușirea regimului a creat condițiile politice pentru reafirmarea BOR ca unica depozitară instituțională a spiritualității românești. Reapărând pe scena publică în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de criză, BOR a favorizat totodată tendințele ultranaționaliste ale românismului ortodoxist de sorginte interbelic, ale cărui pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt timp platforma instituțională care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fost ulterior dezvoltată într-un Momorandum care a fost prezentat Societății Națiunilor în 1930. Din această uniune urmau să facă parte toate statele europene. Planurile de unificare europeană din perioada interbelică au fost abandonate din mai multe motive: declanșarea marii crize economice (1929-1933); ascensiunea regimurilor politice totalitare; b) Scurt istoric al Uniunii Europene Primul pas spre integrarea economică vest-europeană a fost Planul Marshall (1947). Legată direct de Planul Marshall a fost înființarea Organizației Europene de Cooperare Economică (OECE, 1948). Scopul acestei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
statele din Asia sunt relațiile comerciale. Asia se impune ca elementul-cheie al secolului XXI datorită mai multor factori: importanța sa demografică (Asia reprezintă 2/3 din populația globului); dezvoltarea economică accelerată; existența a două dintre cele mai alarmante zone de criză internațională (India-Pakistan, China-Taiwan); prezența în Asia a mai multor puteri nucleare (China, India, Pakistan); puternice tensiuni etnice și religioase ; mari diferențe între statele asiatice în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială; noii actori politici și economici de pe scena mondială provin din Asia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
aderarea de noi membri. Cap. II. Oamenii, societatea și lumea ideilor 1. Economie și societate în secolul al XX-lea a) Economia interbelică (1919-1939) Din punct de vedere economic, perioada interbelică poate fi împărțită în patru perioade: 1919-1922 = perioadă de criză și refacere economică; 1922-1928 = dezvoltare economică; 1929-1933 = Marea Criză Economică declanșată de crahul de pe Wall Street din New York (24 octombrie 1929= „Joia neagră”); 1933-1939 = refacere economică; ieșirea din criză s-a realizat prin recursul la statul-providență (statul intervine pentru eliminarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
lumea ideilor 1. Economie și societate în secolul al XX-lea a) Economia interbelică (1919-1939) Din punct de vedere economic, perioada interbelică poate fi împărțită în patru perioade: 1919-1922 = perioadă de criză și refacere economică; 1922-1928 = dezvoltare economică; 1929-1933 = Marea Criză Economică declanșată de crahul de pe Wall Street din New York (24 octombrie 1929= „Joia neagră”); 1933-1939 = refacere economică; ieșirea din criză s-a realizat prin recursul la statul-providență (statul intervine pentru eliminarea dezechilibrelor economice pentru a asigura prosperitatea și siguranța cetățenilor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
perioada interbelică poate fi împărțită în patru perioade: 1919-1922 = perioadă de criză și refacere economică; 1922-1928 = dezvoltare economică; 1929-1933 = Marea Criză Economică declanșată de crahul de pe Wall Street din New York (24 octombrie 1929= „Joia neagră”); 1933-1939 = refacere economică; ieșirea din criză s-a realizat prin recursul la statul-providență (statul intervine pentru eliminarea dezechilibrelor economice pentru a asigura prosperitatea și siguranța cetățenilor); cel mai important program de refacere a fost aplicat în S.U.A. „New Deal”; b) Economia postbelică După cel de-al
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
b) Economia postbelică După cel de-al Doilea Război Mondial, SUA au contribuit la refacerea economică a Europei prin Planul Marshall. Obiectivele americanilor erau multiple: umanitare; politice (evitarea extinderii influenței sovietice în statele din Europa de Vest); economice (prevenirea izbucnirii unei noi crize de supraproducție precum cea din anii 1929-1933); Astfel, timp de patru ani (1948-1951), au fost repartizate celor 16 state vest-europene 13 miliarde de dolari, mai ales sub formă de produse. Principalele state beneficiare ale Planului Marshall au fost Marea Britanie, Franța
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
acordat prin Planul Marshall; integrarea economică vest-europeană; politicile economice aplicate de primele guverne postbelice; așa numita revoluție a treia; Din cauza celor două șocuri petroliere (creșterea prețului la petrol) din anii 1973 și 1979, Europa a intrat într-o perioadă de criză economică din care a început să iasă după 1983. Principalele puteri economice în această perioadă au fost: SUA, URSS, Japonia. În perioada postbelică au existat trei tipuri de economii: liberală sau de piață sau capitalistă (principalele caracteristici: piața este cadrul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
liberale În secolul XX, au existat două mari modele ale economiei de piață: modelul neoclasic; modelul keynesian; Modelul neoclasic: Neoclasicismul s-a născut în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea. A fost principala școală de gândire economică până la criza economică din 1929 și apariția keynesianismului. Liberalismul clasic bazat pe ideea „laissez faire, laissez passer” (adică liberul schimb și competiția economică fără obstacole) nu mai putea funcționa în perioada postbelică. Neoclasicismul a valorificat ideile economiștilor clasici: Adam Smith, David Ricardo
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
passer” (adică liberul schimb și competiția economică fără obstacole) nu mai putea funcționa în perioada postbelică. Neoclasicismul a valorificat ideile economiștilor clasici: Adam Smith, David Ricardo și s-a constituit pronind de la lucrările economiștilor Stanley Jevons, Carl Menger, Leon Walras. Criza economică din 1929 a pus în evidență slăbiciunile teoriei neoclasice. Caracteristici: individualismul; inițiativa și libera concurență; existența proprietății private; sistemul se autoreglează, statul având o intervenție minimă în economie; Modelul keynesian: Până la începutul anilor 1970, majoritatea politicilor economice adoptate de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
politicii economice în secolul al XX-lea sunt: intervenția limitată a statului în procesele economice pentru a asigura bunăstarea cetățenilor; statul trebuie să asigure locuri de muncă și diminuarea inflației; Începând din anul 1983, țările europene au ieșit treptat din criza economică declanșată de șocurile petroliere datorită abandonării parțiale a politicii statului-providență. Au existat unele state occidentale unde influența ideilor socialiste a făcut ca statul să intervină mai mult în procesele economice: în Franța, între anii 1944-1946, au avut loc numeroase
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de stat sau proprietatea colectivă; prețurile nu se formează liber, în funcție de de condițiile pieței; lipsesc libera inițiativă și concurența; se pune accent pe industrializare; neglijarea ramurilor economice producătoare de bunuri de consum; agricultura este colectivizată; grijă scăzută pentru calitatea mărfurilor; crize de subproducție; creștere economică de tip extensiv (dezvoltare bazată pe creșterea cantitativă a resurselor antrenate în activitatea economică); ineficacitatea, deoarece bunurile nu sunt produse în raport cu cererea existentă, ci pe baza planurilor întocmite de birocrați; Modelul economic socialist nu s-a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
confiscări, amenințări, arestări, deportări etc. Comuniștii motivau colectivizarea prin: lichidarea înapoierii agriculturii; lichidarea inegalităților sociale (lichidarea chiaburilor, adică a țăranilor bogați); Colectivizarea a avut următoarele consecințe: dezechilibru demografic; a scăzut interesul pentru munca câmpului; a scăzut producția agricolă; Pentru depășirea crizei alimentare s-a aplicat un program de alimentație rațională. c) Economia românească după 1989 După 1989, se va declanșa procesul de revenire la economia de piață, una dintre primele măsuri în acest sens fiind retrocedarea suprafețelor agricole vechilor proprietari sau
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Hitler a devenit conducătorul Partidului Nazist. În 1923, prin puciul de la berăria din Munchen, Hitler a încecat să preia conducerea Germaniei. Încercarea a eșuat iar Hitler a fost arestat. Aflat în închisoare, Hitler a scris cartea „Lupta mea” (Mein Kampf). Criza economică din anii 1929-1933 a favorizat ascensiunea naziștilor. Astfel, alegerile parlamentare din 1932 au fost câștigate de Partidul Nazist. La 30 ianuarie 1933, președintele german Paul von Hindenberg l-a numit pe Hitler în postul de cancelar al Germaniei. În
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o vizită efectuată în China și Coreea de Nord, Ceaușescu a lansat „tezele din aprilie”. În 1974, Ceaușescu a devenit primul președinte al României. Această perioadă se caracterizează prin: exacerbarea cultului personalității; lansarea unor proiecte economice gigantice (Metroul, Transfăgărășanul, Casa Poporului etc.); criză economică și lipsuri mari pentru români; izolarea diplomatică a României; Principalele forme de rezistență anticomunistă au fost: rezistența armată (rezistența cu arma în mână); disidența intelectualilor (Doina Cornea, Mircea Dinescu, Paul Goma); grevele muncitorilor din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Paul Goma); grevele muncitorilor din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987); Treptat, puterile occidentale s-au îndepărtat de România. Izolarea României și înrăutățirea relațiilor cu țările occidentale s-a datorat politicii lui Ceaușescu caracterizată prin: opoziția față de tendințele de democratizare internă; criza economică în care se afla România; reprimarea brutală a mișcărilor opoziției interne; excesele cultului personalității; Venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea URSS și lansarea reformelor sale au zdruncinat din temelii regimurile comuniste din Europa. Mihail Gorbaciov a vizitat România în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a făcut aluzie la necesitatea adoptării unor reforme în România. Vizita a rămas practic fără nici un efect deoarce nu s-a simțit o îmbunătățire a vieții economice. 5. România de la statul totalitar la statul de drept a) Căderea regimului comunist Criza societății românești în anii comunismului se dovedise de lungă durată având caracteristici comune cu criza din celelalte țări ale sistemului, dar și particularități determinate de liderii politici. În cazul României, esențial a fost eșecul economic, cauza principală a nemulțumirilor populare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
nici un efect deoarce nu s-a simțit o îmbunătățire a vieții economice. 5. România de la statul totalitar la statul de drept a) Căderea regimului comunist Criza societății românești în anii comunismului se dovedise de lungă durată având caracteristici comune cu criza din celelalte țări ale sistemului, dar și particularități determinate de liderii politici. În cazul României, esențial a fost eșecul economic, cauza principală a nemulțumirilor populare. Obsesia dictatorului de a plăti integral datoria externă a României a produs o gravă penurie
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
României, esențial a fost eșecul economic, cauza principală a nemulțumirilor populare. Obsesia dictatorului de a plăti integral datoria externă a României a produs o gravă penurie de bunuri de larg consum, în primul rând alimentare. Dezastrul intern a coincis cu criza generală a sistemului comunismului. Politica noului lider sovietic Mihail Gorbaciov a accelerat căderea regimurilor comuniste. Revolta a început la Timișoara la 16 decembrie 1989. Demonstrațiile de protest au fost declanșate de intenția Securității de a-l evacua din locuința sa
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
îngrijorat de situația economică europeană. o Marshall propunea un ajutor financiar gratuit pentru reconstrucția economică a Europei astfel încât să fie evitate tulburările sociale care i-ar fi favorizat pe sovietici. Perioada Războiului Rece a fost marcată de o serie de crize: o blocada Berlinului (1948-1949); o războiul din Coreea (1950-1953); o criza Suezului (1956); o criza rachetelor din Cuba (1962); o războiul din Vietnam (1964-1975); o războiul din Afganistan (1979 1988); Blocada Berlinului (24 iunie 1948-12 mai 1949) în iunie 1948
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
gratuit pentru reconstrucția economică a Europei astfel încât să fie evitate tulburările sociale care i-ar fi favorizat pe sovietici. Perioada Războiului Rece a fost marcată de o serie de crize: o blocada Berlinului (1948-1949); o războiul din Coreea (1950-1953); o criza Suezului (1956); o criza rachetelor din Cuba (1962); o războiul din Vietnam (1964-1975); o războiul din Afganistan (1979 1988); Blocada Berlinului (24 iunie 1948-12 mai 1949) în iunie 1948, sovieticii au blocat căile terestre și feroviare de acces în Berlinul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a Europei astfel încât să fie evitate tulburările sociale care i-ar fi favorizat pe sovietici. Perioada Războiului Rece a fost marcată de o serie de crize: o blocada Berlinului (1948-1949); o războiul din Coreea (1950-1953); o criza Suezului (1956); o criza rachetelor din Cuba (1962); o războiul din Vietnam (1964-1975); o războiul din Afganistan (1979 1988); Blocada Berlinului (24 iunie 1948-12 mai 1949) în iunie 1948, sovieticii au blocat căile terestre și feroviare de acces în Berlinul de Vest dorind să
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
al occidentalilor; a determinat țările occidentale să-și coordoneze politicile de apărare prin înființarea N.A.T.O.; a arătat că nu se mai putea ajunge la un compromis în ceea ce privea Germania, divizarea menținându-se pe termen nedeterminat; Cea mai gravă criză a Războiului Rece a izbucnit în 1962, prin amplasarea unor rachete sovietice, care amenințau direct teritoriul american, în Cuba. Momentul a fost depășit prin negocieri între președintele american J.F.Kennedy și conducătorul sovietic, Nikita Hrușciov, sovieticii acceptând să-și retragă
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
fost depășit prin negocieri între președintele american J.F.Kennedy și conducătorul sovietic, Nikita Hrușciov, sovieticii acceptând să-și retragă rachetele din Cuba în schimbul neintervenției S.U.A. împotriva regimului lui Fidel Castro și a retragerii rachetelor din Turcia și Marea Britanie. Niciodată înainte de criza din Cuba eventualitatea unui război nuclear nu a fost evocată în mod deschis de către conducătorii sovietici și americani. Adevărata învingătoare a crizei a fost U.R.S.S. care a obținut desamblarea rachetelor americane din Turcia și Marea Britanie. Criza rachetelor din Cuba
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]