62,624 matches
-
Interpp Prestația percuționistului Sanjay Kansa Banik a fost spectaculoasă, impresionând cu tehnica impecabilă, agilitatea deosebită a mâinii stângi dar și prin charisma sa. Banik nu este un acompaniator, ci un partener egal de scenă al cântăreței. Ritmurile brodate pe talasurile muzicii hindustani, improvizațiile calculate, matematice îmbinate cu frazele de asemenea improvizate ale lui Mukherjee au creat o polifonie complexă, un adevărat dans acrobatic al sunetelor. Merită menționate de asemenea intervențiile instrumentiștilor români. Mai experimentată în acest stil, Anne Marie Ene și-
În stilul Hindustani by Cleopatra DAVID () [Corola-website/Journalistic/83855_a_85180]
-
Am putut admira în câteva momente timbrul dulce al flautului indian (Mihai Sturza), în timp ce armoniul lui Mihai Lupoaie susținea construcția melodică asemenea swaramandal-ului solistei. Deși sonorizarea nu era cea mai fericită, concertul a fost o încântare. Autenticul a biruit comercialul, muzica având drept canale de exprimare oameni care au credința artei lor. Publicul nu poate reacționa decât pozitiv, dovada fiind faptul că în locul bătăilor din palme și a bâțâitului din picioare s-a instalat liniștea, manifestare onestă a respectului față de
În stilul Hindustani by Cleopatra DAVID () [Corola-website/Journalistic/83855_a_85180]
-
65 ani de existență=Mădălin Alexandru STĂNESCU Acum 65 ani, în 1948, își deschidea porțile la București prima instituție de învățământ muzical preuniversitar de stat din România. Sub denumirea de Școala de Artă din București, instituția a cuprins trei secții, muzică, coregrafie și pictură, până în 1950 când s-a transformat în Școala Elementară și Medie de Muzică nr. 1. Dezvoltarea activității instituției are printre efecte înființarea Orchestrei Simfonice a Școlii de Muzică nr.1, și a unei catedre de folclor, ce
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
București prima instituție de învățământ muzical preuniversitar de stat din România. Sub denumirea de Școala de Artă din București, instituția a cuprins trei secții, muzică, coregrafie și pictură, până în 1950 când s-a transformat în Școala Elementară și Medie de Muzică nr. 1. Dezvoltarea activității instituției are printre efecte înființarea Orchestrei Simfonice a Școlii de Muzică nr.1, și a unei catedre de folclor, ce cuprindea atât clase de instrumente populare, cât și de canto popular, unde profesori erau printre alții
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
de Artă din București, instituția a cuprins trei secții, muzică, coregrafie și pictură, până în 1950 când s-a transformat în Școala Elementară și Medie de Muzică nr. 1. Dezvoltarea activității instituției are printre efecte înființarea Orchestrei Simfonice a Școlii de Muzică nr.1, și a unei catedre de folclor, ce cuprindea atât clase de instrumente populare, cât și de canto popular, unde profesori erau printre alții, celebrii Fănică Luca și Maria Tănase. Chiar dacă în decursul anilor a continuat să poarte diferite
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
ce cuprindea atât clase de instrumente populare, cât și de canto popular, unde profesori erau printre alții, celebrii Fănică Luca și Maria Tănase. Chiar dacă în decursul anilor a continuat să poarte diferite denumiri - Liceul de Artă „George Enescu”, Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” și mai nou, Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” - prestigioasa instituție de învățământ a avut o activitate continuă susținută de profesori de valoare ce au șlefuit talente care au cunoscut apoi celebritatea și au făcut cinste culturii românești
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
formația de suflători s-a remarcat prin sunetul interesant, frazările inspirate și culoarea specifică pe care au imprimat- o partiturilor sub bagheta lui Marcel Pețanca, oferind publicului un moment ce a amintit de promenadele de altădată ce se desfășurau pe muzica formațiilor de estradă. Concertul aniversar a continuat cu Preludiul actului al III-lea al operei Lohengrin de Richard Wagner, interpretată de Orchestra Simfonică a Colegiului „Dinu Lipatti” sub bagheta tânărului profesor și dirijor Andrei Racu. Cu inteligență și fermitate în
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
și de principalii ei promotori, spectacolul a demonstrat un potențial asupra căruia planau unele îndoieli. De asemenea, a fost una din rarele (prea rare, din păcate!) ocazii în care și-au dat mîna cele trei sfere artistice ale Universității ieșene - Muzica, Teatrul, Artele vizuale. Opera Orfeo ed Euridice (libret de Ranieri de’ Calzabigi) a fost prezentată într-o primă versiune, în limba italiană, la Viena, în 1762; rolul Orfeu era interpretat, după uzanțele timpului, de un castrat. Ulterior, urmându-și intențiile
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
benefic echilibru de forțe între auditiv și vizual, fără a cădea în frecventa capcană a supralicitării laturii teatrale - este o meteahnă de care suferă și unii regizori consacrați atunci cînd abordează genul de operă. Octavian Jighirgiu a păstrat proporțiile între muzică, text, mișcare, lumini, culoare, dirijînd din umbră atenția publicului către esența și semnificația fiecărui moment al spectacolului. Nu a cedat tentațiilor dramaturgice și scenice, păstrînd cadrul cerut de genul liric. Între soliști, o prezență cuceritoare și surprinzătoare totodată a fost
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
un dialog cu prof. univ. dr. Aurelia Simion a reieșit faptul că țelul final al spectacolului cu Orfeu și Euridice de Gluck îl constituie Festivalul Internațional Viva Vox, ediția a IV-a, organizat la fiecare doi ani, de Academia de Muzică Gh. Dima din Cluj-Napoca, ce a avut loc anul acesta în perioada 5-11 mai. Ieșenii se află la a patra participare, după spectacolele cu Căsătoria secretă de Cimarosa (în 2009), O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu (în 2010) și Il
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
George Petean și Brigitta Kele, de asemenea Peter Mario Katona - Director of Casting, Royal Opera House Covent Garden din Londra, Orchestra simfonică din Szeged (Ungaria) ș.a. Spectacolul ieșenilor a avut loc joi, 8 mai, în Sala Studio a Academiei de Muzică Gh. Dima, fiind transmis în direct pe site- ul festivalului.
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]
-
în atitudinea etică de construire a carierei profesionale. Monografia lui Ion Moldovan ne oferă portretul unei asemenea autentice vedete a operetei contemporane românești, carte pe care v-o recomand cu căldură să o parcurgeți cu atenție (pe fundal sonor cu muzică de Strauss, Lehar, Kálmán, Loewe sau Dendrino), spre a o înțelege cât mai exact pe sensibila Mioara Manea Arvunescu în întreaga ei dimensiune artistică și umană. Căci, mărturisește cu onestitate artista pe coperta a patra a monografiei : “Opereta este un
Mioara Manea Arvunescu = 25 (Fascinația - ca destin al operetei) by Viorel COSMA () [Corola-website/Journalistic/83901_a_85226]
-
A colindat lumea în fruntea propriei orchestre, întreprinzând turnee în Canada (de 10 ori), SUA (de 7 ori), Bulgaria (4), URSS (3), Suedia (2), Israel, Danemarca, Cehoslovacia, RFG, Italia. Creația lui este absolut impresionantă, cu peste 400 de melodii de muzică ușoară, muzica la 12 filme de lung-metraj, la un serial TV (“Pistruiatul”), la un film de desene animate, la trei spectacole de teatru. A semnat o comedie muzicală, “Vraja dragostei”, la Teatrul muzical din Brașov, două spectacole de revistă cu
Horia Moculescu by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83863_a_85188]
-
lumea în fruntea propriei orchestre, întreprinzând turnee în Canada (de 10 ori), SUA (de 7 ori), Bulgaria (4), URSS (3), Suedia (2), Israel, Danemarca, Cehoslovacia, RFG, Italia. Creația lui este absolut impresionantă, cu peste 400 de melodii de muzică ușoară, muzica la 12 filme de lung-metraj, la un serial TV (“Pistruiatul”), la un film de desene animate, la trei spectacole de teatru. A semnat o comedie muzicală, “Vraja dragostei”, la Teatrul muzical din Brașov, două spectacole de revistă cu un ansamblu
Horia Moculescu by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83863_a_85188]
-
pentru cea mai bună orchestrație a unui cântec bulgăresc. A avut peste 1000 de apariții la TVR, fiind moderator la peste 400 de emisiuni (realizează și prezintă alături de actrița Alexandra Velniciuc, la TVR2, “Atenție, se cântă!”, singurul program profesionist consacrat muzicii ușoare de pe toate posturile noastre TV; sperăm ca din toamnă să ne reîntâlnim cu ea, fiindcă este un unicat în materie). A îndeplinit două funcții publice importante, din ambele plecând din postură de demisionar: secretar al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor
Horia Moculescu by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83863_a_85188]
-
șlagăr, i-a adus și o bucurie: devenit “Locul potrivit”, în versiunea hip-hop a lui Guess Who, a fost cel mai difuzat hit al anului. În ultimii ani a făcut parte cu regularitate din juriul celui mai puternic festival de muzică ușoară din țară, cel internațional, “George Grigoriu”, de la Brăila; de asemenea este președinte tradițional al juriului la festivalul “Florentin Delmar” de la Focșani. Între distincțiile cu care Horia Moculescu se mândrește pe drept cuvânt: Ordinul “Meritul cultural” în grad de Cavaler
Horia Moculescu by Octavian URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83863_a_85188]
-
a tineretului “I. V. Stalin” și în echipa artistică de amatori din cadrul Întreprinderii de Instalații București. Totodată urmează cu succes cursurile Școlii populare de artă, atât la secția de teatru (cu prof. Cornelia Mănescu), cât și la cea de muzica ușoară (cu prof. Florica Orășcu și corepetitor Marius Țeicu, aici fiind coleg cu multe din numele importante ale genului). În 1966, prima confirmare: premiul I pe Capitală și apoi pe țară la Festivalul studențesc. În 1967 debutează la radio cu
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
1993-1995 este redactor-prezentator la Antena 1, la emisiunea “Memoria cântecului francez”, cu 20 de episoade-portret dedicate marilor șansonetiști francezi ai anilor ’60- ’70, dar și la emisiunea “Cântecul francez? De ce nu!”, unde a propus portrete ale vedetelor actuale ale muzicii ușoare franceze. La TVR este, în anii 1997-1998, în postura de colaborator al unei emisiuni desființate surprinzător, fiind singura dedicată compozitorilor români (“Portret în oglinda”, TVR2, realizatori Nicoleta Păun și subsemnatul). Tot la postul public este profesor și redactor în
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
de la fiica sa Raluca, fosta componenta a “Școlii vedetelor” a lui Titus Munteanu, stabilită în Anglia), își împărtășește vasta experiență muzicală și actoricească pregătind (canto, dicție, mișcare scenică, evoluție la microfon) copii și adolescenți pentru diverse emisiuni si concursuri de muzică ușoară, dar este în mod frecvent invitat la ProTV, Antena 1, Euforia TV, TV H2.O, DDTV, TVR1, Național TV, TVR Internațional, posturi care au ințeles că... mai e nevoie de “bătrâni” ca Dorin Anastasiu!
La ceas aniversar:Dorin Anastasiu by Octavian URSULESCU [Corola-website/Journalistic/83844_a_85169]
-
atenție și, uneori, chiar cu acribie, fie intuită și tatonată din instinct și cu „stofă” artistică. Pe de o parte, alegerea secțiunii de aur ca argument pentru o întreprindere de organizare temporală ori spațială, explicabilă în contextul în care istoria muzicii savante a parcurs un drum sinuos întru identificarea proporției perfecte tradusă în raporturi matematice; pe de altă parte administrarea substanței sonore, în special sub aspect formal, de așa manieră încât perfecțiunea numerică să derive predominant din intuiția compozitorului. Se pot
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]
-
șirului lui Fibonacci acolo unde compozitorii nu l-au apreciat musai ca sursă de inspirație extramuzicală, și unde analiștii au surprins întreaga lui fertilitate. De pildă, cercetarea Sonatelor pentru pian și a Simfoniei a V-a de Beethoven ori a Muzicii pentru coarde, celestă și percuție de Bartok, săvârșită de Dan Constantinescu, Derek Heylock și, respectiv, Ern Lendvay descifrează, uneori cu acuitate, alteori după calapodul patului procustian, splendorile numerice ale capodoperelor. Mai mult, Paul Larson demonstrează existența secțiunii de aur în
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]
-
de fragmente investigate). Și, iată că, recent, Diana Spânu, arondând o manieră analitică inductivă, grație căreia proporția de aur este mai întâi bănuită, pentru ca abia apoi să fie dovedită și argumentată, relevă prezența Proporției Divine în două Imnuri Heruvice aparținând muzicii bizantine. Dar, chiar și atunci când reușesc să convoace atenția asupra unor eventuale ubicuități și izotropii a principiului sectio aureea în cadrul construcțiilor sonore consacrate, excursurile teoretice se cade să țină cont de semnificațiile teoremei lui Gödel conform căreia, față de orice formalizare
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]
-
teorema alegerii a lui Cohen, care ne spune că, fiind dată o familie de mulțimi disjuncte, există o mulțime care conține câte un element din fiecare mulțime a familiei. Cu alte cuvinte, oricât de diferită ar fi o colecție de muzici pe care o alegem, legăturile ei afine cu secțiunea de aur poate constitui factorul unificator, mai ales că nici ea, nici negația ei, nu vin în contradicție cu celelalte axiome ale teoriei mulțimilor. Dar aste e o simplă speculație teoretică
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]
-
Mihail. Programat în ziua de doliu național (în memoria victimelor accidentului din Muntenegru), recitalul și-a adaptat repertoriul acestui eveniment tragic. Cei peste 600 de spectatori, care au umplut până la refuz spațiul amenajat în fața scenei, au fost fascinați de frumusețea muzicii și de calitatea interpretării; prin prestația lor de excepție, artiștii i-au determinat să înfrunte furtuna și frigul de afară și să rămână până la sfârșitul concertului. În debutul programului a fost prezentată Sonata nr. 4 în mi minor, KV 304
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]
-
și Tempo di Minuetto), lucrarea pune în evidență calitățile sonore și expresive ale ambelor instrumente, cărora autorul le acordă importanță egală. De la primele măsuri (în care este expusă tema întâi la unison), interpreții s-au concentrat asupra laturii dramatice a muzicii. Față de versiunile cunoscute, în care predomină atmosfera poetică, interiorizată, am remarcat la Gabriel Croitoru și Horia Mihail, o abordare diferită, îmbogățită cu noi valențe expresive și semantice. Putem afirma că varianta interpretativă oferită publicului în acea zi marcată de sentimente
Recital în Piața Ateneului by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83856_a_85181]