1,838 matches
-
de Cârstia Anghel”", pe Învierea lui Christos: "„Această icoană sa plătit de Bodea Dum...”", pe Schimbarea la față: "„Această icoană s-au plătit de Hristea, Radu, Stanca, Elena”", pe Sfânta Treime: "„Această icoană au dăruit Neacșu, Stoica”". Cele patru icoane împărătești erau datate din 1863, iar pe icoana prăznicar a sfinților Trifon și Haralambie se putea citi: "„1869, Ilie zugravu T[ârgoviște]”". Dintre ctitori se remarcă preotul Nicolae duhovnicul, care a jucat atât rolul de ctitor cât și de îndemnător al
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
1185, vlahii Petru și Asan, doi frați din aceeași seminție care, nevrând să facă începutul fără cuvânt, se înfățișează la împărat pe când acesta petrecea în Kypsella (azi Ipsella). Dânșii îi cer dreptul să fie oștiți alături de romei și, prin carte împărătească, să li se dea un loc de moșie cu venit puțin din muntele Haemus; dar, cererea lor a fost respinsă, fiind dumnezeiască putere mai presus de aceea a omului. Deci, văzându-se neluați în seamă, dânșii începură a cârti și
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
fiind acoperită inițial cu șindrilă, apoi cu țiglă, iar din 1960 a fost acoperită cu tablă. În Ocoliș, biserica veche de lemn a fost înlocuită de un amplu edificiu din zidărie, ridicat în anul 1910. S-au păstrat totuși icoanele împărătești, pe lemn, ce au suferit, din păcate, o repictare stângace în 1910. S-au recopiat inscripțiile chilirice ce transmit importante elemente de datare și aparență. Pe icoana „Deisis” apare „1734 mst... Văsilie Zugravul”, iar pe „Arhanghelul Mihail” „AnD(o)mnului
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
sub numele de "Asociația de Petrol Bucovina" cu sediul în Cernăuți și a aprobat statutele acesteia. A fost destinat din nou cu funcția căpitanului țării dupa victoria asupra lui Anton Kochanowski von Stawczan în 1884 și decorat cu înaltul Ordin Împărătesc al Coroanei de Fier de clasa a 2-a. În discursul său inaugural a cerut recunoașterea juridică a limbii române și rutene ca limbi oficiale. El a și apelat la parlamentari a acționa în unanimitate în susținerea autonomiei și independenței
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
Nicolae Domnesc”, unde descăleca. În fața ușii bisericii, mitropolitul îl întâmpina cu două lumânări mari, îl tămâia cu o cățuie și îi dădea să sărute crucea și evanghelia, după care era condus în biserică. Domnul pășea până la altar, îngenunchea în fața ușilor împărătești, iar mitropolitul îi punea patrafirul pe cap și citea cu glas tare rugăciunea pentru înscăunarea domnilor drept-credincioși, ungându-i fruntea cu Sfântul Mir. După această ceremonie, domnul se ridica în picioare și intra în altar unde săruta Sfânta Masă și
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
dăruite de regele Carol I al României și sunt din epoca reconstrucției clădirii. Biserica a fost pictată în vremea lui Ștefan cel Mare. Trifon Korobeinikov, care a călătorit în Moldova în 1593, relata că pe pereții bisericii erau zugrăvite praznicele împărătești și proorocii, iar altarul era zugrăvit pe dinafară, dinspre curte. Specialiștii susțin că pictura exterioară pe care a văzut-o călătorul rus se referă la sfinții pictați în ocnițele bisericii. Lăcașul de cult a fost repictat în perioada 1677-1679. Pictarea
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
1867 făcea parte din uniunea reală a două state autonome. (Pentru instituțiile comune ale celor două jumătăți ale Dublei Monarhii, s-a folosit în perioada 1867-1918 expresia "kaiserlich und königlich", prescurtat "k. u. k.", în traducere "imperial și regal" sau "împărătesc și crăiesc". În Armata comună, expresia "cezaro-crăiesc" și prescurtarea "k. k." au fost folosite împotriva regulilor până în 1889.) Primul "k." ( de la "kaiserlich") se referă la titlul "Kaiser von Österreich" ("Împărat al Austriei"), iar al doilea " k." (de la "königlich") se referea
K. k. () [Corola-website/Science/335774_a_337103]
-
daco-romane"". În conflict intervine chiar și guvernatorul civil și militar al Transilvaniei, principele Karl Borromäus Schwarzenberg, care deplasându-se personal la Năsăud ""a fost înfruntat direct de Moise Panga"". Situația devenind tot mai încordată, ecoul ei a ajuns până la Curtea împărătească de la Viena, care a trimis în anchetă pe ""inspectorul de școale"" dr. Carol Festi. Acesta propune ca învățătorii Moise Panga și Vasile Nașcu să fie suspendați din posturile pe care le dețin deoarece ""dau tineretului exemplu rău' în loc să-l educe
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
femei și bărbați se face prin stâlpi verticali prinși între două grinzi transversale, una dedesubt și una peste ei. Stălpii încadrează trei goluri de uși ce permit circulația între încăperi. Iconostasul are o structură asemănătoare și este prevăzut cu uși împărătești la mijloc și uși diaconești în laturi. Pereții interiori sunt în întregime acoperiți de picturi murale databile la sfârșitul secolului 19, bine conservate. Biserica este ridicată din bârne de stejar încheiate în coadă de rândunică. Cimitirul se întinde în spatele bisericii
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
a altarului și a naosului, la nouă ani după edificarea actualei biserici, lăsându-și semnătura în proscomidie: Pomeni gospodi Popa Toma și soțu dumisale Marie: Marie, Oană, Găvrilă, Ilie, Marie, Onu, Marie; 1774, noiemvrie 18 zile. Inscripția de deasupra ușilor împărătești, menționată anterior, este de aceeași mână. În absida altarului astăzi abia mai pot fi deslușite urmele unei reprezentări ample a Sfintei Treimi și scena Punerii în mormânt, la proscomidie. În naos, în registrul median, sus pe boltă, trei tablouri dintre
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
patimile Mântuitorului, bine structurate compozițional, cu și mai agresive pătrunderi de elemente baroce, decât în lucrările cu caracter pur iconografic, explicabile la un pictor abia ieșit din ucenicia clujeană. Cea mai mare atenție a acordat-o pictării tâmplei și ușilor împărătești, bine prezentate în încercarea monografică a cercetărilor D. Mândru si A. Dobjanschi. Probabil din 1774 sau 1775 sunt și cele două icoane din Păniceni, Maica Domnului cu Pruncul și Deisis (Rugăciunea), păstrate pe tâmplă ca icoane impărătești, ce i-au
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
-lea va picta la biserici de pe Valea Arieșului și de pe cea a Mureșului, colaborând cu Gavril Silaghi (probabil fiul său), cu Dimitrie Dimitriu din București și cu Anton Simion din Cluj. La 19 aprilie 1783 Simion Zugravul data o icoană împărătească, marcând, poate, momentul final al lucrărilor la biserica de zid cu hramul "Buna Vestire", a grecilor, din Alba-Iulia. Tot acolo a fost instalat și un impresionant iconostas zugrăvit de echipa lui Simion Silaghi. Din bogata sa activitate în zona Apusenilor
Simion Silaghi Zugravu () [Corola-website/Science/326882_a_328211]
-
cheltuiala obștii, de zugravi Silaghi Simion din Abrud și cu Dimitrie din Țara Românească la anu Domnului 1842.” Mai vechi sunt o icoană prăznicar, realizată de un artist anonim în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cele trei icoane împărătești, executate în anul 1797 de zugravul Constantin Boghină din Brașov, precum și pictura tâmplei. Lăcașul, înscris pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03285), este menționat atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831, cât și pe harta
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
-se o reprezentare corectă, în stil realist și cu stil propriu tehnicii adoptate. Icoanele catapetesmei sunt pictate în tehnica ulei, de factură realistă, cu încercări de modelări în clar obscur și cu o redare oarecum perspectivică a spațiului scenelor. Icoanele împărătești și ușile diaconești, de mai mari proporții vădesc o și mai mare apropiere de tradiția picturii de șevalet în tratarea personajelor.” [3] 4. Sfințiri Nu se cunoaște arhiereul ce a săvârșit târnosirea în 1893. Însă ulterioarele sfințiri ale repicturii sunt
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
secolului al XVIII-lea: "Cu ajutorul și cu mila Domnului nostru Iisus Hristos s-au făcut această biserică în anul Domnului 1723 și meșterul Mihoc”. De la acel edificiu, omis de toate conscripțiile și izvoarele cartografice ale timpului, a preluat atât ușile împărătești, cât și importanta zestre de icoane mobile, executate pe lemn și pe sticlă.' Edificiul înfățișează planul dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Deasupra pronaosului a fost înălțată o clopotniță scundă, prevăzută cu un coif piramidal, învelită, în întregime
Biserica de lemn din Cernișoara-Florese () [Corola-website/Science/326717_a_328046]
-
ținea de obiceiurile tatălui său, David, el se lasă ,târât de iubire’ și se ,alipește’’ de unele neamuri interzise de Dumnezeu împăraților Israelului, având de neveste, în afară de fata lui Faraon (probabil faraonul Siamon, dinastia a XXI-a), 700 de crăiese împărătești (moabite, amonite, edomite, sidoniene și hetite) și 300 de țiitoare. La bătrânețe, nevestele iubite ,i-au abătut inima’’ și ,i-au plecat inima spre dumnezei străini" astfel că nu a mai rămas ,cu totul a lui Dumnezeu, cum fusese inima
Cartea a treia a Regilor () [Corola-website/Science/323561_a_324890]
-
făcând parte din districtul Gura Humorului (în ). Autoritățile habsburgice au desființat Mănăstirea Humor în baza Ordonanței Imperiale din 19 iunie 1783 a împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), trecând toate pământurile și fondurile administrate de Episcopia Rădăuților ""sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri"". După desființarea mănăstirii, chiliile s-au ruinat aproape complet. Biserica a fost transformată în biserică parohială. În clădirile din fostul ansamblu monahal a funcționat o școală pentru copiii localnicilor, iar din 1850 acestea au fost folosite
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
Sfântului Nicolae, cu decorul floral pe fondul neutru ca și pe nimb. A realizat Toader și friza Apostolilor cu tema Rugăciunii Deisis, pentru care nu s-a abătut de la modelul frecvent la sudul munților. Din aceeași vreme sunt și ușile împărătești sculptate în ajur, pe motivul viței de vie cu struguri ce îmbrățișează medalioanele pictate (Buna Vestire și Evangheliștii). În 1857, biserica a fost renovată, tot atunci s-a dat monumentalitate tâmplei prin adoptarea pilaștrilor cu capiteluri și a îngerilor statuari
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
de vechimea monumentului, de posibilitățile materiale ale unui sat sărac, cu pământuri neproductive. O scândură cu motive traforate, amintind canoanele artei baroce, este fixată de iconostas. Pictură se află doar la ușile diaconești („Sf. Mihail" și ,Sf. Nicolae") și cele împărătești ("Bunavestire"), zugrăvite în secolul al XVIII-lea. „Stucaturile" cruciforme de pe peretele de vest, în exterior, ne amintesc larga răspîndire, acum și înainte, a acestui sistem de ornamentare a caselor vechi din Bihor, stucaturi ce nu de puține ori erau alt
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
metri de o altă biserică de lemn, mai veche, care se ruinase. În apropiere de biserică, a fost construit în anul 1787 un turn clopotniță din lemn. Catapeteasma actuală datează din anul 1810, după cum atestă o inscripție aflată pe icoana împărătească (""1810, martie 6""). În decursul timpului, biserica a suferit mai multe transformări. În anul 1961, biserica de lemn a fost tencuită pe interior și pe exterior, s-a desfăcut zidul despărțitor dintre pronaos și naos, s-a construit un cafas
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
căutările spirituale ale creatorului. Ele vin din moștenirea bizantină pe care Marin Gherasim a primit-o în Bucovina natală, sunt filtrate prin sensibilitatea proprie, dar și printr-o filosofie din ce în ce mai cristalizată. Cupola, Porțile ce seamănă tot mai mult cu porțile împărătești ale bisericilor, Pragul, Tronul, Absida, Armura - veșmânt liturgic, Scutul formează cadrul pentru căutarea Adevărului. Formele sunt din ce în ce mai epurate, arhitecturi clare, în interiorul cărora, de multe ori, accidentul plastic devine semnul frământării, al decriptării mișcărilor vieții și sufletului. Se păstrează interesul artistului
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
Trei porți de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de la nord erau destinate celor care solicitau adăpost spiritual. Porțile centrale, tot în număr de trei, erau rezervate împăratului și suitei sale. In mijloc, cea mai înaltă era "Poarta împărătească", placată cu argint aurit, decorație jefuită de apuseni în 1204. Cele două nartexuri sunt săli transversale alăturate și succesive, perpendiculare pe axa mediană a locașului și lungi cât toată latua acestuia. Au lungimea de 60,90 metri și lățimea de
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
protest a generat mișcarea populară din Timișoara, punctul de pornire al Revoluției anticomuniste române din 1989. Biserica Reformată din România urmărește tradițiile reformei protestante elvețiene, care a refuzat de la început liturghia latină împreună cu cea bizantină, care sunt rituri imperiale sau împărătești. Ele s-au format la curțile împăraților romani de Răsărit și Apus, drept aceea au un fast deosebit. Limba slujbelor este maghiara, iar în orașele mari din Vechiul Regat, de exemplu la București, se folosește și limba română. Accentul este
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
bisericesc nou, monumental, de la fundație la acoperiș și până la crucile celor două turnuri de la fațada principală. Finalizarea frescii interioare, dotarea cu facilități moderne și funcționale, noul acoperiș în formă de cruce, noul iconostas împodobit cu trei registre de icoane, icoanele împărătești noi, icoana de hram de pe fațada principală precum și toate celelalte realizări a justificat pe deplin hotărârea de sfințire a acesteia în data de 21 septembrie 2014. În satul Găbud până în anul 1948 au conviețuit două comunități creștine românești, fiecare cu
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]
-
de al treilea registru de icoane al iconostasului.<br> În anul 2012 prin efortul credincioșilor parohiei, biserica a fost împodobită cu două candelabre minunate din cupru și alamă, realizate la Cluj Napoca. În anul 2013 au fost montate pe iconostas icoanele împărătești, s-a finalizat pictarea frescei interioare și biserica a fost dotată cu instalație de sonorizare, prin contribuția familiei Nechita. În anul 2014 prin contribuția familiei Miron s-a realizat icoana de hram bisericii, „Sfântul Ierarh Nicolae” pe fațada de deasupra
Biserica parohială ortodoxă română Găbud, com. Noșlac, jud. Alba () [Corola-website/Science/332896_a_334225]