729 matches
-
urît mirositor, cu hainele În dezordine. Keefer Îi trase capul pe spate. Ed Îl lovi - la gioale, la țeastă - pînă cînd nu-și mai simți mîinile. Stens căzu la pămînt, icnind. Ed Îl izbi cu piciorul În figură și plecă Împleticindu-se. Inez pe trotuar, cu o poantă: — Cine zicea că White e un mardeiaș? CAPITOLUL 27 Bud Îi aduse femeii o cafea. Dă-i papucii și du-te să-l vezi pe Stens la pîrnaie. Carolyn nu mai știu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
drumul și alergă În camera de zi. Sertarele erau goale, așa că fugi Înapoi În bucătărie. Gilette, pe podea, mesteca niște hîrtii. Îl strînse pe tip de beregată și acesta scuipă o foaie pe jumătate mestecată. Bud o ridică și ieși, Împleticindu-se. Carnea arsă Îi făcea rău. Netezi hîrtia: nume, numere de telefon pătate, două lizibile: Lynn Bracken, Pierce Patchett. CAPITOLUL 28 Jack la biroul lui, trecîndu-și În revistă minciunile. La muncă un șir de rapoarte despre piste care nu duceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Iar te-ai așezat acolo. Ți-am mai spus o dată: întinde mâna și dă naibii hârtiile alea la o parte, nu te văd din cauza lor“. Al treilea brâu Buimac de somn și de coșmar, s-a dat jos din pat, împleticindu-se, și-a șters cu dosul palmei transpirația de pe frunte, a intrat pe întuneric în bucătărie, a băut o cană de apă, pe nerăsuflate, și încă una. S-a întors și s-a prăbușit în pat, și-a tras cearceaful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mă duc să-ți fac ceaiul. „Ți s-o fi făcut iarăși sete?“, întrebându-l. Dar el era deja pe drumul spre bucătărie și n-o auzea, încât, buimac de somn și de coșmar, s-a dat jos din pat, împleticindu-se, și-a șters cu dosul palmei transpirația de pe frunte, a intrat pe întuneric în bucătărie, a băut o cană de apă, pe nerăsuflate, și încă una. Al patrulea brâu Am putea să ne imaginăm că plutim, chiar dacă apele nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
am simțit toți ochii Îndreptându-se spre mine. Când eram pe punctul de a le adresa un salut oarecare, mi-am amintit cum mă făcusem total de băcănie la prima mea Întâlnire cu ea, azi-dimineață, când mă bâlbâisem și mă Împleticisem ca o tâmpită, așa că mi-am ținut gura. Masa, masa, masa. A, da, iat-o. A se depune cartea pe masă. Acum hainele. M-am uitat agitată de jur-Împrejur ca să găsesc locul unde trebuia să agăț hainele aduse de la curățătorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
la colecție și aș fi făcut haz de ea cu Lily și Alex, picioarele nu m‑ar durea mai puțin și nimeni nu mi‑ar putea da Înapoi seara pierdută de vineri. Am rupt‑o bucăți și am pornit‑o Împleticit pe scări În sus. 15 — Andrea, sunt eu, Emily, am auzit o voce spartă la telefon. Mă auzi? Trecuseră luni Întregi de când Emily nu mă mai sunase acasă atât de târziu, așa că mi‑am dat imediat seama că e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
de papuci din același material și eram pregătită să mă Înfrupt cu omletă, cornuri, prăjituri, brioșe, cartofi, pufuleți și clătite, care au venit Însoțite de o aromă amețitoare. După ce am devorat toată mâncarea și două cești de ceai, m‑am Împleticit Înapoi spre pat și am adormit atât de rapid, Încât m‑am Întrebat dacă nu cumva Îmi pusese cineva un somnifer În sucul de portocale. Masajul a reprezentat un mod perfect de a Încheia ceea ce fusese o zi binecuvântat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În acea primă seară de când revenisem acasă și am plâns, nu doar pentru Alex, ci și pentru tot ceea ce se schimbase iremediabil În timpul acestui ultim an. Intrasem În Elias‑Clark Building ca o puștoaică neștiutoare și prost Îmbrăcată și mă Împleticisem afară din ea ca o femeie pe jumătate maturizată, ușor blazată și tot prost Îmbrăcată (ce‑i drept, una care acum Își dădea seama cât e de prost Îmbrăcatăă. Dar Între timp trecusem prin destule ca să mă pot angaja Într
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fund. El Își coborîse mînecile și butonii erau bine prinși; avea fruntea roșie, cu un fir strălucitor de transpirație. Tot ce se afla În Încăpere - mirosurile, aranjamentul obiectelor - părea să fi suferit o schimbare subtilă; avea senzația că timpul se Împleticise cumva, În vreme ce ea stătuse cu spatele, de parcă jucase Mersul moșneagului. Pe podea era o singură pată stacojie de mărimea unui șiling, dar restul era curat ca lacrima. Găleata din zinc fusese puțin mutată și acoperită. Își aduse picioarele la marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
așa ceva. Aveam fuste, știi, să arătăm decente. Fuste lungi, cum nu-ți vine a crede. Poftim. N-are importanță. O să rezolvi chestia asta și-o să arăți iar ca o regină. Vai, ce păr frumos ai, nu crezi? Continuă să pălăvrăgească Împleticindu-și limba, debitînd tot soiul de absurdități. O aduse pe Viv lîngă ea, lăsînd-o să-și sprijine capul, netezindu-i și mîngîind-o pe păr cu degetele ei aspre și boante. Dar și Viv Își dădea seama că era Înspăimîntată. — Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
reuși să evite obiectul, crezu că era o hîrtie arzînd. Apoi Își dădu seama că era un porumbel cu aripile În flăcări. Își desfăcu mîinile și alergă din calea lui, Împiedicîndu-se oripilată, scăpînd batista și Începînd să se sufoce. Se Împletici și, brusc, se trezi undeva În spațiu, Înconjurată de căldură și haos. Își puse mîinile În șold, tuși și scuipă. Apoi se uită În sus. Se apropiase foarte mult de inima incendiului, dar nu recunoștea nimic. Clădirile din jurul ei, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
încearcă să zădărnicească lumina din suflet. Visează ades, că se deschide ușa și un înger în alb și strălucitor veșmânt, o invită cu gesturi largi să intre. Se ridică încet și dă să pășească pragul, dar vai.... picioarele i se împleticesc în preșul uzat...și cade. Ușa se închide cu zgomot sec și rămâne tremurând în întunericul nopții, cu obrajii încadrați de râuri de lacrimi, pe care le gustă cu obidă, bolmojind vorbe mestecate printre dinți. Atâta vreme s-a scurs
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
pare că aud pe cineva strigând la poartă și aruncând pe mine un trenci, ies la repezeală, iuțind pașii pe alee. Poarta se deschide cu un scrâșnet, sătulă și ea de atâta umezeală. Rămân uimită. În fața mea, o mogâldeață trece împleticindu-se prin noroiul uliței. Este Roza, o fetiță din vecini. Mama ei a plecat de aproape un an în Italia, spre mai bine, lăsându-și unica fetiță acasă, în grija soțului. Micuța e atât de slabă, încât i se observă
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
abia Își mai putea ridica mâna la care purta cătușa de aur. Cum stau Întinsă În pat, gândindu-mă că lucrurile ar putea merge mult mai rău (cel puțin soțul meu nu este un alcoolic adulterin În serie), Ben intră Împleticindu-se În cameră, iar mie nu-mi vine să-mi cred ochilor. —O, Doamne, Richard, ce s-a Întâmplat cu părul lui? Rich se uită atent de sub plapumă la fiul lui, care va Împlini un an În ianuarie, de parcă l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
a suflat-o de sub nas. Dumnezeule, era atât de băgăcios! De-abia așteptam să se întoarcă la LA, unde-i era locul, alături de ceilalți regizori tipicari, obsedați să controleze ei totul. Dintr-odată, mi-a venit să vomit. M-am împleticit până la baie. Vă scutesc de amănunte. Situația nu s-a îmbunătățit deloc în cursul zilei. Julie a fost încântată de toate lucrurile pe care i le-am lăsat prin testament și m-a întrebat dacă n-ar putea să beneficieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
de pe palier pînă jos la terasă. Filmoteca domnului Hollinger, aflată Într-o cameră de lîngă biroul său, Întețește vîlvătaia. Toată casa e un furnal și toată lumea din interiorul ei piere În cîteva minute. Am simțit-o pe Paula cum se Împleticește și se lasă pe mine și i-am cuprins cu brațul umerii tremurători. Începuse să plîngă, lacrimile ei Îmi umezeau reverul hainei de bumbac. Părea gata să cadă din picioare, dar se adună și șopti: Dumnezeule mare, cine-a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
privirea dintr-un balcon de la etajul al doilea mi-am dat seama că niciun locuitor n-avea să-mi sară În ajutor, darămite să-mi dea voie să mă adăpostesc În grădinile lor. Plin de praf și cenușă, m-am Împleticit pînă la zidul cimitirului protestant. Neghiobul de pilot se Întorsese la altitudinea maximă de zbor, rotindu-se de cîteva ori Înainte de a se angaja Într-o coborîre abruptă către zona de aterizare. LÎngă poarta cimitirului era un container de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu vino și cu coniac ( nota bene! În recentul și greoiul comerț socialist incipient, încă nu se lansase, pe atunci, votka sovietică sau alte spirtoase din astea). Turnau voinicii în ei, până când se uitau cu ochii cruciș și li se împleticeau ciubotele. Bucureștenii și mai ales pușlamalele, haimanalele și coconii făceau haz de soldații Victoriei, care lălăiau, hălăduind pe mijlocul străzii, ținându-se de după cap, cu rubașca desbumbată la piept, uitând să-și mai culeagă bonetele căzute în urma lor, pe caldarâm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de stadion avea să le asiste cele mai reușite orgasme, se repeziră pe patul dublu, foarte solid întocmit, în așa fel încât să nu scârțâie. Căzură unul în brațele celuilalt, sărutându-se, mușluindu-se, mușcându-se, trăgându-și hainele de pe ei, împleticindu-se cu înfrigurare în ele, enervându-se și împiedicându-se... Potopind-o în sărutări, Vladimir simți că va urma o noapte frenetică de iubire: își zise că e dispus să se istovească împreună cu ea, deasupra ei, prin ea, sub ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
zborul protestând gălăgios. Fug către cuiburile lor de pe stâncile din jur, croncănind sumbru. Curând vor reveni, încăpățânate, dornice să se înfrupte din rămășițele celor căzuți. Un geamăt prelung atrage atenția lui Marius. E Carol. Încovoiat, palid ca un strigoi, merge împleticit pe coridor cu mâinile încrucișate peste burtă. Lasă în urma lui o dâră groasă de sânge. Cu gândul să-l ajute, aleargă spre Suflețel care se prăbușește la podea. M-au făcut ferfeniță dom' locotenent...scâncește Carol. Stai liniștit Suflețel, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Dar cum? Apa e elementul în care s-a produs șocul primordial al nașterii vieții, un trăsnet și lanțul de amino-acizi a început să palpite... Niciodată n-o să-ți iert asta. M-ai violat în timp ce eram leșinată!" Și se ridică împleticindu-se, în timp ce apa îi curgea șiroaie din creștet până în tălpi. "De unde știi, îi zisei, că te-am violat, dacă erai leșinată?" "Nemernicule, o să mi-o plătești." "Ba te rog să păstrezi o amintire de neșters a acestor clipe, niciodată nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
această înstrăinare, de care, deși era conștient, voința lui avea nevoie de sprijin înainte chiar ca el să se destăinuiască. XV Experiența unui om care vede colectivitatea umană, ca să zic așa, din spate, adică pe cei care rămân în urmă împleticindu-se și așteaptă să fie "înhățați", fără să fie atât de bogată ca a unui preot care vedea omul și orăcăind ca un broscoi în cristelniță, la botez, și agonizant și dus apoi la groapă, e totuși destul de mare și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să explodeze, iar o ploaie de forme de coșmar și bucăți de dale căzură în sală. Newt urlă, Hudson deschise focul, iar Vasquez îl acoperi pe Hicks folosind aruncătorul de flăcări. Ripley o luă pe Newt și se dădu înapoi împleticindu-se. Gorman apăru imediat lângă ea și folosi și el propria pușcă. Nimeni nu avu timp să remarce că Burke se grăbea spre singurul culoar încă deschis: pasajul dintre centrul de exploatare și circa medicală. Jeturile de napalm luminau haosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
îndată. Dacă ordinul era dat pe un ton destul de categoric, iar nimeni nu-l contesta, sintetul trebuia să asculte, întinse mâna spre ușă, dar degetele încremeniră înainte de a atinge metalul. Mânerul se învârtea deja. Paralizat de frică, Burke se retrase, împleticindu-se. Ușa se deschise. Cei care se găseau în prima sală nu auziră șuieratul caracteristic al unui spin năprasnic. Grenadele lui Vasquez degajaseră coridorul destulă vreme pentru ca Hicks să poată suda ușa, dar nu dispuneau decât de un răgaz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
instalase pentru a însemna drumul erau ca niște nestemate sclipitoare în inima haosului. Sirenele urlau și întreaga stație era scuturată de convulsii violente. Trecu în fugă pe lângă unul dintre semnele luminoase, se opri alunecând, se răsuci și porni din nou împleticindu-se, ca într-un vis. Din cauza epuizării i se părea că zboară la câțiva metri deasupra podelei metalice. În urmă, regina trăgea de sacul abdominal sfârtecat, de care apoi se debarasă. Înălțată pe picioare, aidoma unei coloane de templu, înainta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]