3,383 matches
-
orice ezitare, orice încruntare... Cu calm, cu voce caldă, a început să pună întrebări la care ea a răspuns cu aceeași intonație. Înainte de despărțire i-a cuprins umerii între brațe, ca într-o pornire de îmbrățișare, fără ca ea să se împotrivească. Nu avea de gând să ducă gestul până la capăt și nici nu a făcut-o. I-a urat numai bine și a eliberat-o având apoi senzația că fata, după ce i-a mulțumit, și-a luat zborul. El a rămas
XX. ECOU RĂTĂCIT (IȚE PESTRIȚE ȘI UN FIR ROȘU) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365365_a_366694]
-
însemnau nimic. Privea în stănga și în dreapta. Nu mai știa la ce etaj se află. Spera să fie ultimul. Spera să găsească o fereastră deschisă spre eliberarea de umilință. Bărbatul în schimb, era furios; dacă femeia i s-ar fi împotrivit, ar fi ridicat-o și ar fi purtat-o ca pe un fulg. Furia nu-i trecuse nici după ce o lovise. Trebuia să se convingă cum stau lucrurile, îi trebuia o certitudine. Totul pornise de la un telefon. O voce mascată
,, PENTRU MINTE, INIMĂ ȘI LITERATURĂ,, de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365171_a_366500]
-
însemnau nimic. Privea în stănga și în dreapta. Nu mai știa la ce etaj se află. Spera să fie ultimul. Spera să găsească o fereastră deschisă spre eliberarea de umilință. Bărbatul în schimb, era furios; dacă femeia i s-ar fi împotrivit, ar fi ridicat-o și ar fi purtat-o ca pe un fulg. Furia nu-i trecuse nici după ce o lovise. Trebuia să se convingă cum stau lucrurile, îi trebuia o certitudine. Totul pornise de la un telefon. O voce mascată
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
o fărâmă de libertate totuși. Duruma a rămas să-și împlinească destinul, un destin crud, amintind de vremurile Inchiziției. * * * A încercat să-și schimbe poziția fără a ști măcar unde se afla. Și-a dat seama că totul i se împotrivea. A încercat din nou mobilizându-și forțele de care mai dispunea; zadarnic însă. A constatat cu stupoare că mâinile și picioarele îi erau legate zdravăn de cadrul patului. A crezut că visează, că trăiește un coșmar. Coșmarul însă trecuse. Frământările
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
privi; la ființa de a cărei apariție a fost plăcut surprins. Chiar dacă se simțea vizibil stânjenită, degaja o anumită distincție nefirească parcă la o elevă. Sarafanul, menit să estompeze personalitațile fetelor, să le reducă la simple eleve, nu se putea împotrivi formelor trupului. Suvițele de păr ondulate îi încadrau fața ce te făcea să te duci cu gândul la statuile Greciei antice sau la fata Morgana. - Cum te cheamă? - Paula. Furtună Paula. - Deocamdată nu se simte decât liniștea dinaintea furtunii...Locul
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
blochezi sistemul pe dinăuntru ca să nu se poată deschide. Nu fi îngrijorată, iubito, că o să i duc cu vorba și văd eu cum mă înțeleg cu ei. Îi cunosc destul de bine. Eu, deși eram foarte speriată,am încercat să mă împotrivesc: - Mai bine stau cu tine și le dăm toți bani din casă și bijuteriile. Vedem ce pretenții au și mâine mergem la bancă și le mai dăm bani. Vreau să te scapi de ei deoarece nu putem trăi așa. În
ILUZII DE FEMEIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364784_a_366113]
-
a cumpărat are o amantă tânără și s a lăudat la ea. Doar omul le a cumpărat cu acte în regulă. Îl avem și pe el în vedere, așa că poate intri din nou cu noi în afacere. Luca s-a împotrivit: - Băieți, eu m am retras de ani de zile. Nu vreau să am de a face cu voi și vă jur că nu știu nimic de nici un tablou. Sunt falit. - Tu poate da, a continuat Fredi, dar gagica ta nu
ILUZII DE FEMEIE de SILVIA KATZ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364784_a_366113]
-
lui Dumnezeu, dar în același timp totul depinde de voința noastră de a primi sau a nu primi darul lui Dumnezeu. Iar primirea darului se face prin angajarea fără rezerve în credință. „În lupta voastră cu păcatul nu v-ați împotrivit încă până la sânge”, zice Apostolul Pavel (Evrei 12, 4). Și tot el spune: „Îmi chinuiesc trupul meu și îl supun robiei ca nu cumva propovăduind altora, eu însumi să mă fac netrebnic” (I Corinteni 9, 27). Așadar, Euharistia și toate
DESPRE SFANTA EUHARISTIE IN TRADITIA ORTODOXA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364738_a_366067]
-
atât, Apostolul Pavel da comandamente precise în ceea ce privește acceptarea deplină a autorității statale spunând: "dați deci tuturor cele ce sunteți datori; celui cu darea, dare, celui cu cinstea, cinste și celui cu teama, teamă."(Rom. 13,7) căci "cel ce se împotrivește stăpânirii, se împotrivește rânduielii lui Dumnezeu"(Rom. 13,2). Aceste comandamente învederează faptul ca Biserica și societatea civilă, din care face parte și statul, sunt două realități distincte, prima ocupându-se în mod direct de mântuirea credincioșilor în vreme ce statul se
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
da comandamente precise în ceea ce privește acceptarea deplină a autorității statale spunând: "dați deci tuturor cele ce sunteți datori; celui cu darea, dare, celui cu cinstea, cinste și celui cu teama, teamă."(Rom. 13,7) căci "cel ce se împotrivește stăpânirii, se împotrivește rânduielii lui Dumnezeu"(Rom. 13,2). Aceste comandamente învederează faptul ca Biserica și societatea civilă, din care face parte și statul, sunt două realități distincte, prima ocupându-se în mod direct de mântuirea credincioșilor în vreme ce statul se ocupă de problemele
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
a vicleniei și lingușirii. „Omul înțelept trebuie să fugă cât mai mult de dorința de a trăi pentru glorie și de a face pe placul mulțimii; trebuie să-și facă rațiunea conducătoare vieții, încât chiar de-ar trebui să se împotrivească tuturor oamenilor, chiar de-ar să rămână fără glorie și să-și pună viața în primejdie pentru bine, să nu prefere nimic celor recunoscute de el ca bune”. Sfântul Vasile cel Mare, plecând de la realitatea conform căreia creștinul este cetățean
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
aștepta. De fapt, nu mai aștepta nimic. Derularea greoaie a procesului, în care era parte învinuită, era cea mai grea pedeapsă. Sentința condamnării, pentru a fi pronunțată, avea nevoie de amânări și deliberări. În locul ei, încetul cu încetul, oricât se împotrivise, apăruse procesul de conștiință. * * * Referință Bibliografică: XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) / Adrian Lițu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2127, Anul VI, 27 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Adrian Lițu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
verosimil a se fi desfășurat în sobrietate și răspundere civică și partinică, chiar dacă la marginile înmiresmate ale beatitudinii și uluielii... Pentru a nu mai vorbi de neputința de a te eschiva în vreun fel sau, mai ales, de a te împotrivi (ferească Dumnezeu, drăguțul!). Râsul era și el bine strunit, ba chiar cronometrat și cu funcție terapeutică ad-hoc, dând impresia unei „eliberări” (desumflări!?) adevărate și nu unei grimase de copleșitoare dureri interioare, iar alegerea momentului era dictată pentru a dezmorți auditoriul
DECORTICĂRI DE LIMBAJ ! (IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366707_a_368036]
-
oraș pe “The Strip”, adică Bulevardul Las Vegas, Mandalay Bay. Taxiul trage în fața intrării principale din fața hotelului. Este prima oară în viața mea când intru pe uși daurite, grele că de-abia le deschideai, e drept că și vântul se împotrivea, cu chenare și romburi și arabescuri sculptate fin, suflate în culoarea aurului și configurând arătări pe care nu le-am descifrat, cu vitralii și oglinzi în interioarele ample, saloane întinse cu covoare plușate de culori conforme cu pereții lambriați și
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
de gânduri îl asaltează și nu mic este efortul de a le reprima. Înfrânt de oboseală cade într-un somn letargic ce se transformă în coșmar. Odată trezit nu resimte pic de oboseală dar este cu totul altul. Atunci când ne împotrivim firescului, peste puterile noastre firești, ne pândește nefirescul, alienația care, pentru a prinde rădăcini asemeni unei plante parazitare, așteaptă apariția unei conjuncturi favorabile. * Depășise cu mult viteza legală cu minimul efort de a apăsa pedala de accelerație turând la maxim
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
obștescul sfârșit. Umbrele eroilor săi și mantalele zdrențuite ale vânturilor lățoase pluteau cu miile, rânduite frumos în coloane nesfârșite, ca niște corăbii cu pânzele smulse pe o mare agitată. Era clar. Spusele lui Moș Vreme se împliniseră... Degeaba s-a împotrivit, degeaba s-a luptat. Ah! dacă era deșteaptă să fi rupt firul vremii! Sau să fi luat acea vârtelniță, să fi aruncat-o într-o prăpastie, să se distrugă... Dacă... Acum ce putea să mai facă? Începu să lovească cu
MĂRŢIŞOR-25 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365642_a_366971]
-
rațiunea, dar trupul ei, cuprins de dragostea ce îi clocotise de atât timp în inimă, toate se porniră împotriva rațiunii și câștigară. N-ar fi dorit să pară ca o fată ușoară înaintea lui, dar nnu avea putere să se împotrivească. Acel sărut îi ttrezise simțăminte noi, necunoscute până atunci. Limba lui începu să-i cerceteze cu pasiune gura făcând-o pe tânără să-și piardă orice gândire logică și să se abandoneze cu totul lui. Toată dragostea ei ascunsă până
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
a adresat cerul vreunei făpturi omenești cu cuvinte ca acestea! Aducătorul de veste bună, Gavriil arhanghelul, avea de îndeplinit acum o misiune cu totul specială. Istorisind viața Sfintei Fecioare Maria, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne spune că ea nu s-a împotrivit celui trimis la ea de Dumnezeu: „nu s-a arătat necredincioasă dar nici n-a primit cu ușurință cuvântul... nu s-a tulburat la vederea arhanghelului căci era obișnuită de nenumărate ori cu vederea sa atunci când acesta îi aducea hrană
DESPRE PRASNICUL BUNEIVESTIRI SAU ÎNCEPUTUL MÂNTURII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350499_a_351828]
-
fără drept de apel... Însă, la un moment dat, profesorul, cel mai reputat specialist în hipnoză regresivă, simți cum, privind la obiect, retrăiește fericirea lipsită de responsa- bilități majore atât de caracteristică primei copilării. Era cumva fericit și nu se împotrivi în nici un fel acestei stări devenite cu timpul o raritate... - Bună dimineața, s-a întâmplat ceva? Vă simțiți bine? Profesorul ieși cu regret din regresie și privi către noul venit, șeful clinicii doi și el o personalitate remarcabilă în domeniul
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
în Hristos, ci îl descoperă a fi adevăratul agent al surpării ordinii divine din natură, surpare care poate duce până la declanșarea unei catastrofe cosmice. Sigur, în cauză se află așa-zisul fenomen uman. Dacă nici un animal nu s-ar putea împotrivi raționalității inerente naturii lui, în schimb omul poate face aceasta deoarece făcând-o, arată că însușirea lui proprie privește nu doar raționalitatea, ci încă ceva în plus: privește libertatea ca însușire deosebită ce-i este conferită încă, prin creația sa
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
în Hristos, ci îl descoperă a fi adevăratul agent al surpării ordinii divine din natură, surpare care poate duce până la declanșarea unei catastrofe cosmice. Sigur, în cauză se află așa-zisul fenomen uman. Dacă nici un animal nu s-ar putea împotrivi raționalității inerente naturii lui, în schimb omul poate face aceasta deoarece făcând-o, arată că însușirea lui proprie privește nu doar raționalitatea, ci încă ceva în plus: privește libertatea ca însușire deosebită ce-i este conferită încă, prin creația sa
DESPRE DIMENSIUNEA EUHARISTICA A CREATIEI IN RAPORT CU PROBLEMELE ECOLOGIEI SI MISIUNEA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350509_a_351838]
-
a crezut că a reușit să îl potolească pe Avram Iancu, dar acesta din urmă pleacă la 5 iunie 1848 din Sibiu, hotărât să organizeze o rezistență armată în munți. La 6 iunie, Avram Iancu vorbește populației din Bucium Cerbu, împotrivindu-se unirii Ardealului cu Ungaria și arătând cele petrecute la Mihalț. Moții știau deja de masacrul de la Mihalț, atmosfera fiind tensionată în urma acestui eveniment nefericit. Alte zvonuri referitoare la abuzurile soldaților secui au făcut ca sângele să fiarbă în vinele
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
valorează nimic.Deodată solida coajă a Pământului s-a dus și realitatea se deschide sub picioarele tale. Prăpăstii deasupra altor prăpăstii. Straturile de rocă și pământ se văd colorate; tăiate pe vertical, asemenea unor prăjituri. Unele roci care s-au împotrivit eroziunilor, au rămas izolate pe prăpăstii ca niște magnifice catedrale dedicate zeilor, Juno, Apollo, Jupiter și Venus. Blocuri masive stau pe prăpăstii, gata, gata să se răstoarne și totuși... nu cad! Un mic grup de conquistadori spanioli, conduși de Don
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
munmții stăteau Și o ascultau. Foaie verde a plopului, Ici, pe Valea Oltului ... MIHAI ( Către sine în timp ce cânta Cozia.). Dacă ar afla ea ... Că tata nu o vrea ... Ce mult o iubesc, Dar curând o părăsesc, Căci tatei nu mă împotrivesc. Cântecul este interrupt de sunetul cornului care dă semnalul de culcare. Mihai și Cozia rămân pe malul Oltului și apoi dispar în desișul pădurii ținându-se de mână. Fata cântă același cântec, care din ce în ce se aude tot
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
martoră la bătăile pe care tatăl i le administrează mamei sale. Mai mult decât atât, este nevoită să-i servească uneori drept paravan mamei în timpul derulării unor tainice episoade erotice, după care este învățată de Dora să mintă, deși se împotrivește, fiindcă bunica a învățat-o că „nu este voie să minți“. Mama îi explică că „sunt pe lume minciuni care trebuie spuse pentru că sunt minciuni convenționale. Convenționale sunt minciunile de care au nevoie câteodată oamenii mari să fie fericiți“. Nici
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]