771 matches
-
drumurile s-au despărțit pentru toată viața. Fiecare cu destinul său, cu ulicioara lui. Așa s-au dus vremurile, cu totul deosebite față de cele ale generațiilor trecute. Pe atunci, omul avea 7-8 copii, îi creștea pe lângă casă, pentru a-i împroprietări cu câte o jumătate de hectar de pământ și îi făcea gospodari. În rest, ei munceau pe moșii boierești cu produse date în parte. O treime sau o pătrime îi revenea celui care muncea, iar restul îi revenea moșierului sau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
moșia Filipeni erau robi țigani. Până la eliberarea din robie (în 1844 Grigore Alexandru Ghica Vv., în baza legii votată de Obșteasca Adunare, a dezrobit robii țigani ai Statului, Mitropoliei și mănăstirilor) își aveau sălașele lâng curțile boierești. Chiar dacă au fost împroprietăriți în 1864 și 1921, locuitorii din Valea Boțului au primit pământuri neroditoare, pe pantele dealurilor, cu producții mici, insuficiente pentru întreținerea familiei. Din această cauză, cea mai mare parte erau lucrători cu ziua la boieri și la răzeșii din Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de foc, dovezi certe a unei locuiri vechi. Nu știm nimic de soarta acestor oameni, ce soartă au avut după spargerea satului, unde s-au stabilit, dacă au rămas sau nu pe moșia Filipeni. Tot pe moșia Dobreana au fost împroprietărite, la 1864, cu loc de casă, niște sălașe de țigani lingurari pe locul numit „Siliștea țiganilor”. șiganii nu și-au făcut case, au plecat în alte locuri, erau liberi de robie, iar pământul destinat lor a intrat în proprietatea școlii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
liberi de robie, iar pământul destinat lor a intrat în proprietatea școlii din Lunca, la cererea insistentă a directorului Gh. Postoiu, după reforma agrară din 1921. Se poate pune întrebarea dacă nu cumva vechiul cătun Buduioasa nu era al iganilor împroprietăriți la 1864, deși între multele documente care vorbesc de moșia Filipeni, Fruntești, Oțelești, nu se află nicio mențiune despre sălașe de robi igani, dăruite sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat la pământul cu care au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 1864, deși între multele documente care vorbesc de moșia Filipeni, Fruntești, Oțelești, nu se află nicio mențiune despre sălașe de robi igani, dăruite sau cumpărate. S-ar putea ca țiganii care au renunțat la pământul cu care au fost împroprietăriți (10 prăjini) să se fi așezat peste zarea dealului, care desparte comuna Filipeni de Poieni, la locul numit „Pârlita”, - Pârlituri, evident, nume de batjocură, dat de locuitorii răzeși la care lucrau sau vindeau produsele muncii lor: linguri de lemn, căușe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Bucovina, înainte de a se căsători; nu știu data la care a venit, timp a fost hargat la preotul din sat și apoi s-a căsătorit cu Lisaveta, fata lui Luca Pușcuță, venit și acesta tot din Bucovina. Au fost împroprietăriți în anul 1864 prin prima lege agrară făcută de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pentru că aveau animale pentru muncă au fost împroprietăriți cu 4 fălci de pământ arabil. Prin munca lor și a copiilor lor au mai cumpărat de la alți săteni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și apoi s-a căsătorit cu Lisaveta, fata lui Luca Pușcuță, venit și acesta tot din Bucovina. Au fost împroprietăriți în anul 1864 prin prima lege agrară făcută de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Pentru că aveau animale pentru muncă au fost împroprietăriți cu 4 fălci de pământ arabil. Prin munca lor și a copiilor lor au mai cumpărat de la alți săteni încă 4 fălci de pământ care, împreună cu celelalte, la moartea lor, au fost împărțite la cei 7 copii: Ileana, Domnica, Maria
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iar celor care aveau 4 boi li s-au dat 6 fălci. Pe lângă toate acestea, li s-a mai dat și o bucată de teren mai ponoros pentru pășunatul animalelor. și după știu, din auzite, de la bătrânii satului, au fost împroprietăriți toți clăcașii majori și, în special, cei căsătoriți. Multe din cele scrise mai sus, le-au auzit din gura bunicului meu Neculai tefan Boca și a fratelui lui Vasile Ștefan Boca, ambii porecliți „Bahnă”, căci străbunicul meu, Ștefan Boca, când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grădină 12,5 prăjini - erau cuprinse căile de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din categoria amintită n-au primit mai mult de 10 prăjini, adică 1790m2. În temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului) a proprietarului Mihai Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat altul în Lunca, fie că nu au avut cu ce plăti ratele de despăgubire a proprietarilor pentru pământul primit și a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșiile boierilor Rosetti sau Sterian, în condiții dezavantajoase, chiar grele, după cum relatează cei care au trăit la începutul secolului al XX-lea. Reforma agrară din 1864 s-a făcut cu despăgubirea proprietarilor care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu despăgubirea proprietarilor care au fost expropriați. Țăranii cu 4 boi împroprietăriți cu 4 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină, aveau de plătit suma 133 lei (aur) și 24 parale, cei cu 2 boi împroprietăriți cu 2 fălci, 40 prăjini și 12,5 prăjini loc de casă și grădină plăteau 100 lei și 4 parale, pălmașii care au primit 2 fălci plăteau 70 lei și 24 parale, iar cei cu loc de casă și grădină
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu alte categorii, cea a slujbașilor boierești: fierarii, lemnarii, pietrarii, cărămidarii, sobarii, pădurarii, vierii etc. care, la fel celor nevoiași, văduvelor, nevolnicilor, cei fără clacă boierească, au primit numai loc de casă și grădină. Cu câte 10 prăjini au fost împroprietăriți lingurarii la locul numit „Siliștea țiganilor”, în sus, pe Dobreana, dar țiganii nu s-au stabilit acolo, au părăsit pământul care, dupăă primul război mondial, a fost dat pentru practica agricolă a elevilor Școlii primare din satul Lunca, la cererea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atât cu pământ de arătură, cât și cu loc de pășunat și cosit. Legea rurală din 1864 a avut în vedere ca satele să aib și izlaz, loc de păscut vitele. Locuitorii din Lunca (o parte dintre ei!) au fost împroprietăriți cu 20 hectare păscătoare, folosită în devălmășie. Cele 20 ha păscătoare, situate în partea de apus a satului, ar fi trebuit să fie date comunei dar, dintr-un tabel întocmit în 1929, aflăm pe urmașii celor care au fost împroprietăriți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împroprietăriți cu 20 hectare păscătoare, folosită în devălmășie. Cele 20 ha păscătoare, situate în partea de apus a satului, ar fi trebuit să fie date comunei dar, dintr-un tabel întocmit în 1929, aflăm pe urmașii celor care au fost împroprietăriți cu loc de pășunat în 1864: însă trebuie avut în vedere că legea prevedea că țăranii vor fi împroprietăriți cu pământurile aflate în folosința lor. Aceste suprafețe erau situate cât mai aproape de sat și de locuința fiecăruia. Nu numai țăranii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ar fi trebuit să fie date comunei dar, dintr-un tabel întocmit în 1929, aflăm pe urmașii celor care au fost împroprietăriți cu loc de pășunat în 1864: însă trebuie avut în vedere că legea prevedea că țăranii vor fi împroprietăriți cu pământurile aflate în folosința lor. Aceste suprafețe erau situate cât mai aproape de sat și de locuința fiecăruia. Nu numai țăranii din Lunca au primit pământuri slab productive, așezate pe pantele dealurilor. Luncașii au fost împroprietăriți cu pământul aflat pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că țăranii vor fi împroprietăriți cu pământurile aflate în folosința lor. Aceste suprafețe erau situate cât mai aproape de sat și de locuința fiecăruia. Nu numai țăranii din Lunca au primit pământuri slab productive, așezate pe pantele dealurilor. Luncașii au fost împroprietăriți cu pământul aflat pe coastele dealurilor din dreapta și stânga pârâului Dunavăț: Dealul Morii, Tureatca, dealurile de la nord-vest de satele Slobozia și Valea Boțului. În legătură cu această realizare generalizată la întreg teritoriul de atunci al țării (oficial Principatele Unite ale Moldovei și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țărani înstăriți. După războiul de independență (1877-1878), în România independentă, guvernanții au elaborat, la 14 iunie 1878 „Regulamentul de aplicațiune pentru executarea art.5 și 6 din Legea rurală” cu privire la împroprietărirea pe țară a însurățeilor din moșiile statului. Au fost împroprietăriți pe țară 48.348 de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se aflau pe moșiile respective
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și 6 din Legea rurală” cu privire la împroprietărirea pe țară a însurățeilor din moșiile statului. Au fost împroprietăriți pe țară 48.348 de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se aflau pe moșiile respective, dupăă care se vor împroprietări și țăranii din localitățile mai apropiate. Se prevedea să se dea fiecărui îndreptățit câte un pogon în vatra satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de familii pe 615 moșii, cu suprafața de 227.992 ha34 . În noul regulament se preciza că se vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se aflau pe moșiile respective, dupăă care se vor împroprietări și țăranii din localitățile mai apropiate. Se prevedea să se dea fiecărui îndreptățit câte un pogon în vatra satului pentru casă și grădină și câte 10 pogoane în țarină. Cei care primeau pământ trebuiau să se mute, în termen de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se afla pământul, pe care nu aveau voie să-l vândă timp de 30 de ani și să-l achite în 15 ani. În comuna Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să-l achite în 15 ani. În comuna Filipeni nu erau moșii ale statului, dar erau în localitățile vecine. Unii luncași au fost împroprietăriți în satul Tarnița din comuna Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea acestei probleme a dus la răscoala țăranilor din 1907. Într-un timp și s-a dat răscoalei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]