970 matches
-
va reveni, aș putea avea o altă șansă să o Întreb de Inge Lorenz. O să fie Haupthändler mai cooperant? Tocmai mă gândeam să mă Întorc ca să-l iau și pe el, când din direcția hanului s-au auzit mai multe Împușcături. Am scos parâma de pe pilon, am pornit motorul și mi-am scos arma din buzunar. Cu mâna cealaltă m-am ținut de debarcader, ca să Împiedic barca să se Îndepărteze de mal. După câteva clipe, am auzit un alt schimb de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Arbuckle Grăsanu’ (1887-1933), comedian american din filmul mut, unul dintre cei mai cunoscuți și Îndrăgiți actori ai generației sale. Joc de cuvinte intraductibil: În lb. engleză, cuvântul shot Înseamnă atât „un pahar“ de ceva, de regulă o tărie, cât și „Împușcătură“. Cuvânt În lb. germană, dar a cărui origine este ebraică și care are sensul de „lipsit de minte“. . O colecție de ghiduri de călătorie, publicată de firma germană Înființată de către Karl Baedeker (1801-1859). . Practica de a tranzacționa excesiv acțiunile unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
și o să-l primești cu Întârziere. În mod special sunt curios de reacția și impresiile Dtale de lectură. Poate Îmi scrii. Acum pregătesc vol. II și, dacă Îmi va fi dat să rezist, vol. III, care se Încheie cu primele Împușcături din Decembrie ’89. Mai departe nu public deocamdată, sunt și pauze - n-am putut nota atunci, nu vreau să „reconstitui” acum- și din ’90 sunt În Apus. În fine, om vedea! Date suplimentare pentru Compendiu poți să-mi trimeți direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
precum lujerii iarna. În unele nopți, fata se plictisește să-și aștepte mama. Nu poate să adoarmă, dar îi este frică să iasă afară. Stă întinsă în pat, în tăcere. După miezul nopții, aude cum se trage cu gloanțe. Numără împușcăturile ca să știe câți oameni au fost uciși. * Numărul meu se potrivește întotdeauna cu numărul capetelor care sunt agățate de poarta orașului a doua zi. Colegii mei de școală vorbesc între ei așa: O să te omor și o să-ți agăț capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
dreapta și, câțiva kilometri mai departe, intraseră în sat. Îmi aduc încă bine aminte, ca un copil ce eram, îmi făceam de joacă în băltoacele din urmele de șenile. Comuniștii se ascunseseră în pădurile de pe lângă Dunăre și zilnic se auzeau împușcături. Femeile erau mereu îngrijorate când bărbații lor trebuiau să se ducă la câmp. Tata primise în gazdă trei soldați tineri. Ei dormeau în casă, lângă cuptor. Noi dormeam sus, în pod. Soldații se spălau la fântână și-și scoteau singuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
început să cobor pe cărare. Am mers prin orășel și i-am salutat pe oamenii pe care-i știam dar nu m-am mai uitat înapoi spre deal, sau spre casa noastră sau ce mai rămăsese acolo. Nimeni nu auzise împușcătura. Casa era prea departe de orice alt loc și, oricum, erau tot timpul vânători pe deal. Bărbatul de la gară mi-a spus că urma să vină un tren în aproximativ jumătate de oră, dar nu știa încotro mergea. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
în timp ce lumea o făcea pă treabă, da, toată lumea ieșise pe străzi să-l răstoarne pe Ceaușescu. S-a umflat tărâța în lume, în popor, da, trebuia neapărat să se ducă și el acolo. Se întunecase de mult și se întețiseră împușcăturile și bubuiturile salvelor de tun sau bombelor sau ce or fi fost când a ajuns în Piața Universității, și multă lume și trupe masate, mașini de pompieri și scutieri, și tancuri, și camioane cu soldați venind neîncetat dinspre sud, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
împinge automatele. Kohler culege unul dintre pistoalele mitralieră, îl pune la spate, apoi întinde mâna după celălalt. În aceeași clipă o parașută luminoasă inundă cu lumina ei fosforescent magneziană camera, orbind pentru câteva secunde pe cei din încăpere. Bubuie o împușcătură, urmată de o rafală scurtă, apoi alta, după care tăcere. Sub impactul puternic al gloanțelor șeful fusese izbit de perete. Are fața dezintegrată. Pe tapetul albastru alunecă bucăți de os și zdrențe din creierii lui. Tirul precis desenase pe pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ei, fără cea mai mică intenție să încetinească. Mișcarea arată clar intenția ostilă. Marius răsucește cheia de contact, întoarce automobilul, manevrând aproape pe loc, apoi apasă accelerația până aproape să intre cu pedala în motor. În urma lor răsună zgomotul unor împușcături furioase. Străbat cu viteză strada șerpuitoare, îngustă, mărginită de gardurile din lemn ale unor case scunde și dughene cu obloanele trase. Manfred scoate automatul pe fereastră și apasă pe trăgaci pentru o rafală scurtă, fără efect. Ar fi fost și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
în buzunarul hainei după alt încărcător. Mai rapid, partenerul lui, un individ scurt, slăbănog și cu păr lucios de la briantina aplicată din belșug, apucă să-și încarce arma. Dar nu are timp să se bucure de micul lui succes. Bubuitura împușcăturii percutează violent zidurile clădirilor din jur. Urlând animalic, se prăbușește la pământ cu rotula sfărâmată. Următoarea detunătură, face ca țeasta să-i crape ca un pepene copt. Celălalt, văzând figura, ezită câteva secunde. Cuprins de panică, o ia la fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
încărcătura epuizată, avionul se înalță apoi se pierde imediat înghițit de norii cenușii. Fără să țină seama de instinctul care-l avertizase că undeva există un pericol, sergentul se ridică și aleargă către zona unde văzuseră ultima dată copilul. "BANG!". Împușcătura bubuie sinistru în orașul căzut într-o tăcere încremenită. Glonțul pătrunde exact la baza gâtului. Zdrobește oase, distruge mușchi și retează nervi ca să iasă pe partea cealaltă afară sfâșiind pielea. Un jet gros de sânge țâșnește din gura sergentului. Aude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Rapid, Novăceanu se rostogolește către carabina neamțului. Luat prin surprindere, Wilhelm ezită o fracțiune de secundă, de ajuns ca să audă cum este introdus cartuș pe țeavă. Face un pas înainte, dar știe că este prea târziu. Nici nu aude pocnetul împușcăturii. Cade în genunchi, cu brațele încrucișate peste pieptul invadat de o căldură puternică. La fel ca cea din noaptea de Ajun, când, băgat sub plapumă, mama îl săruta pe creștet, asigurându-l că Moș Crăciun va aduce neapărat cadouri copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
locotenentului. Păi neamțul de mai înainte ce a fost? Și nu uita de reflectorul montat chiar acolo unde escaladarea părea aproape imposibilă. Imposibilă, dar uite că noi am făcut-o. Atenție, toate grupele de servanți trebuie lichidate în liniște. Nici o împușcătură, altfel alertăm întreg sectorul. Atacăm imediat ce salva este trasă. Un artilerist se îndreaptă spre grămada de proiectile din care ridică unul pe brațe și-l întinde servantului care îl și băgă pe țeavă cu mișcări îndelung exersate. În acel moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
depășește capacitatea, nu uita că însuși Führer-ul a aprobat epurarea armatei de elementele dubioase. Inclusiv a celor din familiile nobiliare, care se arată cam nesiguri în ultima vreme. Chiar în clipa când termină, afară se aude detunătură înăbușită a unei împușcături. Urmează o a doua împușcătură, limpede și plină. În fața privirii lui Schultz care îl fixează insistent, von Streinitz reușește să rămână imperturbabil. "Ticălosule, ce mult ți-ar plăcea să îmi pui și mie pistolul în ceafă!" Sunt credincios crezului proclamat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
însuși Führer-ul a aprobat epurarea armatei de elementele dubioase. Inclusiv a celor din familiile nobiliare, care se arată cam nesiguri în ultima vreme. Chiar în clipa când termină, afară se aude detunătură înăbușită a unei împușcături. Urmează o a doua împușcătură, limpede și plină. În fața privirii lui Schultz care îl fixează insistent, von Streinitz reușește să rămână imperturbabil. "Ticălosule, ce mult ți-ar plăcea să îmi pui și mie pistolul în ceafă!" Sunt credincios crezului proclamat de Führer "Deutschland über alles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
neîntrerupt proiectilele artileriei. Căpitanul Apostol mărește pasul și face semne grăbite. Batalionul trece printr-un defileu și începe urcușul. Terenul accidentat, plin de stânci, le face mersul extrem de anevoios. Sub picioarele lor, grohotișul umed alunecă mai rău ca gheața. Zgomotul împușcăturilor îi învăluie din toate părțile. Se opresc pentru menținerea contactului cu unitățile din dreapta lor. Pe flancul stâng atacă vânătorii de munte. Urcă dealul pieptiș, în fugă. Trag, se feresc, fac saltul înainte. Se mișca ca niște feline, cu pași ușori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
buncăr la adăpostul căruia partizanii încearcă să organizeze o apărare mai consistentă. Prima rafală brăzdează cu găuri peretele din lemn al buncărului. Țipete scurte se ridică deasupra zgomotelor luptei. Din interior nu mai trage nimeni. Dar nu pentru mult timp. Împușcăturile reîncep, la fel de furioase. Prin zăpada înaltă, doi soldați nemți se apropie târâș de întăritură. Tirul celor dinăuntru se îndreaptă către ei. Unul încremenește, dar celălalt continuă să înainteze cu încăpățânare către mica fortificație. Ajuns în apropiere, soldatul scoate inelul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Darie dă din cap că a înțeles, apoi pleacă grăbit urmat de oamenii lui. Brusc, un strigăt aspru, cu accent gutural, străpunge ca o frigare înroșită la foc măruntaiele crispate ale soldaților: Halt! Wer da?154 În același moment, o împușcătură izbește întunericul cu brutalitate. Imediat pornită de la un geam, rafala scurtă a unui automat strălucește ca un fulger. O armă se descarcă către fereastră și numeroase cioburi cad cu zgomot infernal pe piatra peronului. În picioare, sfidând tirul sporadic dinspre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cer. Exploziile rup bucăți mari din ziduri, ca și cum ar fi din carton. Ferestrele sunt sparte și ușile smulse din balamale. Trasoarele desenează dungi luminoase care străpung trupurile nenorociților aflați în calea lor. Carol ochește atent cu zebeul, sus. O singură împușcătură și un corp izbește pământul. Sărind peste dărâmături, o parte din soldați, sub conducerea lui Mâțu, intră înăuntru. Din capul scărilor și de la etaj sunt întâmpinați cu o grindină de foc și oțel. Holul în care au pătruns este uriaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se aud țipete. Cei aflați în spate continuă să înainteze în ciuda rafalelor concentrate, sărind peste cei căzuți la pământ. De pe clădire, mitralierele seceră fără încetare. În fața ripostei furibunde, elanul atacatorilor pare să șovăie. Trântiți la pământ, continuă să tragă dar împușcăturile lor nu au nici un efect. Carol ochește, trage, se ferește. Cei atinși de gloanțele lui se zvârcolesc ca să încremenească apoi acolo unde moartea îi găsise. În bătaia automatului lui Marius intră un grup de soldați germani care transportă o mitralieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Simte cum capul se zguduie sub șocul loviturii. Se poate socoti norocos. De obicei nu poartă cască dar uite că acum o făcuse și asta îi salvase viața. Opriți focul! Nu mai trageți! Opriți focul! Răzleț se mai aud câteva împușcături, ca apoi acestea să înceteze cu totul. În fața clădirii nu mai este nimeni. Doar morții. Și răniții, la fel de numeroși, ale căror gemete se aud neîncetat. Curând, sângele mustind aduce roiuri întregi de muște care încep să bâzâie deasupra trupurilor muribunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Pe cerul de cleștar, vulturi se rotesc în cercuri largi, atrași de mirosul morții. Mai grăbite, ciori grase, mari, se plimbă printre cei căzuți înfigându-și hulpav ciocurile dure în carnea încă palpitând, căutând orbitele ochilor. De undeva răzbește o împușcătură și ciorile își iau zborul protestând gălăgios. Fug către cuiburile lor de pe stâncile din jur, croncănind sumbru. Curând vor reveni, încăpățânate, dornice să se înfrupte din rămășițele celor căzuți. Un geamăt prelung atrage atenția lui Marius. E Carol. Încovoiat, palid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
precedentul. Sub acoperirea mitralierelor din pădure, lanțul de trăgători înaintează târâș. Vin din toate părțile. Se ridică în picioare, aleargă câțiva pași ca să se arunce din nou la pământ. Cu tot focul susținut din clădire, curând ajung periculos de aproape. Împușcăturile pârâie asurzitor, parcă se află într-un uriaș recipient unde se prăjește cafeaua. De afară se aud comenzi aspre în germană, semn că atacatorii mai au puțin și intră peste ei. Urlă un ordin scurt: Pachetele explozive! Pregătite din vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
zăpada afânată și rece. O detunătură puternică zguduie pământul și un gheizer de foc țâșnește spre cer. Arme, brațe, picioare, bucăți de trupuri zboară peste tot. Corpul lui primește în plin unda de șoc, rostogolindu-l câțiva metri înapoi. Printre împușcăturile care nu mai contenesc, se aude o voce strigând înspăimântată: Zurük! Zurük!160 Valul atacatorilor este împrăștiat, nu mai există legături între grupe, plutoane, fiecare se gândește doar la viața lui. Un țipăt ascuțit și prelung, al unei ființe umane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
învățase cu ideea morții, dar niciodată nu își închipuise așa sfârșitul. Și dacă momentul sosise, nu vrea să-l întâmpine în genunchi. Drept ca o lumânare, închide ochii și trage aer adânc în piept. Poate pentru ultima oară. Aude zgomotul împușcăturii dar nu simte nimic. Ridică pleoapele și vede chipul lui Barbu cu expresia aceea specifică a omului încearcat de o mare surpriză din care este incapabil să-și revină. Scapă pistolul din mână și lovit de moarte se năruie în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]