3,048 matches
-
cerem să reveniți fără întârziere asupra deciziei luate, să revocați OUG 27/2012 și să atrageți atenția Ministrului Culturii că România nu este Teatrul Nottara. În felul acesta veți dovedi că promisiunile dumneavoastră nu sunt la fel ca cele ale înaintașilor nedemni de funcția de Prim-Ministru și că speranțele într-o stângă demnă și coerentă nu sunt zadarnice. În speranța unei demne rațiuni, prof. Eugen Rădescu prof. Răzvan Ion cofondatori co-directori BUCHAREST BIENNALE - Bienala Internațională de Artă Contemporană PAVILION - jurnal
ICR, FIAT LUX ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_icr_fiat_lux_george_roca_1340108319.html [Corola-blog/BlogPost/359718_a_361047]
-
și mulți dintre marii oameni ai culturii noastre, care s-au rupt de frați pentru a putea să spună nepăsătorilor din lumea liberă că etnia română va ști să dăinuiască și în marea lume a Europei. Prin ei și prin înaintașii noștri România a fost întotdeauna parte integrantă a bătrânului continent, fără a înceta vreodată să se oprească sau să ezite să-și poată folosi energiile, în corelație cu lumea europeană, pentru a făuri binele și a crea armonia etniei-om
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
Pe 1 august 2016 a plecat o regină fericită, cu inima împăcată că țara al cărei nume l-a purtat și-a găsit calea: „Sper ca generațiile pe care noi le-am crescut să continue lucrul pe care Regele și înaintașii lui l-au făcut. Familia noastră aparține acestei țări. Sunt convinsă că urmașii noștri or să aibă forța și inspirația de a se identifica cu sufletul țării. [...] Există o poezie pe care România o are, eu am văzut-o. În
A plecat o regină fericită: „Dumnezeu mi-a dat omul vieții mele! Lumea aceasta nu îmi e datoare cu nimic!” by https://republica.ro/a-plecat-o-regina-fericita-zdumnezeu-mi-a-dat-omul-vietii-mele-lumea-aceasta-nu-imi-e-datoare-cu-nimic [Corola-blog/BlogPost/338462_a_339791]
-
însemnați în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele dumneavoastră va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-ați făcut atâtor
SCRISOARE DESCHISA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_.html [Corola-blog/BlogPost/366746_a_368075]
-
operei lui Alex Ștefănescu nu constă în noutatea absolută, cu toate că descoperim multe astfel de noutăți, ci în reașezarea și reformularea operelor contemporanilor săi. Din necesitatea, resimțită de critic, redefinirii, s-au născut filierele, originalitatea presupunând legături adânci și depedențe de înaintași.Adevărul, într-o concentrată frazare, este că “ideile literare sunt deci -originale- hic et nunc , în diferite condiții date, în contextual fiecărei culturi naționale, care parcurg în mod necesar mereu alte etape istorice“.( Adria Marino, Critica ideilor literare, Editura Dacia
IDEI LITERARE ŞI STIL ÎN OPERA CRITICĂ A LUI ALEX ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419094457.html [Corola-blog/BlogPost/377861_a_379190]
-
REVISTEI NOASTRE, care în anul 2013 a apărut ca publicație electronică îmbogățită de la o zi la alta cu studii și ipoteze de lingvistică și devenire istorică românească, alături de versuri și cântece noi, de medalioane biografice și extrase bibliografice din opera înaintașilor, de noutăți arheologice și considerente antropologice dintre cele mai discutate, oferite și pentru cititorul interesat de tematică, dar și organizatorilor de manifestări dedicate sărbătoririi, în așa fel încât să poată selecta temele prin care să alcătuiască cele mai atractive programe
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 by http://uzp.org.ro/proiecte-pregatirea-si-cadrul-sarbatoririi-zilei-limbii-romane-2014/ [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
dezbaterea publică ideea reconcilierii națiunilor într-o construcție politico-economico-socială pe care a denumit-o Statele Unite ale Europei. Urmașul lui de astăzi, Cameron, s-a pronunțat net pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, dar i-au lipsit cele trei galoane ale înaintașului său: elocința, energia și forța morală. Și i-a lipsit rigoarea. Le-a spus compatrioților săi, cam în doi peri, că Regatul este a șasea putere economică a lumii. Or, adevărul este că, surclasând Franța, Regatul Unit a urcat între
Este pregătită Marea Britanie să urmeze votul popular? by https://republica.ro/este-pregatita-marea-britanie-sa-urmeze-votul-popular [Corola-blog/BlogPost/337906_a_339235]
-
lung de autori din epoca respectivă s-ar subția până la rupere. Un autor clasic, devorat de personajele sale care s-au instalat în viața lui, revendicându-și fiecare, identitatea. Sorin Preda nu a trăit și nu trăiește în umbra marelui înaintaș, ci și-a croit o personalitate, un stil, un destin propriu, cu nimic mai prejos. El aduce elemente de noutate în biografia și opera lui Marin Preda, prin intervievarea unor persoane apropiate, prin unele scrisori pe care prozatorul le-a
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
erai într-un oraș! - povestește Alexandru Preda - Așa, cu „străzi”...sau cu „alei” cu „intersecții...” Ceea ce a reușit Sorin Preda cu acest volum este o construcție solidă, temeinică, dinamică, reală, întrețesută cu firul de aur tors din fuiorul fermecat al înaintașilor, pe care-l deșiră mai departe pentru urmași. O poveste alcătuită din mai multe povești, care ai dori să nu se mai sfârșească și în care afli mereu, noi semnificații. Poveste adevărată dintr-o lume care îți devine imediat familiară
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc - mare personalitate a culturii și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Ioan Lăcătușu va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI STIMATE DOMNULE IOAN LĂCĂTUŞU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 by http://confluente.ro/La_multi_si_fericiti_ani_stimate_domn_stelian_gombos_1328521995.html [Corola-blog/BlogPost/346686_a_348015]
-
în comună s-a desfășurat o astfel de campanie pentru alegerea primarului și a consilierilor comunali. Majoritatea candidaților au avut o atitudine corectă, civilizată. Din păcate, a fost și cazuri care s-au situat pe linia deschisă de unii dintre înaintași de sute de ani încoace. Aceia se duceau cu jalba în proțap la sultanul de la Constantinopol, la țarul de la Moscova sau la împăratul de la Viena, îl pârau pe domnul de pe tronul țării, îi atribuiau fapte imaginare, foarte grave, dădeau peșcheșuri
ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA -BĂTAIA PE CAŞCAVAL de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_bataia_alexandru_stanciulescu_barda_1337924143.html [Corola-blog/BlogPost/347039_a_348368]
-
ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu - cel care a ajuns, în urmă cu douăzeci și unu de ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pietre așezate de Părintele IUSTIN PÂRVU *I-aș certa pe români pentru că le-a dat Dumnezeu cele mai frumoase daruri și ei nu par conștienți de asta. Între daruri amintesc jertfa creștinească a înaintașilor, valorile culturale și intelectuale, o Biserică vie. Apoi au la îndemână un pamânt care dă de toate, numai să întinzi mâna să-l sapi. Ei, cu toate astea românul pare să nu se descurce, moștenirea primită este peste puterile lui
PIETRE PENTRU TEMELIA ROMÂNIEI DE MÂINE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1448892979.html [Corola-blog/BlogPost/369045_a_370374]
-
și prezentul, anticipând, într-un oarecare fel și viitorul acestei comunități sătești și parohiale din localitatea Tria, comuna Derna, județul Bihor. Aici, în această carte sau datorită ei, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN TRIA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_ortodoxa_romana_din_tria_.html [Corola-blog/BlogPost/375341_a_376670]
-
și rectitorit foarte multe biserici și mănăstiri și aici, la loc de frunte trebuie amintită mănăstirea dragă inimii sale de la Sâmbăta de Sus - al cărei cel de-al treilea ctitor este, după Domnitorul și Sfântul Constantin Brâncoveanu și după vrednicul înaintaș al său pe scaunul de la Sibiu - Mitropolitul Nicolae Bălan, de la a cărui moarte s-au împlinit zilele acestea 55 de ani!... În toată această perioadă a fost foarte activ pe plan teologic și ecumenic, contribuind foarte mult la dezvoltarea relațiilor
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit dinainte, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Antonie_plamadeala_traditie_si_libertate_in_spiritualitatea_ortodoxa_.html [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]
-
avem până acum decât pentru Abrud. Acesta derivă din Abruttus. Poate că și Tapae, unde s-au dat cele două lupte între Decebal și Traian să se fi păstrat în numele satului bănățean de astăzi Tăpia, etc. Este sigur că printre înaintașii poporului român un loc important îl ocupă coloniștii aduși de imperiu în Dacia. Nu zicem “romani “ fiindcă dacă e să luăm cuvintele în sensul lor propriu, romani adevărați, adică locuitori ai Italiei, după cum am văzut au fost prea puțini. Au
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_i_limba_sfant_al_florin_tene_1365050160.html [Corola-blog/BlogPost/346030_a_347359]
-
de corp de armată (cu 3 stele), senator, consilier apoi șeful administrației prezidențiale, director al Serviciului de Informații Externe, prim-viceministru și ambasador, este cel mai implicat istoric și erudit în administrația și politica națională, mult mai mult decât iluștrii săi înaintași, Nicolae Iorga sau Constantin C. Giurăscu, ceea ce-i conferă un plus de credibilitate și mai ales de informație surprinzătoare pentru specialiști și încă nesistematizată, mai greu accesibilă cititorului de rând. Dedicată fiului său Codru și publicată la un sfert de
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_roman_1496285366.html [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
complex, cu deschidere spre toate domeniile spirituale, o publicație enciclopedică. Întreg programul revistei a fost expus în articolul Tradiție și modernitate din primul număr al noii serii. Într-o perioadă în care dezinteresul față de tradiție a crescut și respectul față de înaintași a scăzut -, am ținut neapărat să clarificăm raportul fundamental al culturii, dintre tradiție și modernitate, subliniind că tradiția formează baza culturii, iar modernitatea este ceea ce se adaugă la tradiție în măsura în care rezistă timpului. Nu există nici o cultură fără o tradiție. Acesta
15 ani de la apariţia noii serii a revistei ,,LAMURA” by http://uzp.org.ro/15-ani-de-la-aparitia-noii-serii-a-revistei-lamura/ [Corola-blog/BlogPost/92670_a_93962]
-
din Carpați, Ridică-ți fruntea către Soare, Adună-ți mândru, ai tăi frați! Să ne unim din nou, la Alba, De ziua României sfinte! Să-i strângem de prin lume, salba, Să-i punem jerbe pe morminte! Să ne cinstim înaintașii, Să ridicăm spre Cer, drapel! Regii Unirii și ostașii Să îi pictăm din nou, pe el! Să mai sorbim din Cer și Mare, Puterea de a înflori! Să rezistăm la încercare Și să trăim spre a iubi! Referință Bibliografică: Să
SĂ NE UNIM DIN NOU, LA ALBA! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1447914014.html [Corola-blog/BlogPost/375088_a_376417]
-
partea daciștilor. Timpul va confirma deplin această concluzie a noastră. Ne oprim din lectură emoționați și ne bucurăm că Elisabeta Iosif este dacistă, este un om patriot, o ființă iubitoare a acestui pământ și a creațiilor materiale și spirituale ale înaintașilor noștri. O însoțim cu sufletul vibrând de emoție în incinta sacră a Sarnisecetuzei : „Sarmizegetuza Regia mi s-a părut ca o carte deschisă, cu semnificații multiple, depozit de valori spirituale, labirint inițiatic și spațiu al cunoașterii gândirii dacice, închizând în
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1431882249.html [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU (1940 – 2009). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA MAREA SA TRECERE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprili by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461420428.html [Corola-blog/BlogPost/384999_a_386328]