1,037 matches
-
multe ori privilegiată față de acestea, cultura fiind adesea, alături de sport, singurul domeniu posibil de cooperare atunci când relațiile politice sunt dificile."71 În mod mai specializat, comunicarea interculturală are un rol nu lipsit de importanță în cadrul proceselor de non-proliferare, control al înarmării și dezarmare (NACD). Concepte provenind din contextul cultural au de multe ori greutate în chestiuni care țin de aceste procese, deoarece modul în care o astfel de chestiune este contextualizată poate avea efecte asupra abordării și rezolvării ei. Cu alte
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
deși în anul 1889 împăratul Wilhelm al II-lea propunea guvernului britanic să adere la Tripla Alianță. Atitudinea Germaniei, dovadă a puterii de care dispunea, s-a manifestat și cu prilejul Conferinței de la Haga prima încercare internațională de limitare a înarmărilor (1899) -, pe care o va "torpila". Îndepărtarea lui Bismarck din viața politică, dând curs noii politici europene a Germaniei, va determina și apropierea dintre Franța și Rusia. Ca urmare, în vestul îndepărtat al Europei, la țărmul Atlanticului, se va naște
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
din partea Germaniei sau Austro-Ungariei, cele două state semnatare vor folosi toate forțele disponibile pentru a lupta împotriva Germaniei (art.1). Odată cu înființarea celui de-al doilea "bloc militar", lumea bipolară devenea realitate. La formarea alianțelor a contribuit decisiv și cursa înarmărilor 459. La scurt timp de la crearea blocului franco-rus (1893/1894), după ce o perioadă se întrevedea chiar un conflict între Anglia și Rusia, cele două puteri se vor apropia prin intermediul Franței. În fața noii situații create în Europa, în anul 1904 Anglia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
napoleoniană, Europa nu mai cunoscuse războaie de anvergură, care să angajeze toate forțele militare și economice ale tuturor statelor continentului. Toate țările însă, în special Franța și Germania, au promovat în deceniul premergător războiului mondial o politică internă în care înarmarea ocupa un loc privilegiat. Pentru aceasta s-au folosit toate oportunitățile pe care știința modernă le putea oferi. Strategiile elaborate erau în mare măsură grefate pe posibilitățile tehnicii de luptă. Germaniei, adepta unui război de anvergură, de distrugere fără menajamente
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
foștilor aliați, era oscilantă și de cele mai multe ori neconcordantă. În noiembrie 1920, Statele Unite ale Americii au respins ratificarea Tratatelor 600. Pentru ele echilibrul Europei se putea menține numai prin susținerea Germaniei. Încălcarea flagrantă a sistemului Tratatelor de pace de la Versailles, înarmarea Germaniei și politica agresivă promovată pentru aplicarea unei ideologii sprijinite pe anumite concepții geopolitice, politica de conciliere a Franței și Angliei, sacrificarea Cehoslovaciei și chiar a Austriei prin pasivism și conciliatorism, dispariția Ligii Națiunilor (ca urmare a boicotului promovat de
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
cea mai mare parte a țărilor europene au determinat statele vizate să încheie tratate de alianță regională și europeană. Contextul internațional părea a fi favorabil promovării unor politici de securitate mondială, de realizare a unor acorduri care să reglementeze controlul înarmărilor. Acestea au constituit o preocupare majoră în perioada interbelică. La inițiativa președintelui Harding, la 12 noiembrie 1921 s-a desfășurat Conferința de la Washington 601, cu privire la "Reglementarea dezarmării navale". Au participat SUA, Anglia, Franța, Italia, Japonia, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Uniunea Sud-Africană
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
admis paritatea flotelor Angliei și SUA, politica "posibilităților egale" în domeniul comerțului cu China, au reglementat tonajul navelor mari și "neagresiunea pentru Pacific" pentru o perioadă de 10 ani. Pe ordinea de zi au fost înscrise problemele dezarmării navale, limitării înarmărilor maritime și terestre, precum și cea a oceanelor. Echilibrarea raporturilor economice ale Occidentului cu URSS și scoaterea acesteia din izolare au constituit obiectul Conferinței de la Genova, din 10 aprilie 1922. Ea nu a avut efecte pozitive, din cauza rigidității manifestate de ambele
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
asupra datoriilor dintre state. Un an mai târziu, Conferința de la Lausanne (16 iunie 1932) limita datoria germană la 3 miliarde 618. Ceea ce însemna, practic, anularea datoriilor germane. La 16 septembrie 1932, Germania cerea din nou egalitate de tratament în domeniul înarmărilor și, în fața refuzului, părăsea Conferința de la Geneva cu privire la dezarmare 619. Sub presiunea continuă a Germaniei și manifestând deja o politică de concesii, care se va dovedi în final catastrofală, la 11 decembrie Conferința reprezentanților Franței, Angliei, Germaniei, Italiei și SUA
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de la Geneva cu privire la dezarmare 619. Sub presiunea continuă a Germaniei și manifestând deja o politică de concesii, care se va dovedi în final catastrofală, la 11 decembrie Conferința reprezentanților Franței, Angliei, Germaniei, Italiei și SUA recunoșteau "egalitatea în drepturi" privind înarmarea Germaniei. Cu toate acestea, Conferința va fi torpilată de cele două puteri care, obținând o serie de concesii, au stat la originea declanșării celui de-al Doilea Război Mondial: Japonia părăsea Societatea Națiunilor în martie 1933, iar Germania în luna
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
militare era pe cale de a aduce liniște. În fapt, excluzând repetarea unor acțiuni ale Franței și oferind garanții doar frontierelor stabilite pentru țările Europei de Vest, Pactul Renan a deschis calea agresiunii germane spre est, Germania primind și drepturi în privința înarmării, cu "binecuvântarea" Societății Națiunilor. Sesizând pericolul, în anul 1934 diplomația franceză începea tratative cu sovieticii pentru încheierea unui Pact răsăritean. Franța se oferea garant al viitorului pact, în schimb URSS trebuia să devină garant al Pactului de la Locarno. Germania a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
direcțiile de creație. "Nu cunosc ca tovarășii care se ocupă cu astfel de probleme, să fi venit cu vreo lucrare care trebuie să fie dezbătută în partid, despre problemele filosofiei românești. Asta trebuie să fie activitatea filosofică, să ajute la înarmarea tovarășilor, a organizațiilor de tineret cu concepția filozofică, materialist dialectică și ar putea și cu alte probleme"14. Negreșit, Ceaușescu avea în minte discursul lui A.A. Jdanov de la celebra "discuție filosofică"15 din iunie 1947, pe marginea cărții fostului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în timpul Războiului Rece, cu prezentarea conceptelor cheie ale realismului clasic și realismului structural neorealismul lui Kenneth Waltz și variantele de neorealism ofensiv, respectiv defensiv; a perspectivelor liberale și neoliberale, respectiv a conceptelor neomarxiste. Autoarea concluzionează că relația SUA-URSS și cursa înarmării nucleare, precum și elaborarea și ajustarea doctrinelor și conceptelor de securitate ale celor două superputeri se încadrează în neorealism. Este de apreciat analiza nuantață a "fuzionării" conceptelor diferitelor teorii în explicarea și, pe de altă parte, constituirea doctrinelor americane și sovietice
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Analiza se bazează atât pe studiul exponenților principalelor curente cât și pe lucrări contemporane dedicate evaluării operei acestora. Investigarea evoluției conceptuale a doctrinelor strategice americane și sovietice este susținută coerent de prezentarea principalelor momente ale inițierii și apoi accelerării cursei înarmării nucleare. Evaluarea nuanțată a raționalității (respectiv i-raționalității) conceptului de distrugere mutual asigurată (MAD) precum și a logicii descurajării reprezintă contribuții personale apreciate. Astfel, este lămuritoare concluzia care apreciază corect că este dificil de evaluat raționalitatea/iraționalitatea deciziei, de pildă, la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
conceptului de distrugere mutual asigurată (MAD) precum și a logicii descurajării reprezintă contribuții personale apreciate. Astfel, este lămuritoare concluzia care apreciază corect că este dificil de evaluat raționalitatea/iraționalitatea deciziei, de pildă, la nivelul unui personaj care poate hotărî nivelul de înarmare nucleară sau, mai grav, are acces la butonul nuclear, în schimb, merită avută în vedere, raționalitatea/iraționalitatea utilizării factorului nuclear în politică de către un stat sau altul. Analiza evoluțiilor post-Război Rece este centrată în egală măsură asupra investigării dinamicii strategiilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
arsenal nuclear ar putea ridica problema unei arme nucleare arabe, destinată contrabalansării principalilor actori din regiune care nu aparțin lumii arabe (SUA, Israel, Iran) și dețin astfel de mijloace. Astfel, state precum Egipt sau Arabia Saudită ar putea lua în considerare înarmarea nucleară. Că lucrurile ar putea sta așa o arată și un document strategic, publicat în 2003 de The Guardian, referitor la modalitatea de a face față situației nesigue din Orientul Mijlociu, care propunea autorităților de la Riyad, printre altele, înarmarea nucleară, pe
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în considerare înarmarea nucleară. Că lucrurile ar putea sta așa o arată și un document strategic, publicat în 2003 de The Guardian, referitor la modalitatea de a face față situației nesigue din Orientul Mijlociu, care propunea autorităților de la Riyad, printre altele, înarmarea nucleară, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Arabia Saudită și SUA după atentatele de la 11 septembrie. Ca urmare, "intimidarea nebunilor trebuie să fie absolută și perfectă" (B.Netanyahu, 2007), în soluționarea problemei armei nucleare iraniene, Israelul considerând chiar că se impune o
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
scopul decelării semnificației acordate armelor nucleare în adoptarea deciziilor destinate obținerii de securitate pentru statele lumii. Potrivit opiniilor unor teoreticieni militari, sfârșitul Războiului Rece ar fi fost declanșat atunci când cele două superputeri, SUA și Rusia, ar fi recunoscut pericolul cursei înarmării nucleare, la cealaltă extremă, alții conferind o nuanță pozitivă menținerii posibilității unei lovituri nucleare, considerată că poate contribui la asigurarea stabilității la nivel internațional, și chiar la evitarea unui al Treilea Război Mondial. În 1998, cercetările, inițiate cu patru ani
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
internațională foruri internaționale, autorități, politicieni, organizații neguvernamentale, oameni de știință, mass-media etc. a avut și are în atenție problema armelor nucleare, a locului și rolului acestora pe agenda de securitate, miza fiind aceea de a determina progresul în domeniul supravegherii înarmării, al reducerii arsenalelor, al controlului materialelor periculoase. În 1996, Universitatea Harvard a prezentat Congresului american studiul Evitarea anarhiei nucleare 6, potrivit căruia SUA se confruntă cu amenințarea unei explozii nucleare mai mult decât în timpul Războiului Rece, ca urmare a măsurilor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la modul în care natura umană, alegerile/deciziile indivizilor asupra generării de securitate/insecuritate, deși esențial, nu a fost abordat. E greu de luat în considerare raționalitatea/iraționalitatea deciziei, de pildă, la nivelul unui personaj care poate hotărî nivelul de înarmare nucleară sau, mai grav, are acces asupra butonului nuclear, în schimb, merită avută în vedere, raționalitatea/iraționalitatea utilizării factorului nuclear în politică de către un stat sau altul. Considerând că, în prezent, un dialog substanțial între state, materializat în măsuri legislative
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
reprezentat, în esență, o continuă stare conflictuală între cele două mari puteri ale momentului, SUA și URSS, și aliații/sateliții acestora. Fără a exista o confruntare armată propriu-zisă, perioada a fost caracterizată de consolidarea a două blocuri militare, curse pentru înarmare convențională și nucleară, competiție pentru extinderea zonelor de influență, concretizată, de cele mai multe ori, în conflicte militare de importanță regională. Lumea de după cel de-al Doilea Război Mondial, s-a împărțit în două tabere antagoniste, fiecare actor internațional aliniindu-se, cu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a obține vreo victorie în Vest16. La momentul lansării Doctrinei Truman, SUA deținea, deja, armament nuclear operațional, beneficiind de un avantaj tehnologic important față de URSS, ca urmare, un potențial conflict era puțin probabil, fiind lansată, în schimb, o cursă a înarmării fără precedent. Fundamentele teoretice ale echilibrului de putere în relațiile internaționale Anul 1945 aducea sfârșitul conflagrației care a lăsat marile puteri europene falimentate de război, context în care, URSS, stat comunist, începe să se contureze ca unică superputere pe continent
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Kenneth Waltz în lucrarea Teoria politicii internaționale, subliniază importanța jucată de structura internațională anarhică și de distribuția capabilităților la nivelul statelor participante la relațiile internaționale, în acest caz, trimiterea evidentă fiind la numărul marilor puteri 22. Relația SUA-URSS și cursa înarmării nucleare, precum și elaborarea și ajustarea doctrinelor și conceptelor de securitate ale celor două superputeri se încadrează în neorealism. Teoria neorealistă renunță la utilizarea naturii umane pentru a explica politica internațională. Ca factor determinant în relațiile dintre state nu mai primează
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
putere. Odată cu încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, URSS va adopta realismul defensiv, încercând să egaleze performanțele înregistrate de SUA în domeniul armamentului nuclear. Detonarea de către URSS a primei bombe nucleare în 1949 provoacă o reacție în lanț: cursa înarmării. În funcție de modul în care cele două superputeri percep pericolul sau își estimează șansele de succes, își dezvoltă doctrine succesive menite a reglementa raportarea fiecăreia la un eventual conflict. Cele mai importante astfel de doctrine sunt cea a asigurării distrugerii reciproce
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
siguranța internă 30. Wilson urmărea crearea unei instituții de pace, bazată pe lege, atât de puternică încât să o impună celor ce vor să o încalce. Un sistem de securitate colectivă punea în mâinile legii mijloacele necesare, făcând superflue cursa înarmărilor și balanța de putere 31. Liberalismul pune bazele instituțiilor internaționale, care funcționează pe principiul supremației legii și interacțiunii reglementate prin dreptul internațional. Instituții precum ONU, NATO, sistemul Bretton-Woods au fost create atât pentru menținerea echilibrului de putere, cât și ca
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a acțiunilor actorilor 35. Realiștii recunosc că se creează, deseori, o dilemă a securității conceptul introdus de John Hertz -, o situație în care acțiunile statelor menite să le asigure securitatea tind să amenințe securitatea altor state, cauză principală a cursei înarmărilor. În perioada Războiului Rece, dezvoltarea unei tehnologii militare avansate de către una dintre superputeri genera o stare de inferioritate militară celeilalte superputeri 36. Neorealiștii folosesc teoria jocurilor, utilizată în matematică pentru prezicerea rezultatelor negocierilor. În anii '50, '60, cercetătorii încercau să
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]