129,052 matches
-
a lumii/luminii, iar originea binelui - la cealaltă extremitate, luminoasă și glacială. Oare dracii negri ai infernului populat de sufletele pământenilor păcătoși n-ar fi chiar undele invizibilei lumini calde? Așadar, se poate demonstra că lingvistica merge înaintea științelor naturii, încercând să evalueze lumea morală și tratând-o drept unul din capitolele științei despre radiație. Dacă dispunem de cuvinte-dublete, precum dvor (curte) și tvor (a crea), luând în calcul și noțiunea dvoreane (curteni), noi putem elabora cuvântul tvoreane, alias - creatorii vieții
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
de izbîndă. X ROMÂNIA LIBERĂ și-a asumat sarcina de a fi ziarul purtător de cuvînt al opoziției extraparlamentare, mai exact spus al PNȚCD, mizînd totodată pe un segment de cititori păgubiți de afacerile unui Sorin Ovidiu Vîntu. Același ziar încearcă să se substituie omului obișnuit prin anchete de stradă de o remarcabilă acuitate. X ZIUA pare tot mai interesată să se adreseze cititorului din clasa mijlocie prin suplimentele pe care le editează, dar și prin anchetele pe care le publică
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
București, alături de Evenimentul zilei, operațiunea vinderii ziarelor la intersecții, pentru cititorii din automobile. Vînzătorul de ziare printre mașinile de la intersecții e, dacă vreți, și o dovadă că presa scrisă e în criză de mușterii și că, în acest fel, ziarele încearcă să-și trimită emisarii printre cei care se urcă la volan mulțumindu-se cu știrile pe care le capătă de la radioul din mașină.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
să ne convingă cu orice chip să gîndim ori să trăim conform unui model pe care ni-l impune. Propaganda, ca și patriotismul, nu e condamnabilă în sine. Politica ori educația, de pildă, le presupun pe amîndouă. Sînt condamnabile cînd încearcă să anexeze literatura, s-o transforme din scop în mijloc. Valorile patriotice și efectele propagandistice ale literaturii trebuie să rămînă intrinseci. Mai trebuie adăugat că o anumită evoluție a literaturii, care și-a pierdut inocența, face de nerepetat producții artistice
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
reținut - simplificîndu-le, oricum - decît situația și intriga polițistă care mă seducea mai ales prin deznodămîntul ei (pe care Anouilh, zice-se, i l-ar fi suflat lui Robert Thomas...), și care, în ciuda misoginiei aparente, putea transmite o mare emoție. Am încercat să accentuez umorul feroce al dialogurilor, să amplific profunzimea personajelor și să fac mai complexe, mai moderne, rivalitățile și relațiile dintre cele opt femei. Era vorba să facem o comedie, dublată de un suspense polițist clasic, trimițînd la intrigile în
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
PREFAȚĂ Volumul acesta Încearcă să traducă În poezie sentimentele femeilor, care, spre deosebire de bărbați, nu și le ascund, atunci când sunt cuprinse de ele. Criticul George Călinescu scria că el nu acceptă să se ocupe de volumele concepute de femei prea tinere, deoarece, spunea el, ele
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
locul poeziei a fost delăsat În favoarea altor interese mai palpabile. Totul devine mai materialist, mai egoist, mai neomenos. De aceea mulți poeți care persistă să creadă că poezia este o artă și un scop În sine la nivel de profesie, Încearcă să se adapteze cerințelor prin producerea unor poezii diferite de cele scrise de Eminescu, sau de alți mari poeți ai noștri. Eu cred că rostul poeziei este acela de a-ți exprima sentimentele intime, pentru a te Întări pe plan
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
sumedenie de buni scriitori, romancieri de rezonanță națională sau internațională sunt cunoscuți numai În sferele intelectualilor. Ei nu au acces la plebe și, ca urmare, nu sunt capabili să trăiască din scris. Cazul meu este exact același. Un exemplu: am Încercat să fac pe placul francezilor din Québec, adică să le scriu un roman pre limba lui Molière. Ce credeți că mi s-a-ntâmplat În această Țară a multiculturalismului? Din cele 29 de biblioteci ale regiunii Montréal, numai una singură
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
fraze bine definite, fără puncte și virgule, fără litere majuscule, ba uneori absolut ininteligibilă sub pretext că e superioară... Nu spun că În poeziile-proză nu se află și capodopere. Dar le numărăm pe degete. Chiar marele poet Nichita Stănescu a Încercat să se impună printr-o scriere deosebită din punctul de vedere clasic al valorilor. Va rămâne această poezie pe linia de plutire? Cred că o proză poetică bine conturată poate să Întreacă o poezie În proză slab sau nenatural concepută
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
care le putem capta. Totalul energetic nu se schimbă, dar situațiile se schimbă, deoarece putem căpăta ce nu se putea face Înainte. Așa se Întâmplă și cu limbile care iau aspecte diferite treptat sau abrupt cu rezultate absolut noi. Când Încerc să păstrez limba noastră În formele ei normale, nu Înseamnă că Încerc să opresc evoluția naturală. Doresc să mă complac cu ce ne-au lăsat strămoșii noștri, deoarece limba românească este una din cele mai plastice și mai fluide graiuri
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
schimbă, deoarece putem căpăta ce nu se putea face Înainte. Așa se Întâmplă și cu limbile care iau aspecte diferite treptat sau abrupt cu rezultate absolut noi. Când Încerc să păstrez limba noastră În formele ei normale, nu Înseamnă că Încerc să opresc evoluția naturală. Doresc să mă complac cu ce ne-au lăsat strămoșii noștri, deoarece limba românească este una din cele mai plastice și mai fluide graiuri pentru a face o poezie superbă. Unii poeți scriu o poezie legată
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
sistem de burse speciale pentru cei care au o inteligență remarcabilă. Nu contest bunele intenții ale programului "cornul și laptele", dar cred că e la fel de important ca un copil de la țară, cînd atinge vîrsta adolescenței, să fie ajutat să-și încerce norocul la o facultate. Iar mai devreme, să poată da examen la liceu, cu șanse, nu ca să îngroașe numărul refuzaților. Ceea ce mi se pare revoltător e că unii dintre cei care azi se uită chiorîș la copiii de la țară și
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
că a citit prea mult: "De ce nu se poate face această imputare mai des și la cât mai mulți dintre scriitorii noștri?" Întrucât tot nu am posibilitatea să cuprind aici, prin exemple varietatea preocupărilor Izabelei Sadoveanu și calitatea interpretărilor ei, încerc să mă fixez doar asupra felului cum tratează traducerea, ca problemă de artă literară. Traducerile sunt "interpretul unui popor pe lângă altul, schimbul de idei și sentimente care face să circule viața și să reînnoiască sufletele...". Observația cu oarecare tentă de
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
tîmplele, ca laurii să-i poarte, iar din sprîncene, într-o zi, întregi grădini s-or înălța, de trandafiri, din care frunze vor cădea, răzlețe, pe gura luminoasă,-n tresăriri, nemairostită, calmă și acum, bînd cèva cu surîsu-i, ca și cum cîntările încearcă să-l răsfețe. Dieta lui Iosua Cum fluviu-și rupe țărmii la vărsare cu gura plină de torenți, așa țîșni cu vocea-n ultima-adunare printre bătrîni de triburi Iosua. Cei ce rîdeau, striviți pe loc tăcură, oprindu-și mîini și
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
cînd a cîntat Orfeu. Tu încă de pe-atunci, blînd inocentă, de cînd un pom se hotăra cu greu să te urmeze după-auz ca-n ceață. Știai și locul unde lira cîntă -; miez nemaiauzit. Și pentru el frumoșii pași îi încercai, astfèl sperînd: cîndva spre sărbătoarea sfîntă Prietenu-și va-ntoarce mers și față. Strofe pentru o muzică solemnă (Pentru Sidie Nádherný) Unde ajunge vocea oamenilor, unde, cînd se-nalță? Vibrează, vibrează de ea cerurile? Sau irosește ea pururi un vînt în
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
pomului de Crăciun) (în Sonntagsblatt, 1901, 404), Bod., Pomul de Crăciun, (în Revista populară, 1903, 157). Petru Șpan, pedagog cu studii de perfecționare în filozofie și pedagogie la Viena și Jena, în Pomul de Crăciun (în Transilvania, 1896, nr. 1-2), încearcă să domolească zelul contestatarilor (nici nu se referă la P. Ispirescu) spunând că obiceiul are origine romană: "Stând astfel lucrul, noi nu avem să ne zguduim în amorul propriu național, în fața pomului de Crăciun, ci mai vârstos să-l privim
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
În fine, să menționăm o curiozitate, și anume aceea că în America de Nord pomul de Crăciun nu era un brad, ci un pom mecanic, confecționat din fier. Revenind la spațiul românesc, menționăm că și revista Familia (din 15/29 decembrie 1902) încearcă, asemeni lui Petru Șpan, să domolească tonul contestatar la adresa obiceiului spunând că el este de origine romanică, fiindcă germanii numai de când au adoptat, în ianuarie 354, calendarul roman au început să sărbătorească, în biserică, Nașterea Domnului. Obiceiul și-ar avea
Tradiții - Pomul de Crăciun by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/14424_a_15749]
-
evidente, sînt scrise excelent, presărate cu exemple sclipitoare (și nu de puține ori amuzante). însă experiența crucială pe care o reprezintă pentru autor (fie în calitatea sa de teoretician, fie în aceea de practician), întîlnirea cu Literatura, ne încurajează să încercăm o lectură în cheie "ficțională" a celui mai recent volum al său. Nu este, de altfel, greu de observat, că practic aproape tot ceea ce a scris Eco pînă acum ar putea fi foarte bine citit ca un continuum textual, o
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
prin care se redimensionează, practic, întregul text: "Sylvie este cea care simbolizează adevăratul timp pierdut (și imposibil de regăsit). Dar această afirmație ar presupune o anumită teorie care nu își vădește adevărata semnificație decît prin comparația cu Proust. Nerval a încercat și el să regăsească timpul pierdut, dar nu a reușit decît să probeze zădărnicia propriei himere. Data rostită de Sylvie în final ar apărea din acest unghi, ca sunetul de gong care marchează sfîrșitul povestirii." Însă lucrurile nu stau tocmai
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
Gina Sebastian Alcalay Cînd anchetatorul din Zero și infinitul, romanul de faimă mondială al lui Arthur Koestler, încerca să-l convingă pe deținutul politic Rubacioff, alias Buharin, să renunțe la scrupulele lui morale și sentimentale mic-burgheze și să-și recunoască activitatea criminală contra-revoluționară, el pleda de pe pozițiile "rațiunii" și "logicii" duse pînă la capăt, în realitate ale acelei
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
un om fericit. M-aș exprima chiar - omul e condamnat la fericire! Fraza aceasta imbecilă i-a plăcut atât de mult redactorului încât a repetat-o în gura mare. - Omul e condamnat la fericire! Cred că nu-i rău. Poate încercăm să-l dăm ca titlu. Omul e condamnat la fericire"... - Om vedea, - zic. - Și ține minte, - Turonok se ridică, punând capăt discuției, - sugarul trebuie să fie publicabil. - Adică? - Adică să fie reușit. Fără defecte, fără aspecte dubioase. Fără cezariană. Fără
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
să nu - îmi zic - de ce-aș bea cu tine?... Numai necazuri am". Nu voiam să-l amărăsc. Nu m-am apucat să-i spun că puștiul lui e trecut la rebuturi. Însă Ștein știa deja. - Pregătești un material jubiliar? - Încerc. - Vrei să ne faci celebri? - Vezi, - zic, - e nevoie de o familie muncitoresc-țărănească. Voi sunteți intelectuali. - Păcat. Am scris deja și o poezie în taxi. Se încheie așa: În fabrici și în abataje Departe, pe alte planete Sunt patru sute de
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
permitea copiilor peste vârsta de doisprezece ani să muncească până la unsprezece ore pe zi." (p. 148) Citind astfel de pasaje, nu te poți abține să nu te gândești că, într-un fel, a fost mai bine că ceea ce s-a încercat a fi pus în practică a fost utopia lui Marx, și nu utopia lui Nietzsche. As vrea să închei această recenzie (nemeritat de scurtă și de simplificatoare) a cărții lui Safranski cu o mărturisire extrem de plastică și revelatoare făcută de
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
scriitor și nu mai aveți nici o scăpare spre o altă profesie? - La șase ani și ceva, când am fugit în Abisinia, fără să ajung vreodată acolo, am știut că n-o să mai scap de robia și fobia scrisului. Oricât a-ncercat taică-meu să-mi schimbe opiniile. Bătând la mine ca la făsui!... - În ce relații ați fost de-a lungul timpului cu critica literară și, în general, ce părere aveți despre criticii literari și despre rostul lor pe... lume? - Excelente
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
așa ceva și ar fi culmea ca după succesul de la Praga al Puterii, succes urmat de un spor de imagine pentru premier și pentru partidul său, Opoziția democratică să viseze că va răsturna situația în favoarea sa. Așa că, indiferent cîte prilejuri ar încerca Adrian Năstase să ofere opoziției - doar, doar se va alege cu o moțiune de cenzură, din această direcție, n-are nici o șansă. Să depună partidul de guvernămînt o moțiune împotriva guvernului condus de președintele PSD-ului? Oricîte explicații ar da
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]