2,188 matches
-
solul Cu veștile lui rele Și jertfele obolul Dau biete caravele Mai cade o cortină Și cresc dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu’-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Azilul de zevzeci Închipuiri deșarte și vanități. Abise din vieți cu geamuri sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
veșnică nu poate fi răstignit, ne ajută marele poet catolic Paul Claudel: Eli, Eli, lama sabahtani ? Se tâlcuiește: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit? Nu e vorba de nici un zeu, după cum se vede, ci doar de o închipuirea a domniei voastre. Este al cincelea cuvânt din Cele Șapte Cuvinte spuse pe Crucea răstignirii. Strigătul nu este de disperare, ci pur și simplu strigătul uman pur aflat la răscrucea dintre viață și moarte. Este strigătul de despărțire. Dintre toate
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
concomitență pentru profeția care se lasă stăpânită de vis, sau de idealuri nelegate de realitatea imediată.Cartea, având un subtitlu frisonat de o ironie fină( Cuvintele-s false cochete-n baston), exaltă în viziuni convulsive împletite cu stările diverse ale închipuirii, pentru ca în final să creeze un scenario liric origina: “Ai pingelit drumul spre soare/ cu pași vânzători de întuneric,/ clepsidrele răsar pe trotuare/ ca pietrele reci în amurguri,“ ( Farmec viu). Jocul dintre sacru și profane din poemele Marinelei Preoteasa dă
POEZIA CA VIZIUNE ÎN GEOMETRIA METAFOREI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351980_a_353309]
-
Este o situație nedorită pentru naicu, pe care nu o acceptă. Comportamentul lui oscilează între compulsiunea reparării imediate a onoarei și a îndoielii, ce se finalizează printr-o indecizier până la apragmatism. Sfârșitul nuvelei e o exemplificare a realității luată drept închipuire, car urmare a influenței fastuasei parade a universului stelar care îi modifică percepția, melajată în straniul plasmatic al fanteziei. Nuvela Semnele lui Dănuț prezintă un bolnav psihastenic.Obsesia este fiica eroului titular, pe care o așteaptă să vină în vacanță
DIMENSIUNEA PSHIPATOGRAFICĂ ŞI DE OBIECTIVIZARE ÎN PROZA LUI GIB I.MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352306_a_353635]
-
Fiecare cunoaștem oameni cărora le suntem îndatorați, oameni pe care îi iubim! Pentru mine, doctorița Luminița Marilena Pascariu este medicul și omul pe care amintirea mea îl va evoca admirabil, până la sfârșit, când se va isprăvi drumul care nu am închipuirea că mă urcă la cer, de vreme ce durata pe pământ nu-mi confirmă că parcurg pe o direcție ideală! Poate că fără doctorița Luminița Marilena Pascariu, acest drum ar fi fost și mai zădarnic, mai scurt și mai tulburat de boală
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
cununate ce jură iubire în fața altarului și a soțului ei. E zăpadă din belșug și ger. Dar nu iarna mă afectează. Nimic nu mă mai afectează. Poate ochii mă dor de strălucirea zăpezii, acea trenă lungă a acelei tinere din închipuire. Nici măcar ochii ascunși ca niște ghiare ale morții nu mă sperie. Moartea ce mă pândește la orice colț ce iși ascute ghiarele ca niște seceri după orice copac. Nu-mi este teamă! Nu-mi e teamă de nimic! Nu știu
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
voturi, Cele nedate le sunt de fapt alte ‘ponturi? Atât de ‘patrioți învățați doar țara să sugă, Iar de idei secați ajung s-o și străpungă..! Oare de-am mai vota, o ajunge cine noi vrem, Ori e scleroza aiurită închipuirea de-o putem? Închipui.. nevrând decât ce omul poate da, Că-i și el așa... nu poate da tot ce-ai vrea... Ei fac ce tot fac, și tot acolo sus se cotoță, C-ar putea a ști și ei
CE E UN DREPT... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350552_a_351881]
-
afecta integritatea minții, Sfinții Părinți consideră că unele puteri ale minții nu vor fi veșnice. Acestea sunt, în special, cele ce țin de mintea ca energie: cugetarea, imaginația, memoria, atenția. Imaginația va dispărea cu totul, nu numai cea negativă, ca închipuire a plăcerii, ci și cea pozitivă. Imaginația, jonglând cu închipuiri ale lucrurilor sensibile, nu va mai avea dincolo obiect și cadre de desfășurare, cum nu a avut nici înainte de cădere. S-ar părea că la fel stau lucrurile și cu
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
minții nu vor fi veșnice. Acestea sunt, în special, cele ce țin de mintea ca energie: cugetarea, imaginația, memoria, atenția. Imaginația va dispărea cu totul, nu numai cea negativă, ca închipuire a plăcerii, ci și cea pozitivă. Imaginația, jonglând cu închipuiri ale lucrurilor sensibile, nu va mai avea dincolo obiect și cadre de desfășurare, cum nu a avut nici înainte de cădere. S-ar părea că la fel stau lucrurile și cu memoria: în fericirea deplină nu va mai exista, de exemplu
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
părea că la fel stau lucrurile și cu memoria: în fericirea deplină nu va mai exista, de exemplu, amintirea dureroasă a relelor (iertate de altfel de Dumnezeu) - aceasta neînsemnând însă că oamenii nu s-ar mai recunoaște între ei - nici închipuirea unor bunuri sau realități viitoare. Memoria orientată spre trecut și imaginația îndreptată spre viitor nu-și mai justifică existența, de vreme ce în eshaton omul va trăi un prezent continuu, veșnic. Așadar, memoria, imaginația etc. vor dispărea pentru că nu sunt decât afecte
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
va constata că atât ca formă cât și ca fond psalmii biblici sunt net superiori producțiilor literare similare ale altor popoare. Pe când acestea din urmă îi omagiază și îi slăvesc pe regi și pe zei, care nu sunt altceva decât închipuiri ale minții omenești, Psalmii biblici sunt rugăciuni adresate Dumnezeului celui viu, creator al cerului și al pământului, iubitor de oameni și răsplătitor al faptelor lor după dreptate. Acești Psalmi nu sunt numai creație și operă omenească ci, în primul rând
CATEVA REFERINTE DESPRE CARTEA PSALMILOR IN SPIRITUALITATEA ORTODOXA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350503_a_351832]
-
Iertare de la Zei. 2 Stele Se cern că mângâiere În ambele ninsori, Se cern venind din stele Tăcerile din nori. Săgețile de raze Beteala și iluzie, Se scurg cu-adorație În frumuseți ivite. Un răsărit adulmec Și clopotul tresare, Pește închipuire Cu liniștea din zare. O mare peste cer. Jos cerul peste clipă, În jocul de idei Destinul chiar abdica. Și umbletul, un zbor, Îl regăsesc albastru, Iar zâmbetul etern Se mută pe alt astru. Un aprig început O margine de
CENUSE SI STELE de PETRU JIPA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351279_a_352608]
-
urechile. Într-o „Rugă fără sfârșit” poeta și-a propus, de această dată să-și exulte puterile creatoare, cu îndrăzneală și perseverență. Ea a devenit astfel, o părticică din marele rotund care se numește Univers. În această ipostază, lasă libere închipuirea, generozitatea, sensibilitatea să hălăduiască prin spațiile nesfârșite ale Poeziei, aspirând tot mai mult spre Înalt, spre vibrația universală, spre dragostea fără de limite a lui Dumnezeu pentru oameni. De la macedonskianul „Rondelul florilor ce mor” - Vera Crăciun a ajuns la Spectacolul florilor
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
a strange bani să plătesc această călătorie mult visată.Pot scrie versuri, pot răsfoi un ziar și mai presus de orice pot muncii pentru a nu întinde mâna să cerșesc ajutor de la semeni. Ca poet nu sunt un risipitor al închipuiri mele.Nu sunt un nabab și risipitor al lucrurilor mărunte. Șitiu, Doamne, că poezia a devenit o curiozitate fără curioși. Nu se mai citește, nici măcar poeții între ei nu se mai citesc. Eu, Doamne, mă bucur că mă citesc soția
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
pământean” al Dobrogei, nici nu realiza poziția în care fusese ridicat, că era în atenția unei generații întregi care abia acum își ridica ochii în lume și nu simțea - din descrierea ce-i ridicau în slăvi însușirile, hiperbolizându-le dincolo de orice închipuire - ascuțișul rece al confruntării și trădării aproapelui care se va produce nu mult după... Aducea în asemănare de dojană și sfadă cu câteva figuri devenite „literare” prin măiestria creatorilor (Ile Moromete, Uțupăr și Darie, Năiță Lucean mult mai târziu și
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
și cel ce trebuia să fii, parcă ai fi acel lucru. Un artist poate demult nu mai este cel ce este el, ci se vede ca și cum ar fi obiectul artei lui. În același timp salvarea celui ce ești tu, și închipuirea unei măreții care se cheamă idolatrie, este marele păcat în fața materiei. (se așează. Privește îndelung o statuie). Și a lui Dumnezeu. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (țipetele pescărușilor se aud pustii, tragice, foarte aproape) Eu am căzut în amândouă greșelile... Acum sunt bine
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
Revista oamenilor inteligenți”, cum scria pe copertă, la-nceputul apariției sale. Mesele, când am venit, erau majoritatea goale. Scaune libere, scrumiere. Acum, rod sigur al imaginației mele de visător nevindecabil, au luat loc, ținând cont, sau nu, de vicioasa mea închipuire, tot felul de tipi, dar și nume deosebit de respectabile. Condeie alese sau acceptate după preferințele și gustul domnului director. Ziariști și scriitori. Din Israel. Din România. Din întreaga lume. Cred că este redacția cu cei mai mulți redactori și colaboratori din câte
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
venit practic în fire și m-am apucat de studierea ființei mele din perspectiva cea nouă, cale ce mi-a arătat-o el, o cale pe care eu aveam să-l cunosc chiar și pe Isus Hristos! În realitate, nu în închipuiri „omiletice”... Cărțile „deocheate”, ...copiate la xerox, ...care pe vremea comuniștilor se vindeau doar prin talciocuri, ...pe sub mână și tejghea, acum, în libertate, erau expuse în văzul tuturor. Lumea trebuia să știe doar ce să cumpere ca să se poată deștepta mai
ŞI CAM CE LĂSAM ÎN URMĂ, OARE? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350842_a_352171]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > MASTER CORALE - JOY OF THE SEASON Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 719 din 19 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului „Muzica este o lege morală. Ea dă suflet universului, aripi gândirii, avânt închipuirii, farmec tinereții, viață și veselie tuturor lucrurilor. Ea este esența ordinii, înălțând sufletul către tot ce este bun, drept și frumos.” Platon Marți 11 decembrie 2012, ora 19:30, la Centrul Artelor Performante din orașul Raleigh - Carolina de Nord, „Master
JOY OF THE SEASON de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351545_a_352874]
-
un alt capitol tema iubirii, cu o melancolie romantică, amintind de tristețea solitară din poemele lui Grigore Alexandrescu, de influență franceză, ca în „Sonet de iarnă”: Gândesc la prima mea iubire,/ Pe banca udă de sub nuc/ Și în a mea închipuire/ Fantasma dragă readuc.” Tema ploii revine în Sonetul miresei bătrâne: S-audă în al ploilor cadențe/ Chemarea lui ca-n vremea juvenilă”. Dar și ideea nopții reapare, de data aceasta prinzând culoare: „Ce neagră-i noaptea ta albastră” (Sonetul singurătății
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
aripi străvezii care ajută la polenizare, iubește parfumul floral și se satură cu nectarul din pistil și stamine. O altă temă predilectă este cea a îngerilor care sunt peste tot și iau chipuri diverse. Pe aripile lor poți călători cu închipuirea, poți visa, ele te pot îmbrățișa și-ți pot transmite încredere și iubire. Și în prezentul acesta inefabil, unde: “e noapte la margine de timp / mă cuibăresc în aripi toată / cu fruntea lipită de vis...” Nu e de mirare că
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
de pace și de dragoste, purtată de rugăciune, căci de acum înainte aceasta nu se mai întrerupe în timpul gândirii. Practica invocării Numelui lui Iisus nu are, contrar unor păreri, nimic antiintelectual: ea răstignește și învie mintea. Inima eliberată fiind de închipuiri ajunge să producă în ea însăși tainice și sfinte gânduri, așa cum pe o mare liniștită vezi peștii mișcându-se și delfinii dănțuind. În rugăciunea curată este vorba de unirea minții (nous) cu inima. Nu trebuie ca mintea să rămână singură
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
-n trupul depărtării Pe tâmpla de fecioară plânge clipa Ești lacrimă-nsetată-n gustul sării, Un pescăruș ce-și arcuiește-aripa În zbor sublim spre piscul neuitării. Deschid ferestrele drapate-n vise Nădejdi târzii ivite-n pleoapa zării Renasc dorinți de-nchipuiri ucise. Fecioarei din oglindă-i simt fiorul Când gândurile împletesc cunună E viața piesa-n care joacă dorul, Un rol tivit pe-un colțișor de lună. De-acolo se revarsă-n lume, tainic, Și-ascute-n spinul rozelor simțirea Oglinda sparge, dorul
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
Roni CĂCIULARU: Nu. Dar aș vrea să-mi spuneți ce regretați din viața dumneavoastră. Zoltan TERNER: Timpul pierdut cu fleacuri. Ocaziile pierdute. In măsura în care le cunosc. Regret că n-am scris cărțile pe care le-am trăit în închipuire și aș fi putut să le scriu. Regret filmele pe care le-am visat și cred că aș fi fost în stare să le realizez. Pe unele nu le-am povestit nici prietenilor. Pe altele, nici mie însumi... Roni CĂCIULARU
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
alte orașe de pe planetă are hale mari ca la Brăila.* Uite! de exemplu Piața Drogurilor nu are hale. Poate doar, hahalere. Fiind un client constant** al acestei piețe, mă pregătesc într-o zi de martie decembristă ( vremea se juca cu închipuirile noastre de pregătiri pentru Crăciun), atât sufletește cât și financiar, să-mi fac rondul cotidian de cetățean căruia i-a intrat ... Citește mai mult ...” Vecine! Spuneau ăștia la “Știri” că troleul 85 nu mai circulă pe la Universitate” - conversa un brăilean
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]