1,452 matches
-
că frumusețea tinereții mele îl atrage cu adevărat - narează Alcibiade -, mi-am zis că sunt omul cel mai norocos și că voi avea minunatul prilej ca, supunându-mă dorinței lui, să aud de la el tot ceea ce știe. Într-atâta mă încredeam în floarea frumuseții mele! Chibzuind astfel, l-am poftit la mine acasă”. De ce? Pentru a învăța (auzi) de la el tot ce știe în schimbul satisfacerii dorinței. Prin urmare, planul lui Alcibiade era de a obține ceva în schimbul unor favoruri de natură
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Spre deosebire de psihologia generală, cea socială studiază conduita umană luând în calcul influența diferitelor contexte sociale. Ea are o natură empirică, bazându-și concluziile pe observații în situații controlate. Refuzând speculația, psihologii sociali ce lucrează în sfera cercetării fundamentale nu se încred decât în datele pe care le culeg nemijlocit din realitate. Departe de a practica aceeași metodă ca filosofii sociali, de exemplu, ei se îndeletnicesc în principal cu proiectarea montajelor experimentale, manipularea variabilelor în cadrul acestora, alcătuirea de chestionare și analiza statistică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
acestuia (ibidem, p. 456). Potrivit formulei mertoniene, cosmopolitul exercită o influență „pentru că știe” (because he know), pe când localistul o exercită „pentru că înțelege” (because he understands). Asta înseamnă că ne adresăm primului pentru că îi apreciem experiența și competențele specializate, dar ne încredem mai mult în cel de-al doilea în privința cunoașterii intime a mediului și aptitudinilor sale de a aprecia reacțiile unora sau ale altora față de o acțiune pe care avem de gând s-o întreprindem (ibidem, p. 457). În cursul studiului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și te va arunca În prăpastia celor mai crunte dezamăgiri. * „Oamenuii nu sînt Înșelați Întotdeauna pentru că sînt proști, ci adesea, numai pentru că sînt buni.” (B. Gracian) Într-adevăr, omul bun este vulnerabil, deoarece bunul său simț Îl face să se Încreadă În oameni. Însă e dureros să vezi că „sinceritatea” este luată drept naivitate. Însă nu numai oamenii sinceri și binevoitori, ci și cei foarte deștepți sînt, de cele mai multe ori, ușor de păcălit. Explicația ne-o dă același B. Gracian: „Familiari
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la W. Shakespeare: „Cel ce n-are muzică În sine, cel pe care nu-l mișcă armonia suavă a tonurilor, e copt pentru trădare, furt și perfidie: inteligența lui e mohorîtă ca noaptea, năzuințele lui sumbre ca Erebul. Nu te Încrede În asemenea om!”. „Nu cunosc nimic mai greșit decît a traduce pe un poet cuvînt cu cuvînt.” (Voltaire) Tot Voltaire dă și explicația: „Poezia e muzica sufletului... trebuie s-o auzi ca s-o judeci”. Cu certitudine, unicitatea emoției interioare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
știe că nu există Prietenie ci numai dovezi ale prieteniei. Pentru că era el etc.! Ne știam înainte de a ne cunoaște! O asemenea potrivire nu găsești decât o dată la trei sute de ani! Atât de întreagă și atât de perfectă! Mă pot încrede în el mai mult ca în mine însumi! Un singur suflet în două trupuri! Un prieten adevărat, ce lucru minunat! Cunoaștem melodia, este fredonată în manualele Lagarde-Michard și în licee de atâta amar de vreme... Și totuși. Când este vorba
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-și asigura o dominație asupra trupurilor și a sufletelor, pentru ca mai apoi să exercite o reală și redutabilă putere politică. Oamenii îi creează pe zei după chipul lor ipostaziat. Plecând de la propriile slăbiciuni, ei structurează niște forțe în care se încred după aceea, spre marea lor nefericire. Din defectele lor, ei fac calități: neputincioși, limitați în timp și în spațiu, incapabili să știe totul, suspendați în mod ridicol între două neanturi, pradă slăbiciunilor lor, supuși unei mulțimi de obligații și de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
același lucru. Deci, pentru a stabili validitatea concurentă este nevoie să aplicăm cel puțin încă o probă care măsoară tendința spre încălcarea regulilor. În cazul în care nu există sau nu dispunem de un alt instrument de măsurare ne putem încrede doar în validitatea predictivă a testului construit. A treia strategie de estimare a validității relative la criteriu este validitatea retrospectivă, care este o reflecție a strategiei predictive. Ea poate fi apreciată numai dacă există o statistică anterioară cu privire la criteriul evaluat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
consistența internă a probei, adică în ce măsură itemii care stau la baza probei măsoară toți, cu intensitate aproximativ egală, constructul dorit. 5.1.2.5. Sensibilitatea testului. Chiar dacă o probă are validitate și fidelitate ridicată, cu alte cuvinte, dacă ne putem încrede că rezultatele obținute măsoară corect variabila de interes, o probă psihologică mai trebuie să dovedească o bună sensibilitate. Aceasta poate fi înțeleasă ca o capacitate de discriminare și sesizare a diferențelor dintre subiecți. Spre exemplu, dacă avem șase persoane diferite
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
să se apuce de așa ceva, M. Îi povestește despre pictorul italian Andrea del Sartro și Îi expune teoria conform căreia acesta recomanda să se picteze pe cât posibil după natură și să-ți faci mâna mai Întâi cu schițe. Profesorul se Încrede În spusele lui, dar nu reușește să devină pictor. Estetul Îi dezvăluie atunci că a inventat În Întregime tot ce a zis despre del Sartro și că Îi face plăcere adesea să scornească povești și să se distreze pe seama naivității
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sfinții și caracterele superioare. Dar și de rușine. O teribilă rușine, asemănătoare cu a fi făcut un lucru necuviincios În fața unei persoane delicate, a fi trântit o vorbă urâtă În fața unei femei bătrâne, a fi Înșelat un om care se Încrede În tine.” (N. Steinhardt) Nici În car, nici În căruță,/ și nici chiar În teleguță. (Despre oamenii nehotărâți, oscilanți, care nu știu ce vor sau care preferă În mod deliberat situațiile nesigure se mai spune că „Înoată Între două ape”.) Arma celor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
constând În faptul că el va Înțelege să divulge secretul respectiv nu În „gura mare”, ci sub forma unei confidențe altui prieten. Dar discreția acestuia din urmă va fi Învinsă de curiozitatea altui prieten și așa mai departe...) Nu te Încrede În tot câinele care dă din coadă. (Zâmbetul mieros cu care ne Întâmpină unii dintre semenii noștri ascunde, adesea, mult calcul, multă ipocrizie sau viclenie. Este vorba de acele persoane lipsite de scrupule care au Învățat din comportamentul nobilului patruped
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sociobiografică recompune analitic atât elemente despre curgerea vieții, cât și mărturii ale personalităților care l-au cunoscut pe marele florentin, alcătuind un portret aproape complet, cu vădite valențe parenetice. Interpretarea faptelor este întrucâtva subțiată de citatele frecvente și ample, autorul încrezându-se mai mult în puterea de convingere a documentului nemijlocit decât în caracterizarea interpretativă. Sinteză a aspirațiilor umaniste, Petrarca întrunește adeziunea contemporanilor săi - este concluzia la care ajunge, firesc, finalul exegezei. Procedee și intenții similare vor configura volumul Galileo Galilei
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
adaptată ordinii lucrurilor cântate („piesa naturii - / spectacolul ei de lumină, extatic, fierbinte”, Etica naturii). Printr-un limbaj ca al lui Nichita Stănescu („însomnează-ți iar nesomnul”, de pildă) se spune că geneza somniacă a lumii poetice este facere demiurgică, compunere logică („încrede-te-n cuvânt”), dar și inspirată („dă din greșeală, prin cărbuni, de-o piatră scumpă”), izvorâtă din inocența permanent rememorată (Rumori interioare), precum ciclurile vieții („revoluția semințelor înaintează insolent prin pământ”). Sfieli franciscane în fața lucrurilor pământului se transfigurează - în cadențe
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
când în cândîngenunchezla capăt de ziși te strigvino iubito fii complicela viața asta trăită printre oameniunde e Dumnezeu e și lumină... X. STRIGĂ-MĂ, TĂCUT, de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2290 din 08 aprilie 2017. nu te mai încrede în oameni mi-a zis mama ceea ce vezi să nu vezi ceea ce auzi să nu auzi închide ochii și taci nu fi trist tu ești omul ce caută prin lumină risipirea întoarce-te apoi cu-nțelepciune la casa aceea nelocuită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
lumină risipirea întoarce-te apoi cu-nțelepciune la casa aceea nelocuită de ceva vreme să nu plângi când foșnetul singurătății va ajunge la os îngenunchează pe pragul tocit de durere și strigă-mă tăcut ... Citește mai mult nu te mai încrede în oamenimi-a zis mamaceea ce vezi să nu veziceea ce auzi să nu auziînchide ochii și tacinu fi tristtu ești omul ce cautăprin lumină risipireaîntoarce-te apoicu-nțelepciunela casa aceea nelocuităde ceva vremesă nu plângicând foșnetul singurătățiiva ajunge la osîngenuncheazăpe pragul tocit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
ei: „Unde vom găsi, printre ai noștri, unul atât de bun și de drept ca acesta?”. Mai cu seamă neamul iudeilor, crezând că vor vedea regele [instalându‑se] în regatul lor, va căuta să îi câștige bunăvoința, spunând: „Noi ne încredem în tine, noi toți credem în tine și știm că tu vei face dreptate pe pământ. De la tine așteptăm mântuirea, căci buzele tale au rostit o judecată dreaptă și bună”. La început, el, mincinos și nelegiuit, se va preface că
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
într-un „mediu androcentric”7) și încercând să ajungă la un adevăr mai mereu disimulat („nu trebuie să ne lăsăm înșelați, noi istoricii, de ceea ce spun izvoarele scrise” - nota prudent Georges Duby -, căci „întreaga noastră documentație... este de proveniență masculină”; „încrezându-ne prea mult în ceva ce spun bărbații, am risca să ne înșelăm, să considerăm că femeia era fără putere...” 8) în actele oficiale, în cronici, în textele literare (atâtea câte erau), cercetătorii au izbutit să alcătuiască o bibliografie impresionantă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fie-său și de robirea gineri-său și altor boieri și norod, mai avea și alt ginere Leaf mare, Corețchi, pe nume, cu care sfătuindu-se și strângând oști...”), fixându-se în memoria colectivă („la [Elisabeta Movilă] ticăită s-au încrezut în cuvintele pașii și mai mult într-ale Radului vodă și aștepta să-i aducă steag de domnie, după făgăduința lor. Dar au fost făgăduială vicleană, că în locul steagului o au lovit fără veaste și au risipit tabăra: târat-au, robit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ne Întoarcem și promițând că ne vor Înapoia bunurile. Se jurau cu toții pe numele Profetului cum că unul dintre ai lor era bolnav și că doreau să-l vindecăm. Crezând că avuseserăm de-a face cu faimoșii ageli, nu ne Încrezurăm prea mult În promisiunile lor, așa că am vâslit Înainte, către celălalt mal. Însă de Îndată ce am ajuns acolo, am fost prinși din urmă de unul dintre tâlhari, care Înotase până la noi pe un burduf de piele umplut cu aer: era fratele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de țesuturile vezicii eșuaseră fără excepție. În asemenea cazuri-mai cu seamă În a patra zi de la efectuarea intervenției chirurgicale- se instalează gangrena, care, În cele din urmă, pune capăt suferințelor bolnavului. Ministrul plecă, nu Înainte de a mă consola spunându-mi: „Încrede-te În Dumnezeu!”, ceea ce am și făcut - dar, după șaisprezece zile, nefericitul student muri slăbit și epuizat. Vezica Îi era perforată ca o sită, iar boala Învinse astfel toată arta chirurgicală și medicală. Simțindu-și sfârșitul aproape, studentul ne mulțumi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
jos, ea s-a așezat modest Între sherishtedari (clerici) și s-a purtat cu mare decență. Oamenii se uitau la Început unul la altul, iar apoi la femeie, ca și cum, conștienți fiind de identitatea ei, cu greu s-ar fi putut Încrede În evidența propriilor simțuri. Chiar maiorul MacGregor a fost foarte uimit, și m-a Întrebat ce am făcut de se poartă atât de bine. Am răspuns: „Prin curățenie, câteva băi și dușuri, haine decente, mâncare bună, divertismente, ocupații, daruri, promisiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
in concreto alcătuirea nuvelei...”. Vădit dublu, Honigberger e astfel numai pentru Eliade; În timp ce inocentul cititor de atunci și de mai târziu (și oarecum până azi), cel care primește toate informațiile despre acest sas din Brașov dintr-o nuvelă, se va Încrede complet În justețea dublului fantastic și, amăgit, În realitatea carierei sale secrete. De fapt, biografia acestui călător sas față de care Eliade fusese atât de liber explică, ea singură, atât mecanismele unor elemente de posteritate, cât și pe cele ale absenței
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pustiu, unde nici localnicii nu se Întâlnesc Între ei! Capcana se Întoarce Împotriva lui Ranjit, căci Moorcroft e cel care vorbește curent franceza, iar Allard și Ventura nu au Învățat Încă limba engleză... În fine, aproape convins că se poate Încrede În loialitatea celor doi, Ranjit Îi invită să cineze Împreună. Dar, a treia oară, le oferă ceva care, eventual, să-i poată demasca: de această dată le servește (și Își servește) carne de porc. Dar Allard și Ventura refuză din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sublimare a fenomenului liric. Drama acestui poet într-adevăr original stă [...] în conflictul nerezolvat dintre inteligența sa artistică excepțională și tot atât de rara capacitate emotivă. D-sa nu a atins echilibrul ideal dintre inteligența creatoare și sensibilitate, poate pentru că s-a încrezut exclusiv în luciditate. Cu toată această alcătuire intelectualistă, I. Vinea configurează în poezia noastră zisă „de avangardă” talentul cel mai reprezentativ și o poziție de centru, care face dintr-însul un clasic al mișcării literare. ȘERBAN CIOCULESCU Paradisul suspinelor este
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]