4,674 matches
-
la moștenirea celuilalt pentru motivul că la deschiderea succesiunii nu mai avea calitatea cerută de lege. O. Efectele divorțului cu privire la raporturile personale și patrimoniale dintrepărinți și copiii lor minori a) Efectele asupra relațiilor personale dintre părinți și copii * Încredințarea minorului Încredințarea copiilor unuia din părinți constituie o problemă importantă și, de aceea, legea prevede o serie de măsuri care să ducă la o soluție cât mai justă și mai conformă cu interesele copiilor minori. Problema încredințării copiilor minori trebuie soluționată prin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părinți și copii * Încredințarea minorului Încredințarea copiilor unuia din părinți constituie o problemă importantă și, de aceea, legea prevede o serie de măsuri care să ducă la o soluție cât mai justă și mai conformă cu interesele copiilor minori. Problema încredințării copiilor minori trebuie soluționată prin hotărârea judecătorească prin care se pronunță divorțul, pentru a se evita introducerea ulterioară a unei noi acțiuni, ceea ce nu ar fi în interesul copiilor minori, care nu pot fi lăsați fără îngrijire și întreținere. Potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fără îngrijire și întreținere. Potrivit art.42 C.fam., "instanța judecătorească va hotărî, odată cu pronunțarea divorțului, căruia dintre părinți vor fi încredințați copiii minori", stabilind, pentru fiecare dintre ei "dacă va fi încredințat tatălui sau mamei". Instanța va decide cu privire la încredințarea copiilor în funcție de criteriul interesului acestora, de mai mulți factori, fără ca vreunul din aceștia să fie considerat precumpănitor și anume: > vârsta frageda a copilului (când copilul va fi încredințat mamei, chiar dacă divorțul a fost pronunțat din vina ei); > afecțiunea copilului față de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
autoritatea tutelară a comunicat în scris opinia sa, nu o împiedică să se înfățișeze, prin delegatul său în instanță și să pună concluzii orale. Lipsa referatului autorității tutelare sau a concluziilor delegatului acesteia are drept consecință nelegalitatea hotărârii judecătorești cu privire la încredințarea minorilor. Autoritatea tutelară este chemată să dea un aviz cu privire la încredințarea minorului, fără ca instanța să fie obligată să i se conformeze. * Învoiala părinților cu privire la încredințarea copiilor minori Deși soții au dreptul de a se învoi cu privire la încredințarea copiilor minori în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
să se înfățișeze, prin delegatul său în instanță și să pună concluzii orale. Lipsa referatului autorității tutelare sau a concluziilor delegatului acesteia are drept consecință nelegalitatea hotărârii judecătorești cu privire la încredințarea minorilor. Autoritatea tutelară este chemată să dea un aviz cu privire la încredințarea minorului, fără ca instanța să fie obligată să i se conformeze. * Învoiala părinților cu privire la încredințarea copiilor minori Deși soții au dreptul de a se învoi cu privire la încredințarea copiilor minori în caz de divorț, creșterea și educarea acestora nu poate fi lăsată
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
referatului autorității tutelare sau a concluziilor delegatului acesteia are drept consecință nelegalitatea hotărârii judecătorești cu privire la încredințarea minorilor. Autoritatea tutelară este chemată să dea un aviz cu privire la încredințarea minorului, fără ca instanța să fie obligată să i se conformeze. * Învoiala părinților cu privire la încredințarea copiilor minori Deși soții au dreptul de a se învoi cu privire la încredințarea copiilor minori în caz de divorț, creșterea și educarea acestora nu poate fi lăsată la discreția părinților, în situația în care căsătoria lor s-a destrămat din motive
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
hotărârii judecătorești cu privire la încredințarea minorilor. Autoritatea tutelară este chemată să dea un aviz cu privire la încredințarea minorului, fără ca instanța să fie obligată să i se conformeze. * Învoiala părinților cu privire la încredințarea copiilor minori Deși soții au dreptul de a se învoi cu privire la încredințarea copiilor minori în caz de divorț, creșterea și educarea acestora nu poate fi lăsată la discreția părinților, în situația în care căsătoria lor s-a destrămat din motive temeinice. Legea dispune că "învoiala părinților cu privire încredințarea copiilor .... va produce
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se învoi cu privire la încredințarea copiilor minori în caz de divorț, creșterea și educarea acestora nu poate fi lăsată la discreția părinților, în situația în care căsătoria lor s-a destrămat din motive temeinice. Legea dispune că "învoiala părinților cu privire încredințarea copiilor .... va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească (art.42 alin. ultim, C.fam.), care va trebui să verifice dacă învoiala corespunde intereselor minorilor". * Încredințarea copiilor minori unor rude ori altor persoane sau unor instituții de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
destrămat din motive temeinice. Legea dispune că "învoiala părinților cu privire încredințarea copiilor .... va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească (art.42 alin. ultim, C.fam.), care va trebui să verifice dacă învoiala corespunde intereselor minorilor". * Încredințarea copiilor minori unor rude ori altor persoane sau unor instituții de ocrotire Copiii trebuie să fie încredințați spre creștere și educare unuia dintre părinți, deoarece este în interesul copiilor să continue a se bucura de îngrijirea părinților, chiar și în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se mai plătește, după criteriile stabilite de Ministerul Muncii, dacă cel căruia i s-a încredințat copilul minor are obligația legală de întreținere față de acesta (art.4 din Lege). Pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a copilului minor, organul care dispune măsura încredințării acestuia unei alte persoane decât părinții, are obligația de a stabili contribuția pe care trebuie să o verse lunar statului cel care are obligația legală de întreținere a copilului (art.23). c) Modificarea măsurilor luate asupra minorului " În cazul schimbării
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sau a vreunei instituții de ocrotire, instanța judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la drepturile și obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii"(art.44 alin.1 C.fam.). Schimbare parțială a condițiilor care, în ansamblu, au determinat încredințarea copilului unuia dintre părinți nu trebuie să atragă neapărat și revenirea asupra măsurii cât timp rezistă elementele hotărâtoare, care confirmă necesitatea ca măsura luată în interesul copilului minor să fie menținută. Măsura reîncredințării copilului minor spre creștere și educare de la
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
părinte divorțat, la care a locuit după despărțire. Cererea pentru modificarea măsurilor se poate face și de copilul care a împlinit 14 ani, de autoritatea tutelară, de instituțiile de protecție sau de procuror. Instanța de judecată este competentă să dispună încredințarea lor unor rude, altor persoane sau instituțiilor de ocrotire în cazul în care se desface căsătoria (art.42 C.fam.), când se pronunță decăderea din drepturile părintești (art.109 C.fam.), precum și în cazul în care filiația din afara căsătoriei este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copil să poarte numele părintelui care l-a recunoscut ulterior. În situatia în care copilul a fost recunoscut de ambii părinți sunt incidente prevederile art.62 C.fam. care, în alin.2, stabilesc numele de familie a acestuia, iar în ceea ce privește încredințarea lui unuia din părinți spre creștere și educare cât și asupra obligației de întreținere a părinților, sunt aplicabile reglementările exprese din dispozițiile art.65 C.fam. și în conformitate cu art.42-44, aplicabile în materia divorțului 218. Statutul legal al copilului din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cărui filiație a fost stabilită față de un singur părinte ? 3) Ce nume va purta copilul din căsătorie când părinții au nume comun? 4) Cum se stabilește numele copilului când părinții au nume diferite? 5) În ce mod se vor hotărî încredințarea copilului, precum și contribuția la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională dacă filiația acestuia, născut din afara căsătoriei este stabilită față de ambii părinți? 6) Care este numele de familie al copilului din afara căsătoriei în cazul în care filiația a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
apropiată între cel ce vrea să adopte și cel ce urmează a fi adoptat poate constitui temei pentru neîncuviințarea adopției, încât instanța va aprecia de la caz la caz atestatul Comisiei pentru protecția copilului, avizul favorabil al Comisiei pentru protecția copilului, încredințarea copilului în vederea adopției persoanei sau familiei care dorește să-l adopte, condiții speciale pentru străini și alte cerințe legale pentru a hotărî în mod corect. > Adopția să fie în interesul superior al adoptatului Instanța judecătorească poate încuviința adopția numai dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
El trebuie să găsească în familia adoptatorului o atmosferă de familie prielnică dezvoltării sale fizice și morale. Interesul adoptatorului trebuie să existe în momentul încheierii adopției, în timpul existenței acesteia și la data desfacerii ei. Adopția nu se poate încheia fără încredințarea prealabilă a copilului, în afară de situatia în care nu a fost posibilă asemenea încredințare, în următoarele cazuri: * persoana sau familia care dorește să adopte a crescut copilul ce urmează a fi adoptat (art.2 alin.2); * un soț adoptă copilul celuilalt
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sale fizice și morale. Interesul adoptatorului trebuie să existe în momentul încheierii adopției, în timpul existenței acesteia și la data desfacerii ei. Adopția nu se poate încheia fără încredințarea prealabilă a copilului, în afară de situatia în care nu a fost posibilă asemenea încredințare, în următoarele cazuri: * persoana sau familia care dorește să adopte a crescut copilul ce urmează a fi adoptat (art.2 alin.2); * un soț adoptă copilul celuilalt soț și în ambele cazuri, rațiunea lipsei de încredințare prealabilă în vederea adopției este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a fost posibilă asemenea încredințare, în următoarele cazuri: * persoana sau familia care dorește să adopte a crescut copilul ce urmează a fi adoptat (art.2 alin.2); * un soț adoptă copilul celuilalt soț și în ambele cazuri, rațiunea lipsei de încredințare prealabilă în vederea adopției este ușor de înțeles, deoarece copilul ce se va adopta se găsește într-o situație asemănătoare încredințării prealabile; * adoptatorii sunt rude până la gradul al patrulea inclusiv cu unul din părinții copilului. În toate cazurile menționate se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a fi adoptat (art.2 alin.2); * un soț adoptă copilul celuilalt soț și în ambele cazuri, rațiunea lipsei de încredințare prealabilă în vederea adopției este ușor de înțeles, deoarece copilul ce se va adopta se găsește într-o situație asemănătoare încredințării prealabile; * adoptatorii sunt rude până la gradul al patrulea inclusiv cu unul din părinții copilului. În toate cazurile menționate se poate face adopția copiilor care nu sunt în evidența Comitetului Român pentru Adopții, spre deosebire de regula generală după care este interzisă adopția
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
în evidența Comitetului Român pentru Adopții, spre deosebire de regula generală după care este interzisă adopția acelora care nu se află în evidența acestui Comitet (art.13). Încuviințarea adopției rămâne de competența instanței judecătorești (art.14, alin.1). Dovada care să confirme încredințarea copilului în vederea adopției, deci în regula generală, se face cu copia conformă cu originalul de pe hotărârea de încredințare (art.14 alin.4). În situația încredințării în vederea adopției, cât și în situațiile de excepție când adopția se poate încuviința fără încredințarea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
află în evidența acestui Comitet (art.13). Încuviințarea adopției rămâne de competența instanței judecătorești (art.14, alin.1). Dovada care să confirme încredințarea copilului în vederea adopției, deci în regula generală, se face cu copia conformă cu originalul de pe hotărârea de încredințare (art.14 alin.4). În situația încredințării în vederea adopției, cât și în situațiile de excepție când adopția se poate încuviința fără încredințarea copilului, cererea pentru încuviințarea ei va fi însoțită de confirmarea Comitetului Român pentru Adopții, din care să rezulte
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Încuviințarea adopției rămâne de competența instanței judecătorești (art.14, alin.1). Dovada care să confirme încredințarea copilului în vederea adopției, deci în regula generală, se face cu copia conformă cu originalul de pe hotărârea de încredințare (art.14 alin.4). În situația încredințării în vederea adopției, cât și în situațiile de excepție când adopția se poate încuviința fără încredințarea copilului, cererea pentru încuviințarea ei va fi însoțită de confirmarea Comitetului Român pentru Adopții, din care să rezulte că procedurile și termenele prevăzute de art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
încredințarea copilului în vederea adopției, deci în regula generală, se face cu copia conformă cu originalul de pe hotărârea de încredințare (art.14 alin.4). În situația încredințării în vederea adopției, cât și în situațiile de excepție când adopția se poate încuviința fără încredințarea copilului, cererea pentru încuviințarea ei va fi însoțită de confirmarea Comitetului Român pentru Adopții, din care să rezulte că procedurile și termenele prevăzute de art.11, 12 și 13 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997 au fost respectate ori
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
confirmarea Comitetului Român pentru Adopții, din care să rezulte că procedurile și termenele prevăzute de art.11, 12 și 13 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997 au fost respectate ori există excepția de la regulă că adopția este precedată de încredințarea prealabilă în vederea adopției. Încredințarea copilului în vederea adopției presupune următoarele aspecte (art.9): ea se poate face persoanei sau familiei care beneficiază de atestatul din care să rezulte existența condițiilor materiale și a garanțiilor morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Adopții, din care să rezulte că procedurile și termenele prevăzute de art.11, 12 și 13 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997 au fost respectate ori există excepția de la regulă că adopția este precedată de încredințarea prealabilă în vederea adopției. Încredințarea copilului în vederea adopției presupune următoarele aspecte (art.9): ea se poate face persoanei sau familiei care beneficiază de atestatul din care să rezulte existența condițiilor materiale și a garanțiilor morale necesare asigurării dezvoltării armonioase a copilului; încredințarea se poate face
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]