981 matches
-
și de a-l face mai accesibil contemporanilor noștri, iubitori de istorie. Astfel, cuvinte ca: opiniune, relațiune, pozițiune, religiune, ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare, oareșcum, șădere, trebuințe, prădăciune, ca și nefirescul cabinet rusesc, general rusesc, pentru culoarea atmosferei de epocă, dar și pentru farmecul stilului personal al autorului
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
adresat domnului Moldovei la numirea lui, în anul 1774. Ele nefiind ținute în seamă de turci, Rusia avu grijă să insereze, în Convenția explicativă a tratatului de la Kainargi, încheiată la Constantinopol, în anul 1779, articolul VII, prin care Poarta se îndatora din nou să respecte stipulațiile tratatului de la 1774. Ele urmând a rămâne literă moartă, un sened împărătesc din 28 decembrie 1783, dat în urma stăruințelor Rusiei și Austriei, hotăra câtimea și natura îndatoririlor bănești ale Țărilor Române către Poartă. Aceste stipulații
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la 1784, cât și în tratatul de pace și de prietenie încheiat în același an. Războiului pornit de Poartă, în anul 1787, împotriva Rusiei și Austriei, îi puse capăt tratatul de la Iași din 9 ianuarie 1792, prin care Poarta se îndatora din nou să respecte și să aplice toate îndatoririle ce le luase prin actele anterioare relativ la Principate, la care se mai adăuga renunțarea ei la încasarea oricăror datorii sau contribuții de război de mai înainte. Aceste stipulații fură inserate pe
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
7 iulie 1807). Prin articolul 21 al acestui tratat, ostilitățile între oștirile rusești și turcești urmau să înceteze, atât pe uscat, cât și pe mare, pretutindeni unde curieri extraordinari vor duce vestea păcii astfel încheiate. Prin articolul 22, Rusia se îndatora să evacueze Moldova și Țara Românească, dar Poarta nu le putea ocupa înainte de încheierea păcii definitive dintre ea și Rusia. Prin articolul următor, împăratul Alexandru I primea mediația lui Napoleon pentru încheierea păcii cu Poarta. Tot prin acest tratat, Napoleon
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
evacueze Moldova și Țara Românească, dar Poarta nu le putea ocupa înainte de încheierea păcii definitive dintre ea și Rusia. Prin articolul următor, împăratul Alexandru I primea mediația lui Napoleon pentru încheierea păcii cu Poarta. Tot prin acest tratat, Napoleon se îndatora să evacueze provinciile pe care le lăsa Prusiei și printre care era Silezia. Rusia insistase mult spre a încheia pace numai cu Franța (spre a avea mână liberă față de Poartă), dar Napoleon refuzase cu îndârjire „să trateze despre pace fără
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
un sat de vreo cincizeci de case, poruncindu-i să se ducă acolo și să-1 cultive. Astfel încep să se deschidă drumurile pentru cei doi domni, cărora Majestatea Sa Împărătească le-a arătat interes...” Napoleon nu evacuă Silezia precum îl îndatora tratatul de la Tilsit, dar împăratul Rusiei urma să ocupe Țările Române; și unul, și altul voia să păstreze o pradă prețioasă. Iată ce citim în instrucțiunile date de Alexandru I lui Tolstoi, încă de la 27 septembrie 1808: „... Să-i spună
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
asigure, chiar prin concesii, sprijinul Rusiei. Se puse la cale o întrevedere între cei doi suverani la Erfurt (septembrie-octombrie 1808) unde, după negocieri laborioase se încheie o convenție secretă de alianță între Franța și Rusia. Prin această convenție, Rusia se îndatora să încheie pace cu Anglia numai de acord cu Napoleon, pe baza principiului uti possidetis și în urma recunoașterii de către Anglia a noii ordini de lucruri stabilite de Franța în Spania. În schimb, Napoleon recunoștea Rusiei stăpânirea definitivă a Țărilor Române
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
îndoială să populeze vreun colț de pustiu. Și aceasta, Domnule Ambasador, nu este tot. Generalul Kutuzov mai cere și două milioane în bani. Divanul va fi silit să pună o nouă dare pe toți locuitorii țării, pământeni sau străini...” Principatele fură îndatorate să furnizeze armatei rusești toate proviziile trebuitoare și să le transporte la locurile hotărâte. Pentru ca cititorul să-și poată da seama de enormitatea câtimilor cerute, voi arăta că numai în anul 1808, când lipsa de nutreț era cumplită, Prozorovski hotărî
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
silită să cheltuiască 5.890.300 lei pentru armata și spitalele rusești, afară de transporturile ce trebuiră să le facă țăranii și de alte cheltuieli de tot felul, cum erau spre exemplu acelea pentru porția de carne, ce țările noastre fură îndatorate s-o procure zilnic, atât pentru fiecare soldat din oștire, cât și pentru fiecare bolnav aflat în spitalele rusești. Proviziile și banii luați din Principate erau în mare parte delapidați de ofițerii ruși activi și de intendență: amănuntele ce ni
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
fusese amestecat în toate tainele Eteriei și era la curent despre amănuntele morții misterioase a lui Alexandru Șuțu. De la 1812, relațiile dintre Rusia și Poartă rămăseseră încordate; ele erau privitoare la niște cesiuni de teritoriu în Asia, la care se îndatorase Poarta fără a le îndeplini, la stingherirea comerțului rusesc și la îndeplinirea condițiilor la care se îndatorase turcii în privința ocârmuirii Principatelor. La aceste neînțelegeri se adăugaseră, după 1821, acelea ce izvorau din răscoala și războiul purtat de greci pentru independența
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Șuțu. De la 1812, relațiile dintre Rusia și Poartă rămăseseră încordate; ele erau privitoare la niște cesiuni de teritoriu în Asia, la care se îndatorase Poarta fără a le îndeplini, la stingherirea comerțului rusesc și la îndeplinirea condițiilor la care se îndatorase turcii în privința ocârmuirii Principatelor. La aceste neînțelegeri se adăugaseră, după 1821, acelea ce izvorau din răscoala și războiul purtat de greci pentru independența lor, Anglia, Franța și Rusia luând de la început o atitudine favorabilă răsculaților. Războiul între cele două împărății
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
punctul de a izbucni; la 1826, pacea fu menținută numai fiindcă Rusia, văzându-se pe neașteptate atacată de Persia, se găsi fericită să încheie cu turcii, la Akerman, în ziua de 25 septembrie 1826, o convenție prin care Poarta se îndatora să satisfacă toate pretențiile Rusiei și să-i permită libera navigație prin Dardanele. În schimbul acestor concesii, Rusia făgăduise verbal să se dezintereseze de greci cu desăvârșire. Dar, odată războiul cu Persia isprăvit spre bine, prin victoriile ușoare repurtate de Paskevici
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dinainte a 40.000 boi meniți să transporte prin Balcani artileria oștirii, apoi boii înșiși trebuie să servească la hrana soldaților. Toate aceste lucruri nu costă Rusia nimica. Sunt rechiziționate și alcătuiesc numai o mică parte din ceea ce românii sunt îndatorați să furnizeze... Dacă Țara Românească n-ar fi închisă din toate părțile, n-ar mai rămâne într-însa, după 24 ceasuri, nici un locuitor altul decât boierii și grecii...” „... D. Minciaky, numit vicepreședinte al Divanului Moldovei, a sosit aici alaltăieri și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
al celor două puteri, apoi mai este și sub influența morală a art. 53, astfel conceput: „Întâmplându-se răscoală sau vreo mare tulburare și neorânduială între mădularele Obișnuitei Obștești Adunări, Domnul va putea să precurmeze întrunirea ei și va fi îndatorat a face îndată raportul său către Înalta Poartă și către Ocrotitoarea Curte, cerând voie și slobozenie de a putea strânge o altă Obișnuită Obștească Adunare”. Art. 51 este, deci, acel care dă Rusiei dreptul ei de control. Ar fi mai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să fie ferită de "influențele dosnice și interesate, prin mijlocirea cărora, guvernul de astăzi s-a putut strecura în chip rușinos la cârma țării"651. Atacul liderului georgist era orientat spre camarila din jurul regelui 652, căreia noul guvern îi era îndatorat, la fel cum era îndatorat și unor puteri străine, compromițând astfel noțiunea de independență a statului național. Se dovedea astfel că Gheorghe Brătianu nu era dispus să accepte "tranzacțiile", să devină "instrumentul docil de care avea nevoie [regele]". Se adeverea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dosnice și interesate, prin mijlocirea cărora, guvernul de astăzi s-a putut strecura în chip rușinos la cârma țării"651. Atacul liderului georgist era orientat spre camarila din jurul regelui 652, căreia noul guvern îi era îndatorat, la fel cum era îndatorat și unor puteri străine, compromițând astfel noțiunea de independență a statului național. Se dovedea astfel că Gheorghe Brătianu nu era dispus să accepte "tranzacțiile", să devină "instrumentul docil de care avea nevoie [regele]". Se adeverea aprecierea lui Pamfil Șeicaru, potrivit
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
această cauză se întîmplă adesea ca dările noastre să ajungă cu întîrziere, întrucît ne este mai greu să scoatem de la noi mărfuri ușoare decît le este altora să transporte cantități considerabile. De aceea, împărate, îți sîntem cu atît mai mult îndatorați pentru mila ta și pentru că ai binevoit, în ciuda căilor de acces și a aspectului ținuturilor noastre, pe care le știai atît de respingătoare și de aspre, să faci un ocol pe aici, totuși, și să luminezi cu prezența ta un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
înregistreze toate edictele, oricare ar fi fost ele, atît de puternic și absolut era regele. Clerul era aservit în mod rușinos voinței regelui: numai cît cerea vreun pic de ajutor și i se acorda mai mult decît ceruse. Clerul se îndatorase oribil de mult. Nici celelalte categorii nu erau mai puțin îndatorate. Numai bancherii și perceptorii trăiau în pace și veselie, avînd în mîinile lor toți banii regatului. Regele a fost dus la Saint-Denis pe 10 sau 12 ale acelei luni
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de aceea, orice discurs despre arhaismul țărănesc și despre "eterna ordine rurală" nu mai merge. Desigur, aceste trăsături de ansamblu merg mînă în mînă cu situații foarte diverse: mici exploatatori de terenuri a căror primă grijă va fi să se îndatoreze, și mari exploatatori, adevărați capitaliști; exploatări credincioase ideii de policultură și exploatări specializate; regiuni atinse profund de exodul rural și regiuni, precum Bretagne, unde presiunea demografică a rămas mult timp puternică. Clasa muncitoare a cunoscut transformări considerabile în structuri și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o reușită el trebuie sa fie susținut de un program de training astfel Încât muncitorii să poată atinge aptitudinile de care au nevoie. • participarea la luarea deciziei (participation). Când oamenii participă activ la luarea unei decizii, ei se simt mai mult Îndatorați În a o pune și În practică. • stimularea activității cercurilor profesionale. Poate fi văzută ca o dezvoltare specială a participării muncitorilor la activitatea organizațională. Grupuri mici de muncitori se Întâlnesc În mod regulat pentru a discuta problemele pe care le
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
o reușită el trebuie sa fie susținut de un program de training astfel Încât muncitorii să poată atinge aptitudinile de care au nevoie. • participarea la luarea deciziei (participation). Când oamenii participă activ la luarea unei decizii, ei se simt mai mult Îndatorați În a o pune și În practică. • stimularea activității cercurilor profesionale. Poate fi văzută ca o dezvoltare specială a participării muncitorilor la activitatea organizațională. Grupuri mici de muncitori se Întâlnesc În mod regulat pentru a discuta problemele pe care le
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de lei și o pastorală, în "Cuvântul", an VI, nr. 1800, 27 aprilie 1930, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezarismul bisericesc, pp. 386-387: "Din acest trist caz e vorba de cazul de la Costești (n.n. C.M.) -, se îndatorează cucernicii preoți a convinge pe evlavioșii creștini despre hiperzelul lor, de a folosi mai multe lumânări decât admite spațiul bisericilor și starea sanitară a aerului, care adeseori se umple de veninul parafinei, din care sunt falsificate lumânările. Ofranda creștinilor pentru
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cea mai mare durere pentru creștin este când se îndepărtează de Dumnezeu și se alipește de patimile și decăderile acestei lumi. Pierderea legăturii cu Dumnezeu prin păcat mâhnește sufletul și împuținează viața noastră. însă, slujbele bisericii ne îndeamnă să fim îndatorați față de milostivirea lui Dumnezeu, să cerem iertarea păcatelor și să nădăjduim mântuirea prin spovedanie, pocăință și împărtășirea cu Sfintele și de viață dătătoarele Sale Taine. Aici cerem cu stăruință ajutorul și milostivirea lui Dumnezeu, cu nădejdea că le vom primi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
1987. Acesta din urmă sintetizează principalele obiecții. Am urmat în comentariul meu cele mai multe dintre sugestiile sale. 59 Robin Attfield, A Theory of Value and Obligation, Croom Helm, Londra, New York, Sydney, 1987, pp. 42-45. 60 Pentru menționarea acestei consecințe îi sunt îndatorat lui Elliot Sober. Pentru trimiteri am folosit traducerea în limba română apărută în Adrian Miroiu (ed.), Etică aplicată, Editura Alternative, București, 1995. 61 Nu este cazul să dezvolt aici această încurcătură platoniciană. Cunoscătorii vor duce singuri mai departe analogia. 62
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fi priceput ei bine ce voia el de fapt să spună, ca doar erau destul de deștepți... Ce, n-aveau altă treabă decât să-i renască pe alții, dându-le astfel de înțeles că nașterea cu care mama lor bună îi îndatorase ar fi de reciclat cât mai grabnic? Păi nu-i asta o trimitere la origini mai rea ca înjurătura explicită? Va să zică, beat criță de succese cazi în poarta omului amărât și-l întâmpini cu "spune-mi ce vrei de la viață
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]