13,143 matches
-
la care n-am mai ajuns de mult și din motivul important că nu s-au mai produs prea multe spectacole. Sărbătorirea a patruzeci de ani de activitate a teatrului mi-a creat și o stare nostalgică și m-a îndemnat să privesc atent în urmă. Radu Beligan a construit, din toate punctele de vedere, unul din locurile teatrului românesc. În intervalul unei stagiuni montau, de exemplu, Moni Ghelerter, Radu Penciulescu, David Esrig, Lucian Giurchescu. Scenografia era semnată de Ion Popescu
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]
-
datorează mai ales o fără a ignora efortul cultural, mărturisitorii patristici fac din acesta un adevărat ante și atrăgătoare 66. În ce privește valorificarea culturii și a științei vremii ca instrument de formulare și exprimare a gândirii teologice, Sfântul Vasile cel Mare îndeamnă pe cei ce se ocupă cu teologhisirea să culeagă nectarul tuturor florilor. El însuși, ca și cei doi colegi ai săi de triadă teologică, au folosit au găsit elemente ce se pretează teologhisirii. Prin aceasta ei ne învață că trebuie
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
numea copacul ciuntit după gustul proprietarului său o jignire adusă de om operei lui Dumnezeu, susținând dezvoltarea firească a plantei, cu lipsa-i de simetrie. Nu e de mirare că și demoazela Agăpița sfârșește prin a ceda sentimentelor ce o îndeamnă spre un june amant - confirmare a teoriei lui Shepard (1967), după care natura sălbatică e un simbol al sexualității (greu de domolit prin reguli și limitări). De altfel, Negruzzi îl pomenește, tot ironic, pe Rousseau și în Scrisoarea V (Iepurărie
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
timp chiria, nu e acesta scriitorul în postumitate? * Pentru ca ideile să reziste, se cuvine ca formularea lor să nu fie etanșă, păstrînd mici deschideri spre haosul împrejmuitor. * Dacă suferința e, hotărît lucru, umilință, boala, o suferință instituționalizată, te poate lesne îndemna la orgoliu. * O decădere care nu se străduiește destul, o decădere de rea-credință. * Impostura de fond a creatorului ce nu aspiră la inactualitate. * Sănătatea: cel mai cuprinzător truism al biologiei. De unde inaparența ei, aidoma celor transcendente. * Un ilustru profesor, creator
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
un discurs de cuceritor și războinic, având vocația învingătorului, Oreste are o fire mai lirică și mai ezitantă. Concepute în contrast, sunt și cele două "mediatoare îndrăgostite" adică Electra, sora lui Oreste, care-i întreține dorința de răzbunare și îl îndeamnă să-și ucidă mama trădătoare, și Sfinxa, care, obosită de a pune mereu întrebări, îi sugerează lui Oedip răspunsul care o va ucide. În Teba, Oedip-salvatorul va ajunge repede la descoperirea adevărului despre sine prin vocea inflexibilă a lui Tiresias
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
între reportajul senzațional și proză și de aceea prolix). Despre ei, știam din bibliografie ce pot. Surpriza a fost secțiunea ultimă din cuprins - o selecție din textele trimise de cititori pentru concursul literar cu tema România viitoare. Academicienii cațavenci ne îndeamnă să votăm pentru unul din cei cinci premiați - Șerban Damian, Mihai-Alexandru Găinușă, Radu Pavel Gheo, Maria Sârbu și Mihai Stoica - lucru dificil, pentru că atît ei, cît și alți zece, nepremiați dar publicați - Mihai Gongu, Cristian Cocea, Lucian Merișca, Miron Bogdan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Cum se face o teză de licență e un titlu care te îndeamnă să crezi că autorul, atunci când el se numește Umberto Eco, nu și-a dorit nimic mai mult decât o pauză activă între gânduri mai preocupante. Desigur, nu va fi fost cine știe ce dificultate pentru Eco să redacteze 200 de pagini pe
Eco se amuză by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16521_a_17846]
-
unitate de ton, organicitate esențială asociind "configurările" succesive etc. Or, această unitate a rămas până acum, în mare măsură, neargumentată printr-o analiză care să-i cerceteze, pe întreg parcursul operei, motivațiile de adâncime - și este situația care l-a îndemnat pe Al. Cistelecan - cum ne mărturisește în Introducere - să caute "unde anume e stabilit acest criteriu de coerență, la ce nivel al operei, și dacă el poate fi problematizat". Este vorba, tot în expresia sa, de "un element de coerență
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
parlamentarismului. Iată însă că Nistorescu a găsit de curînd cu cale să o tragă dizidenților și, din punctul său de vedere, falimentului acestora. De unde i-a venit ideea? Pentru Cornel Nistorescu faptul că dizidenți precum Doina Cornea și alții au îndemnat alegătorii să-l voteze pe Ion Iliescu în turul doi al alegerilor prezidențiale ar fi un eșec al luptei acestora și împotriva comunismului, dar și ca mesaj politic de durată. Cronicarul se teme că implacabilul editorialist al EVENIMENTULUI ZILEI n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
ca topos al depărtării și înstrăinării, nu numai că nu o ajută să fugă din ea însăși, dar chiar o obligă să se descopere și să se accepte așa cum e. Romanul e valoros mai ales prin reflecțiile la care te îndeamnă: despre identitate și alteritate, despre loialitate și aventură, căutare și acceptare. Susan Sontag este, însă, înainte de orice o excelentă povestitoare. Cartea e construită simplu, din dialoguri și comentarii auctoriale, aparte-uri ale vocii narative, fără tehnice postmoderniste, fără complicații și
O Europă interioară by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16563_a_17888]
-
de altă parte, mutarea accentului de pe acele arhetipuri organice, constitutive, ca moduli ancestrali, universali, după care fenomenul sonor își edifică reprezentări mai mult sau mai puțin imperfecte, pe acele formule ori concepte seduse din lumea logicii și matematicii moderne, ne îndeamnă să ne gîndim dacă nu cumva este prea mult și prea abrupt ca grandoarea, oricît de abstractă și de logică ar fi ea, să nu necesite stabilirea propriilor limite. Masivitatea impune, desigur, dar exprimă mai rar. Primitivii au intuit capcana
Tentația vinovatului incurabil by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11868_a_13193]
-
fost valorificat în premieră în marea literatură de către F. Scott Fitzgerald. Afirmarea jazzului ca expresie muzicală specifică unui loc - Statele Unite - și unui timp - prima treime a secolului XX - aruncă, în credința lui Mihaiu, o nouă lumină, retroproiectată, asupra operei scriitorului, îndemnând la reevaluarea acesteia. În subcapitolul Unghi inversat: sunete ale Epocii Jazzului, autorul abordează perioada din punct de vedere muzical, arătând cum rapidele schimbări de mentalitate din anii 1920 au fost acompaniate de mutații în peisajul sonor. Virgil Mihaiu consideră că
Contribuție românească în fitzgeraldistică by Virgil Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/11890_a_13215]
-
de muzeu, ci e un loc plăcut, unde îți vine să tot stai și unde știi că o să te simți bine. E înconjurată de o curte plină de verdeață, din pomi se puteau "fura" deja pere și prune, după cum ne îndemna Lyggia, iar dincolo de gard fusese cândva un lac, acum secat. Lyggia continua să vină aici, vara, ca înainte. Curând după întoarcerea la București s-a mutat de pe Aviator Petre Crețu, în zona în care, în tinerețe, locuise împreună cu Gellu. Pe
Amintiri cu Lyggia Naum by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11910_a_13235]
-
n-am decît nouă ani și sunt pe trei sferturi dus de cît gin Tom Colins am dat pe gît. Dar chiar și cînd sunt treaz, nu reușesc decît să-mi imaginez o observație sarcastică. - Ține-te bine, Frisco, mă îndeamnă Carlton. S-ar putea să avem parte de o petrecere haioasă. După licărul din ochii lui, îmi dau seama ce a pus la cale. A aranjat o întîlnire oarbă între prietenii scorțoși ai părinților noștri și prietenii lui. Sunt de
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
și simplu despre Gigi Becali. Ne aflam fix la rubrica de sport a telejurnalelor, când auzim: -"Cine? Cristian Tudor Popescu? Fiara aia? Jigodia și veninosul ăla?" Parcă era vocea lui Gigi Becali... -"Uite cine vorbește"2)!, da' repede, m-a îndemnat prietenul. Da, el era - l-am recunoscut, mai ales după ce a lămurit-o și pe o jurnalistă asupra identității sale și anume că era, și ea, "o zdreanță"... Aceste amănunte fiind puse la punct, nu ne mai rămâne decât să
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
la protocronism și politica ŤEuropei libereť, Iulian Neacșu este total confuz, D. Bălăeț îi raportează secretarului general că în toate cărțile sale (ale lui Bălăeț!) a servit politica partidului și că îl întristează atitudinea unor tineri care, ca Dorin Tudoran, îndeamnă la scepticism și negativism. Marian Popa are ceva de spus despre participarea nepotrivită a lui G. Ivașcu la un congres internațional ceea ce îi dă ocazia lui Mircea Micu de a strecura și el o succintă delațiune: "Fiica i-a fugit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
acesta a emigranților ruși șomeri, și-a bătut joc de Gorki, care nu se grăbea să se întoarcă (din Italia, n.r.), a aplaudat epurările staliniste, a încurajat ura față de biserica ortodoxă, care se afla la limita pieirii totale, i-a îndemnat pe tineri să ia exemplu de viață de la președintele G.P.U. (Felix Dzerjinski, n.n.). în celebra poezie din anul 1929, " De vorbă cu tovarășul Lenin", pe care multe generații de școlari sovietici au fost obligați s-o învețe pe de
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
să ia exemplu de viață de la președintele G.P.U. (Felix Dzerjinski, n.n.). în celebra poezie din anul 1929, " De vorbă cu tovarășul Lenin", pe care multe generații de școlari sovietici au fost obligați s-o învețe pe de rost, Maiakovski îndemna, în esență, la dezlănțuirea terorii sistematice totale. Suferea, se întrista, se chircea de fiecare dată când, din considerente tactice, partidul făcea pași înapoi de la reeducarea furibundă a populației, cum s-a întâmplat la începutul perioadei N.E.P.-ului, și înflorea, renăștea
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
a vremii, despre surghiuniții în Siberia. Cunoaștem surghiunul "Decembriștilor" - mulți dintre ei de familie nobilă -, dar și pe cel al osândiților de rând dostoievskieni. Despre ce soi de condamnați e vorba în poemul lui Alecsandri? Greu de spus, dar totul îndeamnă a crede că e vorba de condamnați de drept comun - a căror umanitate (cum o face Fiodor Mihailovici în Amintiri din casa morților) merită și ea compasiunea cititorului. Pradă acestei compasiuni, Alecsandri aliniază versuri la fel de plate ca peisajul de stepă
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
mi-e risipa care sunt... JUCĂRIILE TALE... (Tatălui meu) O parte din copilăria mea certată Într-un leagăn tăcut de nuiele Se mai joacă și astăzi cu ele, Cu jucăriile din piatră și din lemn, Pe toți copiii lumii îi îndemn Din zările acestea, încă albastre- „Aveți grijă de jucăriile voastre!” De ce-ai plecat n-am știut niciodată, Plecarea aceea, dureros de ciudată, O are fiecare sub tâmple în viață Și pașii mei pe pământ o învață... Mama s-a
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
pământul plin de dor, Din acele vremuri spune Câte versuri te mai dor? Cel mai scump volum, „Acasă” L-ai purtat cu tine-n gând, Maica mea, lumină arsă, M-ai trezit din vis plângând... BUCURAȚI-VĂ... Azi cuvântul vă îndeamnă, Bucurați-vă de toamnă, Bucurați-vă de toate Anotimpurile date! Și în orice dimineață Bucurați-vă de viață, Bucurați-vă nespus Ziua până la apus, Bucurați-vă oricând, Noaptea vine vrând-nevrând, Ziua fără noapte nu e, Nici ea nu-i bătută
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
în fața unui inamic instruit și înarmat cu tehnică de luptă, net superioară milițiilor și voluntarilor patrioți, slab înarmați și insuficient pregătiți pentru evenimente de război. Numai dragostea de Patrie și dorința de apărarare a independenței firavei lor republici i-a îndemnat să rămână neclintiți pe poziții până la sacrificiul suprem, în fața unor barbari plătiți și dotați cu tehnică de luptă superioară. Despre toate aceste mizerii ale istoriei s-a hotărât să spună adevărul ȘTEFAN JURJA, căpitanul-erou din războiul contra nistrenilor lui Smirnov
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
a poporului român”. Un mesaj mustrător (aș zice eu) pentru generațiile actuale, un îndemn la trezirea conștiinței românilor, care au transformat în ruine și gropi de gunoi realizările strămoșilor, prin delăsare, nepricepere și, de multe ori, trădare. De aceea vă îndemn, dragi români, citiți aceste cărți ale căpitanului-erou Ștefan Jurja! Citiți și vă cutremurați! Năstase MARIN Galați, 2 martie 2015 Referință Bibliografică: Între TRĂDARE și PATRIOTISM / Năstase Marin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1522, Anul V, 02 martie 2015. Drepturi
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
lume, Cu îndrăcitele mișcări Imună la justificări? Îți amintești, cum ne iubeam, Uitând de vremea de afară, Cu-mbrățișări și lungi săruturi, Și-ncolăciți în așternuturi? E-o noapte plină de-amintiri, Iar luna nu o văd, dar strigă, Mă-ndeamnă la iubire și m-abține Să plâng sau râd, făr’ de suspine... 16.02.2017 inspirată de un fulger de-amintiri frumoase, trăite alături de soțul meu... cândva... departe... <3 Referință Bibliografică: Făr’ de suspine / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FĂR’ DE SUSPINE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382771_a_384100]
-
către Universitate pe jos, așa cum făcea când era studentă. Nu concepea să meargă cu troleibuzul. Locuia pe bulevardul central și se obișnuise, să ajungă rapid în centrul orașului, unde erau și corpurile Universității. Traseul era atât de plăcut, încât o îndemna la visare. Intră în sala de laborator. Razele soarelui se revărsau în cascadă, prin ferestrele imense, ce ocupau aproape tot peretele exterior. În față, în primul rând se așezaseră cei mai înalți studenți din an. Și-a dat seama imediat
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]