788 matches
-
șapte de ani luna trecută, este definitiv gras. Și-a schimbat tonul vocii, l-a curățat de răgușeală. Vorbește cu gemenele, „Scuipițelele“, cum le zici tu. Foarte blonde, foarte frumoase, foarte antipatice. Nu seamănă deloc cu el. Manlio este brunet, îndesat, cu siguranță simpatic. Seamănă cu mama lor, cu Bambi. Venețiana cu trupul diafan de manechin și sufletul dur, de țărancă. L-a obligat să părăsească orașul și să se mute pe o moșie cu cai, căprioare, măslini, unde ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
oră fiindcă Tobias trebuie să plece mai devreme, strigă stilista ca să acopere zgomotul uscătorului de păr. Eu mă descurc singură aici, așa că du-te tu acolo pentru retușuri. Am plecat, fredonă Gilles. Ridică pe umăr un sac uriaș din piele îndesat cu tot felul de lucruri și îi făcu semn Adrianei spre ușă. — Mergem pe platou. Scena începuse deja când ajunseră la apartamentul de tip loft unde se făceau filmările, iar permisele lor de liberă trecere fuseseră examinate de cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
dădea lovitura!!! Gicu Îngână cu halba-n mână - Iubesc femeiaaaaaa, de dor nebunăăăă, femeia brunăăăăă, cu ochi negri, de fooooc! Măi, Sandule, eu i-aș da un premiu lu’ ăsta care a compus melodia, i-a ieșit cu vârf și Îndesat. Dar și peaceeeeeeaaaa, cu ochi verzi ca maaaareeeeaaa, Îmbrățișaaaaaareeeeeaaa ei mă mbată pe loooooc. Pampam! Tango de calitate, Îți vine să inviți toate femeile la dans. Ce-aveți cu moni, nu e și ea femeie? Și ce femeie, mie Îmi
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
în această privință, și lucrul avea puțină importanță. Singurele imagini pe care le va păstra despre Tarrou vor fi cele ale unui om care apuca bine cu ambele mâini volanul mașinii pentru a o conduce sau cele ale acestui trup îndesat, întins acum în nemișcare. O scânteie de viață și o imagine de moarte, aceasta era cunoașterea. Iată de ce, fără îndoială, a primit doctorul Rieux, cu liniște, dimineața, vestea morții soției lui. Era în birou. Mama lui venise aproape fugind să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în sânge, salată verde și ridiche”. Ridică ochii spre mine, mirată. Dar n-am cumpărat carne de vită de nu mai știu când ! Unde ai găsit-o ? — Ăă... în frigider ? Mai devreme m-am uitat în frigider. Probabil că mâncarea îndesată acolo ar ajunge o săptămâna pentru o întreagă țărișoară africană. — Ai dreptate ! Trish plescăie din limbă. Văd că-ți merge mintea ! — Am să vă pun din fiecare pe o farfurie, îi sugerez. Și am să v-o aduc în seră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
luminile și iese împreună cu Roman. Despre Kiril E timpul să spunem câte ceva, succint, despre bulgar pentru că, dacă ar fi să ne încredem în Esmé, poate să moară în orice clipă și încă nu știți cum arată. E mic de statură, îndesat și musculos, ca halterofilii bulgari de pe vremea când câștigau toate medaliile olimpice și mondiale, iar testele antidoping erau la începuturi. Umblă ras în cap și și-a lăsat o mustață ostentativă, ca să semene cât mai puțin cu poza care l-
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Timpul și geografia nopții mi-au înlocuit zilele. Acum, în plină orbire toridă, fața mea nici n-ar putea fi recunoscută. Stopul schimbase roșul în verde. Coloana de copii porni, sfios. Zâmbete mici, mânuțe strânse una în alta. O educatoarea îndesată dădu semnalul pentru cântec. Un susur lungit, subțire, pic pic, moale, obosit, anesteziat. Convoi de umbre. Clătinate, somnolente. Irina închise iar ochii, strânse cu violență pleoapele, îi redeschise. Traversă, urcă panta pavată spre parc. Se așeză pe prima bancă, sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
beton, un comutator, filamentul, soneria, e vineri, ca și mâine, ca acum o sută de ani, alt veac, parcă nici n-am fost. Ușa se întredeschide sfios. Se deschide, iată, cu totul. În ramă, femeia. Privire spălăcită, cocul strâns, trupul îndesat, înclinat pe stânga, mâinile mici, plinuțe. — Doamna... doamna... bâlbâi necunoscutul. — Poftim? — A, mă iertați. Ușa... Cușa, vreau să spun. Aicilocuiește familia Cușa, nu? Sunteți doamna Cușa, nu-i așa? — Nu, nu-s doamna Cușa. Doamna Cușa nu-i acasă. Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pornea din capul străzii, vedeam pă geam, ne mai uitam cu Macatist, că-i venea câteodată de mă prindea la-ncheietură la fereastă, rupeam cercevelele, îl mai potoleam, că mă gândeam că ne-aude poporul de-afară cum colcăia ăia îndesații, bătuciții, împâsliții, băgații în mine cu dușmănie și disperare la mascarlâc și cotârjeală de aprigul meu Macatist, că stătea oamenii cu listele la coadă și te speriai de câtă milă putea să-ți facă cum aștepta la lactate sau ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și m-a tratat îngrozitor. Finn scoate cartonașul roșu. Nu mai spun un cuvânt. — Termină ce ai de spus, Rebecca! mă îndeamnă Daisy. Nu, e suficient, îi răspund cu promptitudine. Gata. Am făcut-o și pe asta. Cu vârf și îndesat. Mă simt îngrozitor și sunt pe punctul să izbucnesc în lacrimi. Aș vrea să plâng, m-aș descărca mai ușor. Dar sunt prea orgolioasă ca să fac asta. Mă chinui să-mi revin în timp ce ei aplaudă și mă rog ca atenția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
lui îmi explorau trupul, împușcăturile lui Stallone sau Arnold Schwarzenegger deveneau zgomote de fundal, iar acțiunea reală se muta pe canapea. Aveam mereu prezervative la îndemână. Patrick era jalnic în public, dar, în intimitate, își lua revanșa cu vârf și îndesat, așa că până la urmă situația îmi convenea de minune. Îmi amintesc de o poveste scrisă de Thomas Malory, Moartea lui Arthur, despre un cavaler care câștigă un turnir datorită curajului și puterii sale și primește o prințesă drept recompensă. Ea se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ieși în față și din faldurile mantiei sale scoase un document ce era ornat cu Rombul Argintiu al Elitelor. Doresc să vorbesc cu șeful de stație! Omul dispăru și, în mai puțin de un minut, apăru cel chemat: un individ îndesat, cu puțină burtă, cu păr neîngrijit și murdar pe la gură de firimituri de pâine. Știa că nu-i indicat să-i facă să aștepte pe demnitari, fie ei mici sau mari, și cobora scările postului său în grabă. Eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
DM38 din 20 întărit în 42, zise Împăratul. Șeful de stație era puțin pierdut în detalii, dar își aduse aminte despre ce era vorba pentru că întrebă autoritar: Aveți un cod? Corvium se pregătea să-i sondeze mintea celui mic și îndesat, dar Altanovici interveni: Arăt eu de parcă aș căra un cod după mine? Foarte bine, domnule, răspunse Bagn. Garnitura e la linia șase. În cinci minute va veni un mecanic și vă va duce unde doriți. Bagn se înapoie în clădire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Iubitor de bani. Doar că strălucea pe scândura teatrului, ea îl aducea la tinerețea de începuturi. Fermecând lumea. Subjugând femeile. Regulând studentele... * — Am rămas în casă cu regizorul ăla tânăr, cu Alexandru, și i-am plătit-o cu vârf și îndesat, asta în sensul propriu, la vârf și la îndesat mă refer, ne-o trăgeam repede, îl iubeam că era tânăr, eu i-am iubit pe toți, pentru mine, de fiecare dată e ca la început, ca și cu primul, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fusese cum s-ar spune ,,beton,, și deci, era cu neputință atacarea lui. Antoniu a părăsit casa Într-o dimineață de septembrie, cu tot avutul Îngrămădit Într-o geantă de voiaj, și, cu ultimul salariu Încasat după cererea de demisie, Îndesat bine Într-un buzunar al pantalonilor. Se simțea dintr-odată liber, atât de liber Încât, dacă ar fi fost cu putință, ar fi plutit ca un vultur sătul, imperial, deasupra munților, contopindu-se cu aerul Înălțimilor, cu cerul, cu stelele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
detest. Și atunci, la aeroport, când Îl așteptam, jumătate din timp doar despre el și despre Buni au vorbit ai noștri. Și ei, și ele. Ele eșuaseră, grămezi, pe bancheta de vinilin albastră și, stând, așteptând, carnea pulpelor lor, bine Îndesate, se tot umfla, fenomenul devenind vizibil mai ales sub baretele sandalelor cu toc cui, păstrate din Îndepărtata tinerețe, a lor și a lui Elvis Presley. Sub apăsarea nemiloasă a curelelor de la sandale carnea alburie se tot umfla, creștea moale, dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
cari mai fărî di căpătâi... Partidu’ șî republica... Republica șî partidu’ mami’ lor! Șî tăț îs tovarâș. Di-i mari di-i mititel... ― Și crezi că în satul nostru nu vom auzi aceleași vorbe? Le vom auzi cu vârf și îndesat, Stafidă. Acum, însă, vom urca totuși într-un tren, care sper să ne ducă la ai noștri. La cei dragi... Până la sosirea trenului, au stat zgribuliți într-un colț de peron, feriți de ochii lumii. Au așteptat ca să urce toți
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Cred cî am leșânat... Oari ci fac băiețî ciia?”.... Până la Fântâna cu răchiți, au mers destul de ușor. Acolo, însă, li s-a pus de-a curmezișul un troian bine clădit în spatele malului înalt al drumului. În timp ce se lupta cu omătul îndesat, se întreba: „Oare gârla ce duce în Șărpării n-a fi troienită? De coborât la vale treacă-meargă, dar de urcat dealu’ a fi mare chin”... Pe la al doilea cântat al cocoșilor, moș Pavel intra cu sania pe poartă... În casă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să merg în urma ta - a reluat vorba Dumitru. ― Așa spune, băiete. Nu știi cum se cere în armată? Să vorbești tare și răspicat. ― Da’ știu că îți place milităria! Uite că ai să ai parte de ea cu vârf și îndesat - a răspuns Dumitru, dându-se înlături, să poată trece Todiriță. ― Nu-mi place, Dumitre, da’ ce să mai zic și eu, să-mi treacă de necaz? ― Cum o fi ajuns tata acasă pe așa un viscol? Parcă vine Crăciunul, nu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pă Heuropa asta care vrea să ne dea la cap cu șengănul lor, pot zice că de abia acum, dă când cu democrația asta, ne-a venit apa la moară și putem să plătim toate polițele vechi cu vârf și îndesat. Păi iată ce spune istoria despre cum s-a comportat Heuropa cu noi: „Vânătoarea de țigani se produce, în aceeași perioadă, în mai multe state. Un bon de plată, din 7 mai 1737, arată că un vânător de țigani (pe
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
se reîntorceau pentru o nouă repriză. De la ei am aflat că aveau totul asigurat, și li se dădeau în plus 500 de lei pe zi (bani buni la ora ceea). Plătim noi și vom plăti multă vreme, cu vârf și îndesat, prețul Pieții Universității. Dar nu suntem lăsați nici măcar acum în pace de presă și ni se amintește cu dangăt de moarte de una din treptele urcate de noi spre Golgota de azi, scriind despre un individ fost boschetar și care
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Stăteam și eu așa, și gândeam... Oare asta au dorit românii? Oare pentru asta s-au ridicat atunci în 1989? Oare aceasta este libertatea spre care tinde omenirea? Oare unde ești tu Ceaușescule, ca să te vezi răzbunat cu vârf și îndesat? Un articol, este totuși folositor și pentru nea Gheorghe, în condițiile acestea de acum, când spitalele se închid iar bolile nu mai are cine să le trateze, fiindcă doctorii au plecat peste hotare. Pentru aceasta, este de ajuns ca să citească
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
repezi spre el, mimând un atac la figură. Acesta se feri pe spate, dezechilibrându-se un moment. Atât aștepta polițistul, îi aplică o lovitură puternică cu piciorul chiar sub genunchi, la marginea rotulei. Atacatorul se prăbuși pe asfalt gemând. Individul îndesat care mai rămăsese în picioare ezita să se apropie. Se legăna de pe un picior pe altul încercând să-i distragă atenția. În mână avea un cuțit pe care îl ținea de mâner ca pe un satâr. Cristian zâmbi ușor, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
dac-ai vorbi matale cu prietenu’ ăla care duce fetele-n Turcia?... Tot la Ilie trebuie s-ajung, dacă s-o fi întors, oftez. Fata a și sărit în drum, cu bocceaua cât ea de mare (cum era Zina mai îndesată și scundă), Țârțâc a întors îndemânatic căruța și a făcut cale-ntoarsă într-un nor de praf... Probabil omul ajunsese la concluzia că aveam nevoie neapărat de femeie, în dimineața aceea când m-a întâlnit umblând peste câmpuri, aplecat ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
-l plăceau iar cu altele cu care Începea o relație, nu stăteau decât câteva luni cu el. În căsuța mesageriei găsea tot felul de mesaje, de genul:“moșule, ce tânăr ești/ ce Învârți, ce meșterești/ ai bani, cu vârf și-ndesat/ să mă ai pe mine-n pat?” La Început a crezut că este o glumă, dar a mai primit niște mesaje de la altele mai tinere, până În 30 de ani, de care s-a minunat: “sunt o tânără, fierbinte, frumoasă, sexoasă
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]