1,238 matches
-
în esența divină a sufletului omenesc. Planul autobiografic al romanului Primul cerc constituie, într-o bună măsură, tocmai planul său documentar. Acesta se află într-o relație de "contaminare" reciprocă cu planul ficțional sau, cum spune Luba Jurgenson, cu perfectă îndreptățire, romanul este construit pe "un joc de oglinzi" al documentului și ficțiunii: În acest roman documentar, care este Primul cerc, planul documentului (care se confundă în mare parte cu autobiograficul) ocupă un loc alături de planul romanesc. Cele două planuri sunt
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
și inspiră pe cei credincioși în Cristos, evitând orice conducere pământească. Pe căi opuse, gnosticii și montaniștii atingeau același scop: eliberarea de structurile ecleziastice, libertatea vieții religios-morale și interpretarea subiectivă a paginilor biblice. Gnosticii abuzau de învățătura Apostolului Paul (cf. îndreptățirea prin credință) corupând-o și ajungând la disprețul faptelor meritorii, golindu-le de orice consistență morală. În paralel, în Biserica dătătoare de legi, montaniștii vedeau o deviere și o trădare a conformității genuine și integrale a legii evanghelice, care dezicea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sofisticată și că un enoriaș din popor, se poate mântui, fără să intre în asemenea finețuri de om cu carte. În definitiv, dacă duce o viață decentă, dacă merge regulat la biserică și dacă respectă datina, poate spera, cu oarecare îndreptățire, să fie bine privit la Judecata Finală. Vorba lui ne Grigore: la sfârșitul vremurilor nu te întreabă nimeni câte cărți ai citit... Deci, vă rog să mă înțelegeți bine, nu mă grăbesc, prin urmare, să condamn ignoranța oamenilor simpli, deși
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Gabriela Omăt atrăgea atenția asupra cauzelor de ordin sufletesc care l-au îndemnat pe Lovinescu să-și părăsească "bârlogul" și să călătorească din nou, după aproape trei decenii, în Italia, pe urmele unor presupuse amoruri de tinerețe. Observația are oarecare îndreptățire, dacă ținem cont de natura sedentară a criticului, greu de urnit de la masa de lucru fără un motiv foarte întemeiat. (E de reținut că aproape trei decenii nu a călătorit nicăieri, verile petrecându-și-le, invariabil, în casa părintească de la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
trăirilor personajului"101. E drept, nici nu se putea altfel, având în vedere că posteritatea a acreditat mai cu seamă imaginea geniului solitar, care "trăia scriind" (la fel ca Lovinescu!) "acesta a fost felul prezenței sale în lume", zicea cu îndreptățire Petru Creția în "testamentul" lui de eminescolog 102. Și totuși, ce rol va fi avut amorul în creația eminesciană? De ce atribuia Lovinescu psihologiei erotice rolul esențial în geneza personalității și în procesul creației artistice? Întâi de toate se cuvine invocată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
transfigurarea mitică a biografiei și la ipostazierea abstract-simbolică a scriitorului drept "geniu" însingurat și neînțeles. În aceeași ordine de idei, plecând de la observația că lirica lui Eminescu (o "lirică mascată") "e mai ales a eului individual", Tudor Vianu afirma, cu îndreptățire: "spovedindu-se, poetul poate adeseori să extindă eul său până la limitele unei perechi, ale unei colectivități mai întinse, sau până la condiția umană generală", cu precizarea că prin adoptarea "măștii" el nu iese din, ci "coboară mai adânc în sine"112
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
am mai sugerat, sfera literară își reordonează mecanismele, ducând la crearea unui nou domeniu cel al criticii. Aceasta este scoasă din marginalitate, nu mai este un simplu apendice al creației, ci devine creație propriu-zisă, deținând, în acest sens, o dublă îndreptățire ideatică și artistică.106 Forța pe care o capătă acum direcția critică este dată și de personalitățile de prim rang care conferă genialitate observațiilor făcute Alexander Pope, Voltaire, Lessing, Samuel Johnson. Paul Hazard sugera chiar, printr-o hiperbolizare a meritelor
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
spune Eminescu, la 6 februarie, e cuprinsă "de cutremur nervos"49. O telegramă a agenției Havas anunță, pe 12/24 februarie, că pacea între Serbia și Turcia e aproape încheiată: "Serbii au primit garanțiile cerute, însă punctele cari ating egala îndreptățire a evreilor și numirea unui agent diplomatic turc nu sunt atinse în convenție."50 Urma ca după zece zile de la semnare armatele turcești să părăsească Serbia. La fel se profilau lucrurile și cu Muntenegru. Londra negocia, la rându-i, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
din proprie mărinimie procuratorii României?", întreabă sigur de sine gazetarul de la Gazeta St. Petersburg, conchizând: Suntem departe de a amenința pe români, și amenințările nici n-ar folosi la nimic față cu un popor viteaz care a dovedit lumei întregi îndreptățirea neatârnării sale. Am voi să punem numai întrebarea pe baza ei justă și s-o liberăm de complicațiunile care se creează prin presa română, ce se lasă a fi târâtă prea departe." Limpede. Rusia simțea că singurul opozant față de pretențiile
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
vom dobândi toate teritoriile românești, Maiorescu a ales refuzul Transilvaniei sub pretextul mai vechi că "ardelenii nu ne iubesc"132, preferând să-i dezbine pe liderii politici ardeleni, asigurând, astfel, beneficii pentru germani. Dar așa făcuse, atunci cu mai multă îndreptățire conjuncturală, și cu prilejul încheierii tratatului secret cu Puterile Centrale, la 1883, când l-a înlăturat pe Eminescu de la Timpul și a ajutat la anihilarea "iredentei ardelenilor", prin desființarea Societății "Carpații". În 1877-1878, în loc să fie, ca politician și gânditor (tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
completă, au fost politicienii și oamenii de cultură care au acceptat "colaboraționismul" cu invadatorul, ca ultimă redută în calea nimicirii românității. Aceștia apar doar ca odioși "trădători" în ochii contemporanilor și ai urmașilor. Între acești "colaboraționiști" de elită care, cu îndreptățire, au fost considerați în fel și chip, ca înjosindu-se moral, spiritual, cu autonimicirea puterilor creatoare, au fost hotărâtori, la vârf, Mihail Sadoveanu, Petru Groza, Emil Bodnăraș, Mihai Ralea, G. Călinescu, Tudor Arghezi, Camil Petrescu și alții. Doar o scurtă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
năzuință latentă până atunci iese acum la iveală și se afirmă cu o vigoare inflexibilă. Ceea ce mulți din jurul său au perceput drept o neașteptată transformare. Conștiința unei înzestrări ieșite din comun a reprezentat pentru O VIAȚĂ DE EROU? 25 Wittgenstein îndreptățirea de a trăi potrivit îndemnului pe care l-a adresat Weininger oricărei personalități care aspiră să se desăvârșească: „Fii pur și creator!“ Acesta a fost crezul vieții lui Ludwig Wittgenstein. În lumina acestui crez, vom putea înțelege pasiunea, dăruirea totală
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
și își resimțea viața ca o povară. O însemnare din anul 1929 spune totul în această privință: „Dacă nu pot să lucrez sunt ca un copil speriat și bătut. Sunt fără încredere în mine, fără nici un sprijin. Mă simt fără îndreptățirea de a exista.“71 O perioadă excepțională de încordare și euforie a gândirii, asemănătoare cu cea pe care a trăit-o înaintea războiului, în Norvegia, va parcurge Wittgenstein începând cu cea de-a doua parte a anului 1931. Atunci a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu ca în epoca unei mari culturi. Cultura este oarecum ca o mare organizație (Organisation) ce indică un loc fiecărui element care îi aparține, locul unde acesta poate lucra în spiritul întregului, iar forța ei poate fi măsurată, cu toată îndreptățirea, prin succesul lui, în sensul întregului. În epoca în care lipsește cultura, forțele se despart însă, iar forța individului se consumă prin forțe opuse și rezistențe ce produc frecare. [Ă] Dar energia rămâne energie și, dacă spectacolul pe care îl
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de a preciza ceea ce este vag. Pe o altă cale și într-un alt mod decât Platon, filozofia va trebui să promoveze o mișcare în sus, de la aparențele sensibile la esențele inteligibile. Din punctul de vedere al lui Wittgenstein, singura îndreptățire, unica rațiune de a exista a activității filozofice este, dimpotrivă, aceea de a ne ajuta „să vedem mai bine“ lucruri care sunt accesibile tuturor oamenilor, adică să înțelegem cum funcționează ceva familiar, limbajul comun. Russell sugera că filozofii trebuie să
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
structura limbii, însă uzul limbii decide care dintre aceste posibilități sînt actualizate și care rămîn în stadiul de virtualitate. Totuși, numai structura limbii condiționează identita-tea și constanța ei, astfel încît, atîta timp cît se păstrează aceeași structură a limbii, există îndreptățirea de a spune că limba este aceeași. Pe de altă parte, dacă structura este cea care condiționează identitatea unei limbi, ea este de aseme-nea la baza diferențierii dintre limbi 36. Teoria dezvoltată de Louis Hjelmslev este mai complexă decît cele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
poate obiectiva și analiza ca o limbă între altele sau poate face transferuri din alte limbi în limba sa ori din limba sa în alte limbi. Din acest motiv, Paul R i c o e u r poate afirma cu îndreptățire că "traducerea ... constituie singura modalitate de manifestare a universalității limbajului în dispersarea limbilor"321. Faptul că fiecare limbă se prezintă ca limbă universală, ca fiind limbajul însuși pentru vorbitorii ei și că este suficientă pentru comunicarea în cadrul unei comunități nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
popor al suferinței. Suferința a devenit energia sa vitală.ccc Amintirea primei Cruciade (1096) bântuie imaginarul evreilor medievali și-l va bântui mai târziu pe cel al evreilor din secolele al XIX-lea și al XX-lea, și nu fără îndreptățire. Ea va cristaliza în sine schemele tradiționale de justificare a suferinței, erijându-se totodată, la rândul ei, în model explicativ pentru persecuțiile ulterioare. Acest model impulsionează o anumită istoricizare a suferinței, care ne va fi lăsată moștenire și care a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cursul istoriei noastre. Așadar, avem posibilitatea nu doar de a înțelege trecutul și prezentul nostru, ci să scrutăm viitorul, pentru a dezlega din tainele ce ne așteaptă. Confruntarea dintre puterile care au pretins supremația, cu mai multă sau mai puțină îndreptățire, a evoluat pe traiectoria acestor axe strategice. Pentru împlinirea unor ambiții imperiale mai mari sau mai mici, drumurile au fost bătătorite de călcătura adâncă a diverselor puteri europene și eurasiatice. Inevitabil, căutarea propriei măriri i-a adus și prin locurile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
măsura faptelor noastre. Aceasta nu înseamnă apariția unei noi religii, ci trăirea de către fiecare, în inima sa, a adevărului propriei religii. Căci toate duc la același Adevăr. El este în noi și e nemuritor." Toc-mai de aceea autorul accentuează cu îndreptățire ideea că aceste conflicte așa-zis religioase nu au nici un sens, ele fiind tocmai rezultatul căderii în formule exterioare, în ortopraxii în care celălalt este expediat ca străin, păgîn sau chiar dușman. Or, "Dumnezeu nu poate fi îngrădit în ritualuri
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
da forță respectivei comunități; ha-zardul moral și individualismul exacerbat, egoismul nu pot decît să o distrugă. Așadar, răul e adînc și e cuibărit în sufletele noastre. Cînd va fi scos la lumină și înlocuit cu opusul său (vezi Vladimir Soloviov Îndreptățirea binelui), lucrurile se vor schimba. Pînă atunci vom orbecăi doar în cețurile financiare ale propriilor păcate și lipsei de virtute. Căci un set de virtuți autentice, pus în practică, valorează mai mult decît tot aurul magicienilor betegi ai alchimiei "noii
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
din Originea familiei, a proprietății private și a statului, sau ale lui Saint-Simon. Dar nu, aceștia din urmă ce voiau, ce vor de fapt? Doar să-i deposedeze pe alții și să redistribuie proprietățile, cum bine sesiza Vl. Soloviov în Îndreptățirea binelui (Humanitas, București, 1996). Spre deosebire, eu consider, că aceste proprietăți aparțin lui Dumnezeu, iar oamenilor, tuturor oamenilor le sunt oferite în folosință. Veche de patru sute de ani, paradigma modernilor, a "iluminaților", a ajuns la final. Aceasta impune o reorganizare
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
plate și derizorii. Ca și cum oamenii n-ar fi găsit totdeauna o plăcere în a se juca, a simula, a-și schimba înfățișarea, a se relaxa, a se opune gravității vieții: nicio altă trăsătură nu poate fi calificată cu mai multă îndreptățire drept imemorială! Imitând copilul, neoconsumatorul nu face decât să-i dea un nou chip eternului homo ludens. Iar dacă, așa cum scrie Roger Caillois, Mimicry are ca scop, prin intermediul măștilor, „să-i sperie pe ceilalți”, nu te poți împiedica să nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
discurs care a existat în Japonia încă din perioada feudală, când oameni luminați au vrut să „umanizeze” ordinea socială patriarhală printr-o insistență religioasă/morală asupra carității, compasiunii și grijii față de membrii nevoiași ai comunității, fără referire la drepturile și îndreptățirile lor intrinsece (Hanochixe "Hanochi, Seiko", 1997, 1998). Opoziția dintre aceste două discursuri, caracteristică tuturor țărilor neoccidentale angajate în procesul de modernizare și occidentalizare, ajută la clarificarea epistemologiei dublului standard ce definește sectorul prostituției și ca instituție publică, și ca sector
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
puterii extinse a efectelor, este o exagerare sub forma omisiunii altor costuri, dar și a unor efecte care nu pot fi neapărat interpretate ca un calcul de cost. Sugestiile mai vechi ale filosofilor de a se instrumentaliza fericirea, demnitatea sau îndreptățirile naturale ca ființe umane și-ar putea găsi un sens concret prin reconstrucția funcțiilor economiei și pieței, adică prin ceea ce am numit hominizarea lor. Randamentul economic capătă și el un alt conținut ieșind din imperiul multului cantitativ pentru a putea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]