16,183 matches
-
prelungirea aplicării contractului colectiv de muncă, în condițiile stabilite de prezenta lege, o singură dată, cu cel mult 12 luni. (3) În cazul în care într-o unitate nu există un contract colectiv de muncă, angajatorul sau orice altă parte îndreptățită să participe la negocierea colectivă, conform prezentei legi, poate iniția negocierea contractului colectiv de muncă în orice moment. Articolul 109 (1) Clauzele cuprinse în contractele colective de muncă care sunt negociate cu încălcarea prevederilor art. 100 și art. 101 alin.
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
ministerul responsabil cu dialogul social. ... (2) Dosarul întocmit în vederea înregistrării va cuprinde: a) contractul colectiv de muncă, în original, redactat în atâtea exemplare câte părți semnatare sunt, plus unul pentru depozitar, semnate de către părți; ... b) dovada convocării părților îndreptățite să participe la negociere; ... c) împuternicirile scrise pentru reprezentanții desemnați în vederea negocierii și semnării contractului colectiv de muncă; ... d) dovezile de reprezentativitate ale părților sau lista de semnături ale membrilor de sindicat sau dovada încasării cotizațiilor membrilor, după caz
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
o cerere în acest sens. Articolul 113 (1) Contractele colective de muncă nu vor fi înregistrate dacă: a) părțile nu au depus dosarul în conformitate cu prevederile art. 110 alin. (2) ; ... b) nu s-a făcut dovada invitării tuturor părților îndreptățite să participe la negocieri, conform art. 107 ; ... c) nu sunt semnate de toți reprezentanții părților la negociere, mandatați în acest scop, conform art. 102 și 104 . ... d) nu sunt îndeplinite dispozițiile prevăzute la art. 100 alin. (5^1) . ... (la 25-05-2023, Alineatul
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
obligațiilor asumate prin contractul colectiv de muncă atrage răspunderea părților care se fac vinovate de aceasta. Articolul 116 (1) Clauzele contractului colectiv de muncă pot fi modificate pe parcursul executării lui, în condițiile legii, ori de câte ori toate părțile îndreptățite să negocieze contractul colectiv de muncă convin acest lucru. (2) Modificările aduse contractului colectiv de muncă se consemnează într-un act adițional semnat de toate părțile care au încheiat contractul și se comunică în scris depozitarului la care a fost
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
124 Conflictele colective de muncă pot avea loc la nivelul unității, al grupului de unități, al sectorului de negociere colectivă sau la nivel național. Articolul 125 În conflictele colective de muncă de la orice nivel, angajații/lucrătorii sunt reprezentați de părțile îndreptățite să participe la negociere sau, după caz, de părțile care au participat la negocierea colectivă și care i-au reprezentat la negocierile colective, conform mandatului. Articolul 126 Conflictele colective de muncă pot fi declanșate în următoarele situații: a) angajatorul refuză
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
cu dialogul social sau de inspectoratul teritorial de muncă, după caz. Din delegația sindicală pot face parte și reprezentanți ai federației sau ai confederației sindicale la care organizația sindicală este afiliată. (2) Poate fi aleasă ca delegat al organizației sindicale îndreptățite să participe la negocierea colectivă, în conformitate cu prevederile art. 102 alin. (1) lit. B sau, după caz, al reprezentanților angajaților/lucrătorilor, orice persoană care îndeplinește următoarele condiții: a) are capacitate deplină de exercițiu; ... b) este angajat/lucrător al unității sau reprezintă
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
declanșează greva, cu minimum 24 de ore înainte de declanșarea, respectiv în 24 de ore de la încetarea acesteia, conform modelului prezentat în anexa nr. 4 . Articolul 147 (1) Hotărârea de a declara greva se ia de către organizațiile sindicale îndreptățite să negocieze contractul colectiv de muncă și care au declanșat conflictul colectiv de muncă. (2) În lipsa sindicatelor reprezentative, hotărârea de a declara greva se ia de către sindicatele nereprezentative cu acordul scris a cel puțin unei pătrimi din numărul
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
459 din 25 mai 2023 ) (3) În cazul în care o organizație patronală/a angajatorilor sau o organizație sindicală semnatară a unui contract/acord colectiv de muncă își pierde calitatea de organizație reprezentativă în baza unei hotărâri judecătorești definitive, orice parte interesată îndreptățită să negocieze respectivul contract/acord colectiv de muncă are dreptul să solicite renegocierea contractului/acordului colectiv de muncă în cauză, anterior termenului de expirare a acestuia. Dacă nu se solicită renegocierea, contractul/acordul colectiv de muncă respectiv rămâne în vigoare până la expirarea
LEGE nr. 367 din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262989]
-
pentru creșterea copiilor. Dispoziția legală menționată prevede că, în situația veniturilor din salarii și asimilate acestora, recalcularea cuantumului indemnizației lunare pentru creșterea copilului se aplică doar în situația în care se constată că, pe baza documentelor depuse inițial de persoana îndreptățită, a fost calculat un cuantum eronat. Recalcularea se face fie din oficiu în cazul în care agenția teritorială se autosesizează, fie la solicitarea persoanei îndreptățite, alin. (3) și (4) aplicându-se corespunzător. Deși art. 22 alin. (7) din H.G. nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
doar în situația în care se constată că, pe baza documentelor depuse inițial de persoana îndreptățită, a fost calculat un cuantum eronat. Recalcularea se face fie din oficiu în cazul în care agenția teritorială se autosesizează, fie la solicitarea persoanei îndreptățite, alin. (3) și (4) aplicându-se corespunzător. Deși art. 22 alin. (7) din H.G. nr. 52/2011 este în mod evident contrar O.U.G. nr. 111/2010 și trebuie înlăturat de instanță, în temeiul art. 7 alin. (1^1) din Legea nr. 554/2004 a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Conform art. 13 alin. (3) și (4) din O.U.G. nr. 111/2010, la stabilirea bazei de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, precum și veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6) din același act normativ. În cazul realizării de către persoana îndreptățită a veniturilor din salarii, veniturile nete sunt cele cuprinse în adeverința completată și asumată de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, precum și veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6) din același act normativ. În cazul realizării de către persoana îndreptățită a veniturilor din salarii, veniturile nete sunt cele cuprinse în adeverința completată și asumată de fiecare angajator/instituție în cadrul căreia persoana și-a desfășurat activitatea în perioada de eligibilitate. În cazul realizării de către persoana îndreptățită a veniturilor din activități
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
realizării de către persoana îndreptățită a veniturilor din salarii, veniturile nete sunt cele cuprinse în adeverința completată și asumată de fiecare angajator/instituție în cadrul căreia persoana și-a desfășurat activitatea în perioada de eligibilitate. În cazul realizării de către persoana îndreptățită a veniturilor din activități independente, agricole, silvicultură și piscicultură, având în vedere modul de stabilire a venitului net, în cazul în care cuantumul indemnizației se calculează pe baza venitului estimat în vederea plății anticipate a impozitului sau, după caz, pentru
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
situația în care, în cazul realizării de venituri din salarii și asimilate salariilor, se constată că pe baza documentelor depuse inițial a fost calculat un cuantum eronat, recalcularea realizându-se în această situație fie din oficiu, fie la solicitarea persoanei îndreptățite. Având în vedere cele menționate, în stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului în cazul reclamantei sa procedat cu respectarea prevederilor legale, obținerea, ulterior perioadei de 12 luni prevăzute de lege, de venituri supuse impozitului nedeterminând recalcularea cuantumului acesteia. Pentru toate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
metodologice aprobate prin H.G. nr. 52/2011, prevede că „În situația veniturilor din salarii și asimilate acestora, recalcularea cuantumului indemnizației lunare pentru creșterea copilului se aplică doar în situația în care se constată că, pe baza documentelor depuse inițial de persoana îndreptățită, a fost calculat un cuantum eronat. Recalcularea se face fie din oficiu în cazul în care agenția teritorială se autosesizează, fie la solicitarea persoanei îndreptățite, alin. (3) și (4) aplicându-se corespunzător“. Curtea mai arată că alin. (3) și (4
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
doar în situația în care se constată că, pe baza documentelor depuse inițial de persoana îndreptățită, a fost calculat un cuantum eronat. Recalcularea se face fie din oficiu în cazul în care agenția teritorială se autosesizează, fie la solicitarea persoanei îndreptățite, alin. (3) și (4) aplicându-se corespunzător“. Curtea mai arată că alin. (3) și (4) ale art. 22 amintit stabilesc în sensul că, „Dacă din recalculare rezultă un cuantum mai mare al indemnizației pentru creșterea copilului față de cel stabilit
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
normativ litigios - art. 22 alin. (7) - reiese că, pentru situația veniturilor din salarii și asimilate acestora, recalcularea cuantumului indemnizației lunare pentru creșterea copilului se aplică doar în situația în care se constată că, pe baza documentelor depuse inițial de persoana îndreptățită, a fost calculat un cuantum eronat. Altfel spus, norma juridică în discuție instituie posibilitatea unei recalculări limitate și condiționate a indemnizației respective, anume doar în situația în care există un calcul eronat raportat la documentele depuse inițial de persoana îndreptățită
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
îndreptățită, a fost calculat un cuantum eronat. Altfel spus, norma juridică în discuție instituie posibilitatea unei recalculări limitate și condiționate a indemnizației respective, anume doar în situația în care există un calcul eronat raportat la documentele depuse inițial de persoana îndreptățită. Astfel, norma juridică litigioasă are caracter accesibil și previzibil doar în sensul interpretării limitate la situația erorii în procesarea de către autoritatea publică a documentației inițiale, aspect confirmat de altfel chiar de conduita reieșită din dosarul privind acțiunea reclamantei împotriva
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform legii, corespunzător fiecărei categorii de venit. “ ; ... – art. 3 alin. (2): „Veniturile care se iau în considerare pentru stabilirea nivelului indemnizației pentru creșterea copilului reprezintă, după caz: a) suma încasată de persoana îndreptățită, rezultată după aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni și a deducerii personale acordate pentru luna respectivă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
în luna respectivă pentru veniturile din salarii, la locul unde se află funcția de bază“; ... – art. 13 alin. (3): „La stabilirea bazei de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, precum și veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6). “ ; ... – art. 13 alin. (4): „Baza de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului stabilită potrivit alin. (3) se determină ca suma totală a veniturilor realizate în ultimele
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
la dispoziția persoanei îndreptățite în intervalul relevant de 12 luni anterior nașterii copilului, prin plata acestora de către debitor, sau (b) veniturile obținute de persoana îndreptățită pentru perioada amintită, inclusiv acelea care nu s-au aflat efectiv la dispoziția persoanei îndreptățite, plata nefiind efectuată de către debitor din considerente diverse, precum o situație litigioasă vizând datorarea lor, lipsa disponibilităților bănești sau o altă întârziere culpabilă la plată. Spre a răspunde întrebării indicate, din lectura sistematică a tuturor dispozițiilor legale menționate, Curtea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
salarii realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului (art. 2 din O.U.G. nr. 111/2010); ... – la stabilirea bazei de calcul al indemnizației se iau în considerare toate veniturile din salarii supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, raportat la perioada de referință de 12 luni anterioară nașterii copilului (art. 13 din O.U.G. nr. 111/2010); ... – veniturile care se iau în considerare pentru stabilirea nivelului indemnizației reprezintă suma încasată de persoana îndreptățită, rezultată după aplicarea cotei de 16% asupra
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
din salarii supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, raportat la perioada de referință de 12 luni anterioară nașterii copilului (art. 13 din O.U.G. nr. 111/2010); ... – veniturile care se iau în considerare pentru stabilirea nivelului indemnizației reprezintă suma încasată de persoana îndreptățită, rezultată după aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferență între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni și a deducerii personale acordate pentru luna respectivă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
lit. a) din O.U.G. nr. 111/2010 arată în concret suma relevantă în calcul, iar determinarea acesteia se face prin aplicarea unei metode în cadrul căreia esențiale sunt mai multe creanțe fiscale ce se scad din venitul brut obținut de persoana îndreptățită, respectiv impozitul pe venit și diversele contribuții aferente. Or, toate acele creanțe fiscale se determină în contextul legislației fiscale aferente perioadei în care se constituie baza de impozitare care le generează. Astfel, într-un caz concret, baza de impozitare se
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]
-
scadente veniturile salariale. Altfel spus, determinant nu este momentul la care debitorul își îndeplinește efectiv obligația de plată a venitului salarial datorat creditorului său, ci data la care/perioada pentru care venitul salarial s-a născut ca creanță în beneficiul persoanei îndreptățite. În consecință, relevanță pentru calculul indemnizației acordate potrivit O.U.G. nr. 111/2010 prezintă venitul obținut/realizat de persoana îndreptățită aferent perioadei relevante de 12 luni anterioare nașterii copilului, iar nu venitul ce i-a fost plătit efectiv, întrucât realizarea în concret a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 218 din 23 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/264390]