1,795 matches
-
motivat. D. V. Boerescu face schița demisiunii, pe care d. C. A. Rosetti o mai modifică, îndulcind-o. Avem încă în original acea frumoasă schiță. Domnul cheamă pe toți miniștrii și le cere să reia demisiunea, spre a o mai îndulci. Refuzîndu-i-se cererea, se supără și lasă să-i alunece următorele cuvinte: - N-aveam încredere în d-v., ș-am fost însărcinat pe d. Boerescu să vă survegheze. Am suferit pentru omul pe care principele Cuza [î]l desconsidera în asemenea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bihorene prin Poema Munților Beiușului a lui Dumitru Meciu: "...Dragoș voios a plecat, / Până-n Tisa a intrat / Și pe Someșiu l'a aflat / Și cu el îmbrățișat / Cătra Istru a plecat / Unde daca a sosit / Toți de el s-au îndulcit..." (Cântul IV, Diorile Bihorului, anul I, 12/30 alui Răpciuni, 1854). 16 M. Eminescu, Opere, IX, Istorice, Ediție critică de Aurelia Rusu, Ed. Minerva, Buc., 2001. 17 Art. Contele Wolkenstein s-a întors..., Timpul, 3 aprilie 1882. 18 Art. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fi pedepsiți cu moartea etc. Era vorba, așadar, de linia intransigentă a guvernului central maghiar, care refuza drepturi naționale nemaghiarilor, respingea orice idee de negociere, cerând, pur și simplu, capitularea celorlalte naționalități. Lui Bem nu-i mai rămânea decât să îndulcească asprimea conduitei maghiare, în chiar propriul ei interes, încercând să evite represiunile și să-i atragă pe români de partea sa. El a interzis prădarea populației române (pedepsind pe cei ce i-au încălcat ordinele), a atras atenția asupra însemnătății
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
divină (Domine, fallo casto! - Doamne, fă-l cast!) și cei patru bărbați care continuă cu insultele în același ritm necruțător ("Pancia ritronfia" / "Vuota barili" / "Sfianca-sedili", etc. - Burtă umflată, Golitor de butoaie, Sfarămă-scaune). Falstaff, într-un cantabile plângăreț, încearcă să mai îndulcească pedepasa (Mă salvagli l'addomine - Dar măcar cruțați-mi burtă) în timp ce corul de zâne și de spiriduși readuc ritmul precedent 6/8 (Pizzica, pizzica, pizzica!) Așa precum o făcuse Shakespeare înaintea lor, Verdi și Boito creezaă aici o fuziune ingenioasă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
vreo optzeci de kilometri, Într-un fel de stațiune montană, destul de cochetă, care nu are nici pe departe alura unui sat de la noi. Pentru ei, acesta ar fi reperul absolut al primordialității și al locului Încă nealterat de civilizație. Ne Îndulcim cu niște plăcintă cu magiun, la un fel de cofetărie cochetă, echivalentul unei dughene de pe la noi. Ni se dă de Înțeles că e un Însemn culinar al locului, o delicatese, mai ales dacă ținem cont și de prețul destul de piperat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
a fost una dintre cele mai lungi etape din viața sa. Noblețea acestui oraș a dovedit, prin felul În care l-a primit, prin considerația cu care l-a Înconjurat, că strămoșii englezilor erau normanzi. Toate acestea i-au putut Îndulci, dar nu risipi neliniștile care i-au sfâșiat ultimele zile. Dl Jesse a ținut socoteala acestor căderi, a acestor dureri. Noi le vom trece sub tăcere. De ce să le povestim? Aici a fost vorba despre un dandy, despre influența și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
1945, p. 12. 1153 Ibidem . 1154 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 120. 1155 Ibidem. 1156 Ludwig von Mises, Socialismul. O analiză economică și sociologică, www.mises.ro, p. 42. 1157 Karl Polanyi "îndulcește" puțin răutatea ce-i caracterizează pe clasicii comuniști atunci când afirmă: ,,În realitate, interesele de clasă oferă doar o explicație limitată a mișcărilor pe termen lung din societate .(...) De asemenea, șansele claselor într-o luptă vor depinde de capacitatea lor de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
altă școală de gândire subliniază funcția de contestare a sărbătorilor (În special carnavalul, mascaradele și Charivari): cu aceste prilejuri se instituie „antistructura”, o societate Întoarsă pe dos care neagă sau măcar pune sub semnul Întrebării ordinea consacrată. Adepții primei poziții Îndulcesc această idee prin conceptul supapei de siguranță - sărbătoarea nu distruge ordinea, ci permite punerea ei Între paranteze pentru un anumit interval de timp, eliberând astfel tensiunile, frustrările nemulțumirile acumulate În societate (R. Muchembled, 1978, pp. 124-127; M.J. Poirer, 1985, p.
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rusească este de neînchipuit. Asta nu o împiedica să le salute foarte prietenește, să întrebe de sănătatea celei pe care nu o văzuse de câteva zile și să le facă un mic serviciu spunându-le, de pildă, cum putea fi îndulcit gustul cam acru al râșcovilor murați. Dar când le adresa cuvintele acelea amabile, rămânea în picioare. Iar bătrânelele limbute din curte acceptau această diferență. Toată lumea pricepea că Charlotte nu era chiar o băbuță rusoaică. Asta nu însemna că trăia ruptă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
voi sta, Dar n-oi vorbi nimica. Nu vă voi supăra. Eu v-am fost ca un tată..., eu v-am ținut în brață, Eu v-am iubit ca ochii, ca țara, ca viața. Și cu povești bătrâne v-am îndulcit junia. Eu, Arbore, portarul... Dar omul în Domnie Se schimbă. Nu întreabă de cel bătrân de zile, Căci la bătrâni e slab capul, gândirile copile. Stntem ca pleava stearpă, sîntem frunze uscate Pe care vântul vieței spre moarte le tot
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
noi bătrînii?... Că v-am fost ca un tată, că v-am țintit în brațe, Că v-am iubit ca ochii din cap, ce însemnează? ȘT[EFAN] 20 Că m-ai iubit... (în sine) Dar astăzi? ARB[ORE] V-am îndulcit junia Eu, Arbore portarul... Dar omul în domnie Se schimbă. Nu întreabă de cel bătrân de zile, Căci capu-i slab la dânșii, gîndirile-s copile, {EminescuOpVIII 158} Sîntem ca pleava stearpă, sîntem frunze uscate Pe care vântul vieței spre moarte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
-i brun și rece ea poseda o steauă Cu razele curate, cu razele de neauă, O stea ca diamantul - ce din nălțimi polare Însenina a mărei unde reci și amare Și mângâia în iarna-i pe asprul rege Nord Și îndulcea în vânturi sălbaticul acord. Acel luceafăr dulce, acel diamant de foc Pieri din ceru-i rece, zbură din naltu-i loc. De-atunci pe cer n-apare o altă stea polară, De-atunci mai tristă-i marea, se plânge mai amară
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Trecut: Apari din noapte... iluziuni din cer, Făceți a voastre umbre să pară adevăr! POESIS Îmbrac a lumei fapte în mantie de flori, Pun peste-a lumei rane canzonul zâmbitori, Pun într-a lumei doruri a doinei balsam drag Ce îndulcește simțul ca mirosul de frag, Din ochi fac stele negre, din buze fac rubin, Din viață ambrozie și nectar fac din vin Și din femeie înger, și din amor un vis Ce-oftează-n fericire și plânge cu suris, Dar mult mai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
talent sau nu neci nu te țin capabil de-a judeca în starea în care ești. Dar... tu compui muzică mi se pare... [ALECU] Compun! Compun! Tocmai asta-i nenorocirea mea. Asta mi-a făcut inima moale si mi-a îndulcit sufletul de l-a făcut ca pe al unei femei. Tocmai asta a făcut nenorocirea mea. Ore întregi stam cu ea și-i cântam din piano... Astea erau declarările mele de amor. Fantazii molatece, dulci, voluptoase, note și acorde nemaiauzite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sunt încît de văz un cui Îndată eu pe dânsul căciula mea îmi pui. Lumina mă revoltă... de văd eu noaptea steaua Cu infernalitate eu îmi aprind luleaua. Cercat-am eu adesea ca să mă fac de treabă - Nimic nu mă-ndulcește, rugarea e degeabă. Ah! doar când văd nainte-mi un uger... de balercă Inima mea se-nmoaie, se face o ciupercă. (în taină) Eu am venit aicea pe rege să-l omor. (Așa-mi spune suflerul) Și-atunci al meu picior
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
dialectică. E mai tare ca noi și-i deosebit de viclean. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău, ni l-am însușit, nu mai stă în noi străin. Prin aceasta am intrat în zona păcatului și anevoie mai
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
ispitește pe om printr-o momeală care nu-l forțează și îi arată începutul păcatului, iar omul intră în vorbă cu el din pricina iubirii de plăcere și a slavei deșarte. Căci deși prin judecată nu voiește, dar cu lucrarea se îndulcește și îl primește”<footnote Sf. Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, cap. 224, în Filocalia, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 277. footnote>. Mai adăugăm că, după săvârșirea păcatului diavolul împinge pe om
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
sânge uman sau chiar animal la zidirea unui lăcaș sfânt” (43, p. 9 ; vezi și 36, pp. 100-101). Lipsa temei jertfei umane este justificabilă din mai multe puncte de vedere. În practică, acest ritual sângeros a dispărut sau a fost „îndulcit” din vremuri imemoriale, fiind înlocuit cu simulacre de jertfiri sau cu jertfiri de simulacre (diverse animale, fantoșa, umbra, „măsura” sau, mai nou, fotografia unui om, produse agricole, bani etc.). Sub influența creștinismului, s-a apelat la prestigiul obiectelor de cult
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cel alb (consemn al izbânzii), motiv pentru care Egeu, disperat, s-ar fi aruncat de pe stânci în marea ce-i poartă până astăzi numele (111). Fără îndoială, mitografii antici - explicând sinuciderea regelui printr-o banală neglijență în mânuirea consemnelor - au „îndulcit” tradiția, dând uitării sau nemaiînțelegând rostul unui obicei rebarbativ. De fapt, Tezeu nu a uitat să arboreze la catarg steagul alb. Dar anume acest semn al izbânzii sale (și nu cel al eșecului) a impus sinuciderea bătrâ- nului rege. Prinzând
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Substanța de bază era „magiunul” (din turc. madjun) de cânepă indiană, hașiș sau opium, amestecat uneori cu semințe de ciumăfaie (Datura stramonium), „ceea ce îi sporește efectul”. Această compoziție era „aromatizată cu mirodenii, precum piper, scorțișoară, șofran, ghimbir și altele, și îndulcită cu zahăr” sau cu miere. Apoi, „cu ajutorul gelatinei sau al gumei tragacant, [compo- ziția] poate fi transformată în pilule, pe care le-am folosit în Lahore ca bomboane” (62, p. 243). După cum am văzut deja, pe cât de valoroasă era substanța
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
țării, ne putem uni, adesea chiar și roși cu albi și albi cu roși. Daca pe d-nii ce ne-au guvernat șase ani de-a rândul nu i-ar fi mâncat sărăcia în opoziție și nu s-ar fi prea îndulcit de foloasele materiale ale puterii, nici când lupta n-ar fi fost atât de înverșunată precum a fost. Și, drept mărturisind, nu sărăcia anterioară a roșiilor ne-a supărat vreodată, nici măcar apetiturile lor de avere. Invidie de milioanele Caradalelor n-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ZICE CĂ PREA DĂM"] Se zice că prea dăm gură de lup onorabililor adversari și că în scrierea noastră nu se observă acele dresuri si cochetării stilistice prin cari strălucesc învățații "Romînului". Gura păcătoșilor adevăr grăiește. Nu alegem vorbele după cum îndulcesc sau înăspresc lucrul, ci după cum acopăr mai exact ideea noastră. Vorba nu e decât o unealtă pentru a esprima o gândire, un signal pe care-l dă unul pentru a trezi în capul celuilalt, identic, aceeași idee, și când suntem
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin ele înșile sterilitatea totală a politicei guvernului. Izolați cu desăvârșire, căzuți sub ura Rusiei, desprețuiți de Germania cu toate că un dinast al ei ocupă tronul României, stăm în fața lumii ca niște milogi de cari se - ndură Austria însăși, căutând a îndulci prin politețe cel puțin hapul amar al viitoarei vasalități economice și politice. [9 februarie 1883] 252 {EminescuOpXIII 253} ["DACA CINEVA ÎNDRĂZNEA... "] Daca cineva îndrăznea să zică că cestiunea dunăreană e compromisă prin actele cabinetului d-lui Brătianu i se răspundea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când ai mai multă nevoie de ele. Bella îl bătu pe umăr: - Nu e nevoie să subliniezi superioritatea quinților chiar de fiecare dată când încerc să spun ceva. E plictisitor! zise Bella pe un ton de dispreț, pe care îl îndulci însă imediat. Lasă, prietene, că nu o să le fie ușor. De data asta, clonele vor avea de apărat un teritoriu imens și noi vom deține inițiativa. Și, oricum, după cum m-au asigurat chiar discipolii tăi, partea cea mai interesantă urmează
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dialectică. E mai tare ca noi și-i deosebit de viclean. După aceea urmează lupta în care mintea biruie sau e biruită și e pricină de cunună sau osândă când ajunge la faptă. Dacă medităm asupra ei și începem să ne îndulcim cu perspectivele păcatului, s-a produs însoțirea gândurilor noastre cu cele ale diavolilor vicleni, „ne-am lipit de gândul rău, ni l-am însușit, nu mai stă în noi străin. Prin aceasta am intrat în zona păcatului și anevoie mai
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]