717 matches
-
trăim acum (căci Scriptura cunoaște și veacuri temporale<footnote Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, traducătorul și tălmăcitorul Filocaliei, comentând acest text scrie: „Sunt și veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
veacuri temporale, dar sunt și veacuri mai presus de timp, în care nu mai lucrăm, ci pătimim îndumnezeirea la nesfârșit (...) Dar Dumnezeu este mai presus și de veacurile netemporale. Veacurile netemporale sunt proprii făpturilor ce se îndumnezeiesc, sunt cicluri ale îndumnezeirii nesfârșite”. footnote>, după cuvântul: «Și a ostenit în veac și va trăi până la sfârșit) sunt veacurile stării active, iar cele viitoare, care urmează după cele de aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
aici, sunt veacurile duhului, ale prefacerii în starea pătimitoare. Așadar, aici găsindu-ne în starea de activitate, vom ajunge odată la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
la sfârșitul veacurilor, luând sfârșit puterea și lucrarea noastră prin care activăm, iar în veacurile ce vor veni, pătimind prefacerea îndumnezeirii prin har, nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârșit a celor ce o pătimesc. Așadar, lucrăm câtă vreme avem în activitate puterea lucrătoare a virtuților, care
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
prin har, nu vom fi în activitate, ci în pasivitate, și de aceea nu vom ajunge niciodată la sfârșitul îndumnezeirii noastre. Căci pătimirea de atunci va fi mai presus de fire și nu va fi nici o rațiune care să hotărnicească îndumnezeirea la nesfârșit a celor ce o pătimesc. Așadar, lucrăm câtă vreme avem în activitate puterea lucrătoare a virtuților, care e rațională prin fire, și puterea cugetătoare, capabilă, fără restrângerea, de toată cunoștința, fiind în stare să străbată întreg universul celor
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
fire, și puterile noastre, dobândind ceea nu poate dobândi nicidecum puterea cea după fire, deoarece firea nu are puterea de-a cuprinde ceea ce este mai presus de fire. Căci nimic din ceea ce este făcut nu este prin fire făcător de îndumnezeire, odată ce nici nu poate cuprinde pe Dumnezeu<footnote Același teolog român, Părintele Stăniloae, precizează: „Rațiunea este o putere practică, prin care judecăm ce e bine de făcut și ce nu. Cugetarea (funcție a minții) cunoaște rațiunile definite ale lucrurilor create
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
cuprindem pe Cel infinit. Dumnezeu Însuși se va cunoaște prin noi pe Sine. Vom pătimi cunoașterea Lui, nu va fi produsul nostru. Acea putere ne va și îndumnezei" footnote>. Pentru că numai harului dumnezeiesc îi este propriu să hărăzească ființelor create îndumnezeirea pe măsura lor și numai el străluminează firea cu lumina cea mai presus de fire, și o ridică deasupra hotarelor ei prin covârșirea slavei”. Sfântul Grigorie vede odihna finală a creaturilor ca fiind o devenire perpetuă, din punct de vedere
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
dacă acolo există mobilitate și progres, ori va fi o stare stabilă de uniformitate. Făcând aluzie directă la o aserțiune din opera De principiis a lui Origen, Sfântul Maxim vorbește despre existența corporală și cea spirituală, și declară că, în îndumnezeire, prima este lăsată în urmă, pentru că progresul minții și simțurilor încetează și suntem hrăniți direct de Dumnezeu, atributele naturale transcendând în glorie copleșitoare: „... precum în viața trupească rostul mâncării este îndoit, unul pentru creștere, iar altul pentru susținerea celor ce
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
la fel de fericit, devine Dumnezeu prin împărtășire de harul dumnezeiesc, odihnindu-se de toate lucrările minții și ale simțirii, și, deodată cu aceasta, dând odihnă și tuturor lucrărilor naturale ale trupului, care se îndumnezeiește și el împreună cu sufletul, prin împărtășirea de îndumnezeire pe potriva lui. Așa încât nu se mai vede decât Dumnezeu atât prin suflet, cât și prin trup, însușirile naturale fiind biruite prin covârșirea slavei”. Unirea finală la care omul este dus de iubire, după părerea Sfântului Maxim, se află deasupra oricărei
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
pe distanța care există între Dumnezeu și om și, de asemenea, pe diferența dintre caracterul imuabil al lui Dumnezeu și caracterul pururea mișcător al omului. Acceptând liber acest caracter mișcător, Hristos a eliberat omul din robia morții - aspect important al îndumnezeirii, de la bun început. El adaugă la importanța Botezului, primit prin credință, o înțelegere a Sfintei Euharistii ca unificare a trupului îndumnezeit al lui Hristos cu al nostru. Așadar, îndumnezeirea este înțeleasă explicit pe baza unirii Logosului cu omul întreg, unire
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
mișcător, Hristos a eliberat omul din robia morții - aspect important al îndumnezeirii, de la bun început. El adaugă la importanța Botezului, primit prin credință, o înțelegere a Sfintei Euharistii ca unificare a trupului îndumnezeit al lui Hristos cu al nostru. Așadar, îndumnezeirea este înțeleasă explicit pe baza unirii Logosului cu omul întreg, unire prin care natura umană se îndumnezeiește în El<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și mediator footnote>. Sfântul Maxim, caută de asemenea o împăcare, dar
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
prețioasă în rândul călugărilor, a examinat critic învățăturile venerabilului său predecesor, clarificând dinamica repausului și a mișcării, imanenței și transcendenței, activității și pasivității, naturii și harului, în al aspirației creaturii. Miza era o nouă teleologie, o nouă introspecție în misterul îndumnezeirii, cu profunde implicații pentru înțelegerea de către călugări a țelurilor praxisului monahal. Ca și în cazul Sfântului Grigorie, prin speculațiile sale teologice, Sfântul Maxim Mărturisitorul a dorit să mențină echilibrul între curentele dogmatico-polemice, filosofice și ascetice ale gândirii sale.
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
în Hristos 54. Văzută din perspectiva muritorului, istoria apare ca un nonsens, o succesiune inevitabilă. În realitate este vorba de un mers ordonat care progresează spre o finalitate. Iar această finalitate este asimilarea lui Dumnezeu. Akolouthia este un proces de îndumnezeire 55. Sf Irineu, scrie Dawson, este cel care a afirmat unicitatea Revelației creștine și relația necesară dintre unitatea divină și unitatea istoriei: "Există un singur Tată, creator al omului, și un singur Fiu care face voia Tatălui, precum și o singură
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
între 1930 și 1938, la Seminarul Teologic „Sf. Gheorghe” din Roman. Ulterior se înscrie la Facultatea de Teologie din București, pe care o va absolvi în 1942, având ca temă a lucrării de licență, scrisă sub îndrumarea lui Nichifor Crainic, Îndumnezeirea omului. În anul următor este hirotonit preot, oficiind până în 1947 în parohia satului Podu Văleni (județul Prahova), apoi la biserica Sf. Vasile din Ploiești. În 1973 obține titlul de doctor în teologie, cu teza Jertfă și răscumpărare. În 1952 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287137_a_288466]
-
poate filosofa. Această mișcare spre avertizare și reprecizare a fost mai cu seamă un gest al timpului de criză, dar în fapt a fost tot timpul prezentă în măsura în care fiecare individ lua în serios idealul sub care se ordona viața creștină, îndumnezeirea, unirea omului cu Dumnezeu. Filosofarea a fost în majoritatea timpurilor istoriei spiritualității bizantine un act de viață, de întipărire, de împropriere a reperelor lăsate de cei ce au ajuns mai înainte la desăvârșire pe calea aceasta existențială a iubirii de
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
experiență personală particulară a unirii cu Hristos. Restaurarea are însă o semnificație ce depășește înțelesul unei simple refaceri a datelor inițiale întru care se găsea creatura, ci mai cu seamă restabilirea direcției către care trebuia să se îndrepte omul: theosis-u\, îndumnezeirea. Dumitru Stăniloae exprimă această viziune afirmând că „lumea se recreează printr-o continuă suferință, care e o neîncetată omorâre a formei ei celei vechi, sau mai bine zis o continuă forțare a structurii ei superficia lizate și învârtoșate, pentru a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
decedate în calculatoarele viitorului îndepărtat. Așadar, fiecare dintre noi va trăi din nou "într-un Cer nou și un Pămînt nou". Spre deosebire de greci, care credeau doar în nemurirea sufletului, tradiția iudeo-creștină și islamică își manifestă și credința în învierea și îndumnezeirea trupului, foarte aproa-pe și de ceea ce se crede în daoism și hinduism. Expresia Sfîntului Pavel, de "trup spiritual", descrie bine modul cum vede fizica învierea trupului, adică simultan materială și imaterială, foarte asemănătoare cu învierea lui Iisus, descri-să în Evanghelia
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Pavel chenoză. Cărturarul și marele teolog român s-a smerit, s-a dezbrăcat de slava exterioară, spre a ne fi aproape, spre a oferi cititorului român referințe despre locul său în lume, dat lui de "Iisus Hristos, lumina lumii și îndumnezeirea omului", cum sună cartea sa apărută postum la Editura Anastasia. Lidia Stăniloae Lumina sfințeniei. O istorie a unei familii românești O importantă carte (re)apărută în anul 2005 la Editura Humanitas este Lumina faptei din lumina cuvântului. Împreună cu tatăl meu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
negându-i până și "cele nouăzeci de sonete închipuite" care "nu spun astăzi mai nimic, sunt searbede, neostenit declarative, pe alocuri de-a dreptul banale (...). Ești dezamăgit, continuă E. Negrici, să constați silința cu care autorul își programează exploatarea motivului "îndumnezeirii prin iubire (...)" ș..a.m.d.". În privința lui Mircea Eliade, mai precis a prozei sale fantastice, criticul îi lasă pe alți exegeți (oare de ce?) să se pronunțe, începând cu D. Micu, Matei Călinescu și terminând cu Marian Popa, ce se îndoiesc
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
general) în ministerele Economiei Naționale, de Finanțe și de Externe. Anunță totuși, în 1942, un volum de versuri, intitulat Mînăstiri bucureștene, ilustrat cu 60 de heliogravuri proprii, iar în primăvara lui 1944 i se editează volumul Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfîntului părintelui nostru Paisie cel Mare. Eliminat din guvern, dar neinclus în succesivele "loturi" de "criminali de război", cel puțin o vreme, Paul Sterian este director al întreprinderii "Textila Română", pînă la naționalizare, ulterior lucrînd ca zilier, contabil, inspector
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
constata, dincolo de toate cele câte s-au scris despre ea, Maica Domnului rămâne „mai presus de minte și de cuvânt”, de vreme ce Dumnezeu-Cuvântul S-a unit cu ea, dar nu cum se unește cu făpturile raționale care se fac vrednice de Îndumnezeire prin energiile dumnezeiești necreate, nici după ființă, ci după ipostas<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit., p. 8 footnote>. Sfântul Simeon Noul Teolog menționează că Maica Domnului „a fost mamă a Lui (a lui Hristos) În chip propriu, ca una ce L-
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
De șase săptămâni încercăm, prin post și rugăciune, prin înfrânare și spovedanie, să ne primenim ieslea sufletului, pentru a-L primi pe Pruncul-Mântuitor, care se coboară printre noi, se face om ca și noi, pentru a ne da nouă posibilitatea îndumnezeirii. De șase săptămâni am pornit la drum spre Bethleem, dimpreună cu cei trei Magi, și știm bine că urcușul înspre Bethleem are șapte trepte: credința în Dumnezeu, frica de Dumnezeu, pocăința sinceră, concretizată printr-o bună spovedanie, înfrânarea, răbdarea, nădejdea
Agenda2004-52-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283197_a_284526]
-
perspectiva cea nouă, înlocuind-o treptat cu ceea ce s-a numit filocalia, în înțelesul de iubire de frumusețe netrecătoare, neveștejită și veșnică, deci făcând trecerea de la kalokagathia, în etapa următoare, de fiu al lui Dumnezeu, iar de aici în stadiul îndumnezeirii (theosis), aceasta din urmă constituind încununarea unui sinergism divino-uman sau continua colaborare dintre har și voința omului. Se știe că Sfântul Grigorie de Nazianz a alcătuit împreună cu Sfântul Vasile cel Mare prima filocalie din texte culese din operele lui Origen
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Învierea Domnului - îndumnezeirea omului Între minunea întrupării și nașterii ca prunc a lui Iisus și cealaltă minune, a Înălțării la Cer, istoria vieții Mântuitorului cuprinde un șir de fapte și întâmplări care sunt o verificare continuă, permanentă, a existenței Sale trupești, în care
Agenda2004-15-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282282_a_283611]
-
păr împarfumat”. Evident, prezența sau absența prefixului a produs și cuvinte diferite sau măcar specializări parțiale (a muia/a înmuia, a roși/a înroși etc.). Am arătat altă dată că frecvența prefixului e mare în limbajul religios (a îmbiserici, încreștinare, îndumnezeire, înduhovnicire, a se înstrăluci etc.), datorită caracterului conservator, cu trăsături arhaice și populare, al acestuia. În Limba română actuală (1948), Iorgu Iordan comenta pe larg conotațiile sociolingvistice și stilistice ale derivatelor de acest tip: „Cred că muntenii înșiși au deseori
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]