10,960 matches
-
oameni de înaintași, și asta pentru că o comunitate din a cărei memorie amintirea strămoșilor a fost ștearsă nu mai poate reprezenta o sursă de naționalism. Și astfel, genealogiile nu sunt bune decît ca teme cu aplicație heraldică, dar nu ca înfățișare plastică a unui șir de generații la capătul căruia cei de astăzi ar putea să încerce vreun sentiment de mîndrie sau demnitate. În al treilea rînd, comunismul nu numai că nu a înăbușit naționalismele locale, ci le-a întărit și
Viața morților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9963_a_11288]
-
pesemne că am socotit-o o zeiță tutelară. La cincisprezece ani și nouă luni m-am mutat în casa ei, ceea ce ne-a apropiat tot mai mult. Controlându-mi amorurile premature, se despăgubea astfel de libertinajele Răposatului ei. Nu că înfățișarea mea fizică sau înclinațiile mele de introvertit m-ar fi făcut asemănător cu acel bunic semimitic, pe care l-am văzut doar în fotografii de familie: ochi albastru închis și ageri, statură mijlocie, burta mărturisind abuzul de mâncare și alcool
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
spirituale precum atomii în viziunea reprezentanților Școlii din Abdera): "în depresiunile/ acelea montane/ elementul dominant/ era noaptea// uneori dimineața/ pe lacurile înghețate./ Acolo Focul și Perla/ nu înfloreau/ decît în umbră" (2 ianuarie 2005). Uneori materia e adnotată brevilocvent, în înfățișarea sa compactă: "Noaptea trecută nu mi-a plăcut deloc// niciodată materia nu a fost mai urîtă" (21 martie 2006). Alteori ea inspiră nevoia tulburătoare a stabilirii raporturilor dintre sensibil și suprasensibil, operație pe care avea s-o săvîrșească abia Platon
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
riscă însă, tocmai prin tiparul lor abreviat, de inscripție a se plasa într-un spațiu prea larg, vidat prin neglijarea fenomenologiei curente a eterogeniei celor ce sînt. Intuind o atare primejdie a plonjării în excesivă abstragere, autorul își compune o înfățișare de personaj ce mediază, "umanizează" experiența inițierii în intelect. Această postură epicizată a sa e cea de ins cufundat în bibliotecă, de studios desprins din curgerea vremelniciei, cu alura borgesiană: "Canterbury, 7 decembrie 1107. Știu/ vei citi cuvintele acestea/ mult
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
nu a fost cale lungă. Adică, pentru noi, profanii? Poate că nu întâmplător din marea diversitate a metodelor de cercetare medicală am fost cel mai aproape tot de o metodă directă, de contact senzorial cu necunoscutul: microscopia cu feluritele ei înfățișări. La urma urmei și în chirurgie lupta se duce cu un inamic pe care îl vezi, îl palpezi, îl separi de Bine, cu B mare, sub controlul propriilor ochi... Lumea vie, mi-a părut grozav de interesantă întotdeauna: organismul uman
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
loc unde se dezvăluiau adevăruri esențiale ale existenței oricui ajungea acolo. Eu am aflat ceva important despre mine: că aș fi fost Lupul Albastru. În acel loc, de pe vârful unui munte învăluit în mister, fiecareavea posibilitatea să-și zărească adevărata înfățișare, aceea dedincolo de secole, de dincolo de aparențele trecătoare alepeisajului zilnic, ceva esențial și durabil, care definea însușispiritul aceluia care ajungea acolo. Platoul avea o stâncă netedă,din gheață transparentă. În lucirea ei ca de oglindă se vedea cevanebănuit, neștiut și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
copilăriei nu puteau decît să se consolideze și să se transforme în date constitutive. în atmosfera multiculturală și multiconfesională a Banatului, în care artele aveau simultan un caracter privat și unul comunitar, dialectica individ/grup și privat/public lua o înfățișare cu totul particulară. în această lume în care individul era respectat în mod natural, iar colectivitatea era însuși garantul bunei funcționări a mecanismului social și administrativ, s-a născut în timp un umanism cu coordonate proprii. împăratul de la Viena, o
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]
-
pe el nebunia de a scoate cărți scumpe care nu interesează pe nimeni. Mă așteptam, așadar, la o ediție di granda, nepoată a Eternei și fascinantei Românii, și îmi ajunge în mîini o carte normală, ba chiar cam sărăcuță ca înfățișare, pentru scopul propus. Iar titlul, De la Coroana Regală la Cercul Polar, mi s-a părut chiar interesant. Totuși am început să răsfoiesc cartea cu prudență, ca să nu mă trezesc păcălit de titlu. În cuvîntul înainte, Dan Ceul povestește că Irene
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
se oprește la sintaxă, ci o regăsim în topică și în preferințele lexicale. Într-un cuvînt, avem de-a face cu un intelectual care are oroare de cultura literaților, adică de lumea esteților lipsiți de bază filozofică, artiști pentru care înfățișarea lesnicioasă, după criterii estetice, a unor cunoștinte mai mult sau mai puțin neutre reprezintă culmea putinței lor discursive. Pe scurt, Ion Papuc nu scrie ca să placă, ci ca să transmită ceva. Al doilea motiv pentru care Ion Papuc face o figură
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
ospețele orgiastice sau de prin lupanarele istoriei mărunte. Cu alte cuvinte, atunci cînd aspirațiile omenirii au fost îndreptate mai curînd către Grădina Raiului și către marea milă a Creatorului, omul s-a înfățișat gol, armonios și strălucitor asemenea chipului și înfățișării Întîiului său Model, pe cînd în momentele încărcate de realism și pline de acea vitalitate irepresibilă a gregarității de toate felurile, cînd mersul la notar sau la fisc era mai important decît privirea spre cer, omul s-a prezentat îmbrăcat
Nudul, între mistică și păcat by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9015_a_10340]
-
-l mai poate ajuta. Și începe cu adevărat să scrie, uitînd de scheme speculative, de inferențe logice și de argumente metafizice. Redevine om, după ce ani de zile se străduise la catedră să fie altceva: un soi de esență abstractă sub înfățișarea unui profesor ce fascina prin manierismul exprimărilor sale. Iubita mea, văd marea clipă a splendorii tale, cînd devii o sfîntă și cînd te arăți pe de-a-ntregul. Liniile feței tale se încordează atunci sub imperiul forței interioare a unei ispășiri
Luxul corespondenței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9000_a_10325]
-
Constantin la orientarea formal-clasicizantă, apolinica a liricii noastre. Opțiunea poetului e pentru ordinea unei expresii care esențializează, construită prin mijloacele calculate ale intelectului, stăpînita de abstracțiunea extatica a raporturilor pure, reflectînd în subsidiar "suferință proporțiilor". Pitorescul, ca și orice altă înfățișare a particularului mai mult ori mai puțin insubordonabil, nu-l atrag, "în jocul unghiurilor de materii" pe care-l practică, într-o geometrizare ce ne duce gîndul nu doar la solemnitatea discursului tradițional, ci și la o tendință a artei
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
gloriei lor religioase". Explicabil, restaurarea a ceea ce s-a pierdut i se înfățișează poetei drept o operație decepționantă. E o pierdere a poeziei unei existențe mistuite în favoarea unei funcționalități ce n-ar putea fi decît prozaică: "De fiecare dată reconstituirea înfățișării lor inițiale mă dezamăgește. Aceste frumoase ziduri și cornișe și frontoane nu erau decît niște clădiri, aceste perfecte clădiri nu erau decît niște biserici". Orașele își au o "taină" a lor inconvertibilă, neexistînd, crede autoarea, nici un oraș fără o asemenea
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
cu existența dată? Neputînd răspunde afirmativ, se cuvine a lua în seamă, în cazul în speță, frămîntarea estetă însăși, calofilia ironic-melancolică, implicînd un mare efort subiacent, funcționînd la cota înaltă la care accede, aidoma unui canon imprescriptibil. Defel fortuit în pofida înfățișării sale ludice, actul scriptic reprezintă echivalentul unui destin, id est o formă de captivitate: "Sîntem prizonierii unei fraze; ai uneia, e drept, celebre, dar niște prizonieri ai ei. Sîntem captivii, fie și de lux, ai unei propoziții anodine: "Marchiza a
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
lunile, la cheremul săniilor, al viscolelor, iubită de cei puternici, lunecători pe schiuri și suflători pe nări de aburi fierbinți. Cât privește toamna gospodărească, ea începea în momentul când legumele, zarzavaturile, fructele se aflau în cel mai fast ceas al înfățișării, în acea bogăție de culori specificată de faptul că sunt de mâncare. Casele familiilor ce dispuneau de un minimum de mijloace și toate ale clasei mijlocii se transformau în ateliere sau laboratoare. Prin curți, în mari cazane, se fierbea bulionul
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
nu din realitatea românească imediată, dintr-o anumită tradiție a reprezentării. Dar arta prozatorului e pe deplin confirmată de o galerie întreagă de personaje, principale și secundare, create cu mână sigură și cu o peniță extrem de fină. Vlad, tânărul cu înfățișare porcină înfiat de Leo, Marga și Gheorghiță Negotei, frații acestuia din urmă, Sara, evreica salvată de la moarte de Babis, și Mita, fata simplă care-l însoțește în marșul ispășirii comandat de frați: sunt, cu toții, oameni în carne și oase, în
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
a orașului, e un fel de caricatură a proletariatului. Criticii proletcultiști observă devierea sau refugiul și vor denunța romanul, recomandând prozatorului să se ocupe de muncitori, de greve, nu de lumpeni și răpiri de ibovnice. Constrâns, prozatorul va trece de la înfățișarea Cuțaridei, adică a unei lumi degradate, care scapă aparent legilor marxiste, la prezentarea cartierului vecin, Grivița, unde se manifestă cu adevărat spiritul "sănătos", progresist, adică revoluționar, al muncitorilor. Romanul Șoseaua Nordului (1959) e tributul plătit imediat de Eugen Barbu pentru
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
i-a conturat noua mitologie a fost Artistul: arhitectul, pictorul, graficianul, actorul și saltimbancul, scriitorul, muzicianul de salon sau biata dizeuză cu bancnota mototolită între țîțe, dar, mai ales, sculptorul. Pentru că mai mult decît în plan funcțional și administrativ, în înfățișările lui nemijlocite, Orașul trăiește într-un complicat sistem de codificații și sub o densă anvelopă simbolică. Apariția artei de for public, în toate variantele ei, dar mai ales în acelea obiectuale, care mobilează spațiul public, dovedește și face vizibilă tocmai
Artistul și Orașul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9318_a_10643]
-
la adresa omului. Ca scriitor se spunea, cel mai adesea, că-și înscena trăirile pentru a scrie versuri. Toate aceste însușiri bănuite de cei ce nu l-au cunoscut nici ca scriitor, nici ca om își aveau, poate sorgintea, într-o înfățișare ieșită din comun și în vocea unică, ambele recognoscibile în orice spațiu și orice timp. Eu am să scriu, însă, despre cu totul altceva. Despre firescul, simplitatea și uneori chiar asceza consimțită, despre omenescul, umorul și generozitatea sa, despre inocența
Amintirea lui Emil Botta by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/9371_a_10696]
-
tradiția criticii literare franceze, așa încît considerațiile pe care le emite pe tema acesteia au adesea un aer pro domo. întîi de toate e vorba de o mentalitate raționalist-echilibrată, altminteri zis de un clasicism pe care-l putem constata, în înfățișări uneori difuze, alteori explicite, la majoritatea numelor sale exponențiale, începînd cu Sainte-Beuve. După o apropiere de orientarea romantică (episodul Hernani), acesta "operează o mișcare prudentă de retragere", în virtutea fondului clasic al educației sale. Semnificativ este omagiul pe care-l aduce
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
și Ali -. În această privință e grăitor exemplul pe care Barnaby Rogerson îl dă în prefața cărții sale. Aflat în vizită la o familie de irakieni trăitori la Londra, autorul este condus de amfitrion în fața rafturilor unei biblioteci de aleasă înfățișare cărturărească, cu romane în engleză, franceză și arabă, alături de lucrări de istorie, arhitectură, artă și caligrafie islamică. Deasupra etajerelor pline cu cărți, pe raftul cel mai de sus, la loc de cinste, se afla o singură carte: exemplarul bunicului din
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
lemn. Ne-am umplut sticlele și ne-am răcorit, turnându-ne apă în cap. Era răcoroasă și limpede, în acel câmp pustiu, deși părea că acolo se adunaseră toate minunățiile acelui tărâm, și nu le vedeam noi în adevărata lor înfățișare. Scoțând apă cu găleata, am găsit în ea un solz auriu... strălucea misterios, aproape ireal... mi-am amintit că mai văzusem asemenea apariții în drumul până acolo. L-am luat, crezând că se va destrăma, că se va risipi în
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
conturat noua mitologie a fost Artistul: arhitectul, pictorul, sculptorul, graficianul, actorul și saltimbancul, scriitorul, muzicianul de salon sau biata dizeuză cu bancnota mototolită între țîțe. Semn idubitabil că mai mult decît în plan funcțional și administrativ, mai mult decît în înfățișările sale nemijlocite, Orașul trăiește într-un complicat sistem de codificații și sub o densă anvelopă simbolică. III. Artă și industrializare Complexul de țară eminamente agrară, care va fi însoțit discret, vreme de mai multe decenii, conștiința de sine a României
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleași drepturi că și reclamantul. ... (2) Cererea făcută de parat se depune o dată cu întâmpinarea. Cand întâmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tîrziu la prima zi de înfățișare. ... (3) Cererea făcută de reclamant se depune cel mai tarziu până la închiderea dezbaterilor înaintea primei instanțe. ... (4) Cererea va fi motivată și se va comunica atât celui chemat, cât și părții potrivnice. La exemplarul cererii destinat celui chemat se vor
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
rândul său, să cheme în garanție o altă persoană. ... Articolul 61 (1) Cererea va fi făcută în condițiile de forma pentru cererea de chemare în judecată. Cererea făcută de parat se va depune cel mai târziu la prima zi de înfățișare. ... (2) Cererea de chemare în garanție făcută de reclamant se poate depune, până la închiderea dezbaterilor, înaintea primei instanțe. Articolul 62 Instanță va dispune că cererea să fie comunicată celui chemat în garanție și, daca întâmpinarea este obligatorie, vă soroci termenul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]